Cum vor cei afectati de TAB sau alte tulburari sa fie ajutati?
Bun, pe langa medicamente, care sunt celelalte masuri pe care le-ati luat pentru a preveni declansarea unor noi episoade maniacale sau depresive si pentru a creste calitatea vietii? si aici ma refer in special la tine clara, deoarece am observat ca ai o experienta mai mare in a face fata acestei tulburari. Deasemenea as vrea sa intreb daca se mai confrunta si altii cu sangerari gingivale sau dureri de dinti din cauza tratamentului cu ltitiu, si daca exista un metode pentru a combate aceste efecte adverse.
@ Psiholog-Marius.Pentilie
Eu nu am fost decat de cateva ori la psiholog unde am fost pusa sa povestesc despre boala, cum s-a declansat etc, lucruri care mi-au facut f rau. M-am simtit rau atat fizic, cat si psihic la psiholog. Pentru ca pentru mine e un foarte mare efort si sa vorbesc. Obosesc foarte repede.
Eu mi-am cumparat de-a lungul timpului, cand am avut bani, o gramada de carti despre anxietate si depresie si am invatat de acolo un mod de a gandi sanatos care sa nu contribuie la dezvoltarea anxietatii.
Credinta si citirea unor lecturi religioase (care iti inalta sufletul), imi face foarte bine si de la a ma impotrivi sau nu accepta boala, am trecut in prezent la abordarea ei chiar cu o stare de bucurie si multumire, pe care daca nu citesti despre rolul bolilor in viata oamenilor, nu ai cum sa o intelegi.
Eu nu am sangerari gingivale de la litiu. Am facut pentru ca am luat multi ani Depakine. Cititi prospectul de la Depakine.
Mi-au trecut aproape integral cu pasta de dinti cu argila de la plafar. Are un gust groaznic dar efectul e foarte bun.
Dureri de dinti am avut tot de la Depakine. Nu s-a stiut cauza si o stomatoloaga a considerat ca e de la o masea de minte pe care a scos-o. Nu a fost asa. Era de la Depakine. Au disparut in momentul incetarii tratamentului. Vin si pleaca.
Eu nu am fost decat de cateva ori la psiholog unde am fost pusa sa povestesc despre boala, cum s-a declansat etc, lucruri care mi-au facut f rau. M-am simtit rau atat fizic, cat si psihic la psiholog. Pentru ca pentru mine e un foarte mare efort si sa vorbesc. Obosesc foarte repede.
Eu mi-am cumparat de-a lungul timpului, cand am avut bani, o gramada de carti despre anxietate si depresie si am invatat de acolo un mod de a gandi sanatos care sa nu contribuie la dezvoltarea anxietatii.
Credinta si citirea unor lecturi religioase (care iti inalta sufletul), imi face foarte bine si de la a ma impotrivi sau nu accepta boala, am trecut in prezent la abordarea ei chiar cu o stare de bucurie si multumire, pe care daca nu citesti despre rolul bolilor in viata oamenilor, nu ai cum sa o intelegi.
Eu nu am sangerari gingivale de la litiu. Am facut pentru ca am luat multi ani Depakine. Cititi prospectul de la Depakine.
Mi-au trecut aproape integral cu pasta de dinti cu argila de la plafar. Are un gust groaznic dar efectul e foarte bun.
Dureri de dinti am avut tot de la Depakine. Nu s-a stiut cauza si o stomatoloaga a considerat ca e de la o masea de minte pe care a scos-o. Nu a fost asa. Era de la Depakine. Au disparut in momentul incetarii tratamentului. Vin si pleaca.
Psiholog-Marius.Pentilie: 'as vrea sa intreb daca se mai confrunta si altii cu sangerari gingivale sau dureri de dinti din cauza tratamentului cu ltitiu'
Păi să vedem ce zice google:
"statutul parodontal la pacienţi de psihiatrie de sex feminin din 'Nuestra Señora del Perpetuo Socorro» Spitalul de Psihiatrie de la Pasto, Columbia în 2007.
22% din aceste femei ingerat medicamente starea de spirit-stabilizatoare (carbamazepină, acid valproat şi LITIU) şi antipsihotice (clozapină, haloperidol, pipotiazine, levopromazine), care sunt asociate cu efecte cum ar fi gingivita, şi stomatita 14. In acest studiu, pacientii ingerat doze diferite, tipuri şi combinaţii de medicamente psihiatrice. Din acest motiv, nu putem indica cu precizie efectele secundare ale fiecărui medicament în parte.
Metodologie: Am evaluat 59 de pacienţi şi a evaluat Quigley-Hein şi şantului indici de sângerare, pierderea de ataşament clinic, adâncimea de sondare, de extindere gingivala, deplasare dentare, şi implicarea furcation. Variabile cum ar fi varsta, spitalizare, boala mintala, alte afecţiuni sistemice şi medicamente psihiatrice au fost analizate.
Cincizeci noua din 137 de pacienţi selectaţi prin sondaj îndeplinit criteriile de includere de mai sus, care indică faptul că au avut DETERIORARE GRAVĂ DE SĂNĂTATE ORALĂ. Patruzeci si noua la suta dintre acesti pacienti au avut retard mental ca boala principal psihiatrice. Saizeci si noua la suta dintre aceste femei au fost spitalizate pentru mai mult de 10 ani.
22% dintre acesti pacienti au luat medicamente starea de spirit-stabilizatoare (carbamazepină, acid valproat, LITIU) şi antipsihotice (clozapină, haloperidol, pipotiazine, levopromazine). 15, 3% dintre aceste femei au luat doar antipsihotice, iar 16, 9% au luat antipsihotice si anti-parkisonians, cum ar fi biperiden, 45, 8% dintre ei au avut alt tip de medicamente psihiatrice
Concluzii: Boala parodontala este gravă la aceşti pacienţi şi ar putea fi influenţată de spitalizare, boli mintale şi medicamente'.
Extras din studiul: 'Periodontal status in female psychiatric patients' (Statusul parodontal la pacienÅ£ii de psihiatrie de sex feminin) realizat de cercetătorii: MarÃÂa Isabel Portilla, DDS1, Ana Cristina Mafla, DDS, MPH2, John Jairo Arteaga, DDS1.
Cercetare realizată cu sprijinul financiar al Comité Nacional para el Desarrollo de la Investigación (CONADI), Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia.
1. Research Professor, Dentistry School, Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia. e-mail: maria.portilla@correoucc.edu.co john.arteaga@correoucc.edu.co
2. Dentistry Research Group Director, Dentistry School, Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia. e-mail: ana.maffla@correoucc.edu.co
Studiul a fost publicat de jurnalul Colombia Médica
On-line version ISSN 1657-9534
Colomb. Med. vol.40 no.2 Cali Apr./June 2009
Periodontal status in female psychiatric patients... - Colombia Médica
Studiul poate fi accesat inclusiv prin lipirea SUS în bară la google a următorului link: http://colombiamedica.univalle.edu.co/index.php/comedica/article/view/639/830
Păi să vedem ce zice google:
"statutul parodontal la pacienţi de psihiatrie de sex feminin din 'Nuestra Señora del Perpetuo Socorro» Spitalul de Psihiatrie de la Pasto, Columbia în 2007.
22% din aceste femei ingerat medicamente starea de spirit-stabilizatoare (carbamazepină, acid valproat şi LITIU) şi antipsihotice (clozapină, haloperidol, pipotiazine, levopromazine), care sunt asociate cu efecte cum ar fi gingivita, şi stomatita 14. In acest studiu, pacientii ingerat doze diferite, tipuri şi combinaţii de medicamente psihiatrice. Din acest motiv, nu putem indica cu precizie efectele secundare ale fiecărui medicament în parte.
Metodologie: Am evaluat 59 de pacienţi şi a evaluat Quigley-Hein şi şantului indici de sângerare, pierderea de ataşament clinic, adâncimea de sondare, de extindere gingivala, deplasare dentare, şi implicarea furcation. Variabile cum ar fi varsta, spitalizare, boala mintala, alte afecţiuni sistemice şi medicamente psihiatrice au fost analizate.
Cincizeci noua din 137 de pacienţi selectaţi prin sondaj îndeplinit criteriile de includere de mai sus, care indică faptul că au avut DETERIORARE GRAVĂ DE SĂNĂTATE ORALĂ. Patruzeci si noua la suta dintre acesti pacienti au avut retard mental ca boala principal psihiatrice. Saizeci si noua la suta dintre aceste femei au fost spitalizate pentru mai mult de 10 ani.
22% dintre acesti pacienti au luat medicamente starea de spirit-stabilizatoare (carbamazepină, acid valproat, LITIU) şi antipsihotice (clozapină, haloperidol, pipotiazine, levopromazine). 15, 3% dintre aceste femei au luat doar antipsihotice, iar 16, 9% au luat antipsihotice si anti-parkisonians, cum ar fi biperiden, 45, 8% dintre ei au avut alt tip de medicamente psihiatrice
Concluzii: Boala parodontala este gravă la aceşti pacienţi şi ar putea fi influenţată de spitalizare, boli mintale şi medicamente'.
Extras din studiul: 'Periodontal status in female psychiatric patients' (Statusul parodontal la pacienÅ£ii de psihiatrie de sex feminin) realizat de cercetătorii: MarÃÂa Isabel Portilla, DDS1, Ana Cristina Mafla, DDS, MPH2, John Jairo Arteaga, DDS1.
Cercetare realizată cu sprijinul financiar al Comité Nacional para el Desarrollo de la Investigación (CONADI), Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia.
1. Research Professor, Dentistry School, Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia. e-mail: maria.portilla@correoucc.edu.co john.arteaga@correoucc.edu.co
2. Dentistry Research Group Director, Dentistry School, Universidad Cooperativa de Colombia, Pasto, Colombia. e-mail: ana.maffla@correoucc.edu.co
Studiul a fost publicat de jurnalul Colombia Médica
On-line version ISSN 1657-9534
Colomb. Med. vol.40 no.2 Cali Apr./June 2009
Periodontal status in female psychiatric patients... - Colombia Médica
Studiul poate fi accesat inclusiv prin lipirea SUS în bară la google a următorului link: http://colombiamedica.univalle.edu.co/index.php/comedica/article/view/639/830
Documentarea despre boli e benefica, dar cum ramane cu implicarea in activitati?, deoarece cresterea activitatii orientate spre scop e un predictor puternic al episoadelor maniacale, iar retragerea din activitate e un predictor pentru depresie.
Multumesc verbina pentru documentare, cazul despre care vorbesc eu nu a mai luat alte pastile in afara de litiu de aproximativ doi ani si au aparut tot felul de probleme parodontale, e greu de spus intr-adevar daca se datoreaza litiului sau altor medicamente.
Multumesc verbina pentru documentare, cazul despre care vorbesc eu nu a mai luat alte pastile in afara de litiu de aproximativ doi ani si au aparut tot felul de probleme parodontale, e greu de spus intr-adevar daca se datoreaza litiului sau altor medicamente.
cam naspa, nu merge nici sa stai nici sa faci ceva. Trebuie gasit un echilibru, greu acest lucru.
Am o prietena care are 52 de ani cu schizofrenie.
Nu ia nici un medicament.
Are sangerari gingivale.
Sangerarile gingivale nu apar ca efecte secundare pe prospectul de la litiu.
Gingiile sănătoase nu ar trebui să sângereze niciodată. Dacă ţi se întâmplă frecvent acest lucru, ar trebui să consulţi un medic dentist pentru a descoperi cauza. Dacă ignori sângerările gingivale, rişti să dezvolţi în timp complicaţii grave, care pot duce chiar la pierderea dinţilor. Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale sângerărilor:
1. Traumatizarea gingiei. Multe persoane au obieciul de a apăsa puternic cu periuţa pe dinţi în ideea că-i vor igieniza mai eficient. Medicii dentişti recomandă însă aplicarea unei presiuni moderate pe dinţi, din motiv că riscăm să traumatizăm gingia cu periuţa şi să declanşăm sângerări. Acestea persistă câteva zile, până la vindecarea gingiei. Putem traumatiza gingia şi atunci când mâncăm alimente croncante, cum ar fi pâinea prăjită, floricelele şi chipsurile.
2. Gingivita. Dacă sângerările gingivale persistă, ai putea avea o inflamaţie care poartă numele de gingivită. Ea este cauzată de placa bacteriană şi produce, pe lângă sângerare (care apare chiar şi atunci când nu ne periem agresiv), înroşirea şi umflarea gingiei. Gingivita se tratează prin efectuarea unui detartraj. Odată cu îndepărtarea plăcii bacteriene, gingia se vindecă.
3. Parodontoza. Gingivita neglijată poate ajunge să afecteze ligamentele de susţinere a dinţilor, caz în care vorbim de parodontoză. Gingia se îndepărtează de dinţi, iar aceştia devin mobili şi există riscul de a-i pierde. Nu toate gingivitele se complică prin această boală, dar ele preced de regulă parodontoza. Ea necesită un tratament complex şi de lungă durată.
4. Tulburările de coagulare. Sângerările gingivale se numără printre simptomele tulburărilor de coagulare, precum trombofilia (care poate fi ereditară sau dobândită) sau hemofilia (ereditară). Tulburarările de coagulare pot fi cauzate şi de un deficit de vitamina K sau de anumite boli, cum ar fi cele hepatice.
5. Anumite medicamente. Persoanele care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială se pot confrunta cu sângerări gingivale, pentru că medicameltele recomandate produc vasodilataţie. S-a observat că şi contraceptivele orale pot să aibă acest efect. Sângerările gingiei apar şi în timpul tratamentelor chimioterapice.
Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/5-cauze-sangerarii-gingiilor-1_50ad97827c42d5a66397d254/index.html
Pina la urma nu e neaparat necesar ca sangerarile sa fie de la medicamente.
Mie mi-au aparut cand luam Depakine dar nu au disparut cand nu am mai luat Depakine.
Sa isi cumpere pasta de dinti cu argila de la Plafar.
Nu ia nici un medicament.
Are sangerari gingivale.
Sangerarile gingivale nu apar ca efecte secundare pe prospectul de la litiu.
Gingiile sănătoase nu ar trebui să sângereze niciodată. Dacă ţi se întâmplă frecvent acest lucru, ar trebui să consulţi un medic dentist pentru a descoperi cauza. Dacă ignori sângerările gingivale, rişti să dezvolţi în timp complicaţii grave, care pot duce chiar la pierderea dinţilor. Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale sângerărilor:
1. Traumatizarea gingiei. Multe persoane au obieciul de a apăsa puternic cu periuţa pe dinţi în ideea că-i vor igieniza mai eficient. Medicii dentişti recomandă însă aplicarea unei presiuni moderate pe dinţi, din motiv că riscăm să traumatizăm gingia cu periuţa şi să declanşăm sângerări. Acestea persistă câteva zile, până la vindecarea gingiei. Putem traumatiza gingia şi atunci când mâncăm alimente croncante, cum ar fi pâinea prăjită, floricelele şi chipsurile.
2. Gingivita. Dacă sângerările gingivale persistă, ai putea avea o inflamaţie care poartă numele de gingivită. Ea este cauzată de placa bacteriană şi produce, pe lângă sângerare (care apare chiar şi atunci când nu ne periem agresiv), înroşirea şi umflarea gingiei. Gingivita se tratează prin efectuarea unui detartraj. Odată cu îndepărtarea plăcii bacteriene, gingia se vindecă.
3. Parodontoza. Gingivita neglijată poate ajunge să afecteze ligamentele de susţinere a dinţilor, caz în care vorbim de parodontoză. Gingia se îndepărtează de dinţi, iar aceştia devin mobili şi există riscul de a-i pierde. Nu toate gingivitele se complică prin această boală, dar ele preced de regulă parodontoza. Ea necesită un tratament complex şi de lungă durată.
4. Tulburările de coagulare. Sângerările gingivale se numără printre simptomele tulburărilor de coagulare, precum trombofilia (care poate fi ereditară sau dobândită) sau hemofilia (ereditară). Tulburarările de coagulare pot fi cauzate şi de un deficit de vitamina K sau de anumite boli, cum ar fi cele hepatice.
5. Anumite medicamente. Persoanele care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială se pot confrunta cu sângerări gingivale, pentru că medicameltele recomandate produc vasodilataţie. S-a observat că şi contraceptivele orale pot să aibă acest efect. Sângerările gingiei apar şi în timpul tratamentelor chimioterapice.
Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/5-cauze-sangerarii-gingiilor-1_50ad97827c42d5a66397d254/index.html
Pina la urma nu e neaparat necesar ca sangerarile sa fie de la medicamente.
Mie mi-au aparut cand luam Depakine dar nu au disparut cand nu am mai luat Depakine.
Sa isi cumpere pasta de dinti cu argila de la Plafar.
Mi-ai putea da cateva exemple de neuroleptice?
@ alin190679
Olanzapina, Seroquel, Abilify, Solian, Rispolept, Haloperidol...
Sigur i s-a prescris si asa ceva. Neurolepticul e baza care impiedica formarea episodului maniacal.
Olanzapina, Seroquel, Abilify, Solian, Rispolept, Haloperidol...
Sigur i s-a prescris si asa ceva. Neurolepticul e baza care impiedica formarea episodului maniacal.
Ce parere aveti totusi de stabilirea unei rutine, de munca/relaxare, veghe/somn, cat de folositoare este si daca o foloseste cineva?
Domnule psiholog,
eu incerc asa ceva, adica dupa o munca de rutina si poate si creativa, simt nevoia de odihna si folosesc de obicei atat odihna activa-cartile care imi plac, de obicei romane bine scrise si nu de duzina, filmele care au ceva de spus in cinematografie, asta mai mult in sfarsitul de saptamana-, cat si odihna pasiva-care uneori se impune de la sine, dar care nu ma odihneste in timpul zilei, in schimb e odihnitor somnul de noapte, pe care incerc si eu sa-l mai prelungesc, adica sa adorm la maximum 21, luandu-mi si medicamentele, si sa ma trezesc la ora sase dimineata.Oricum citesc ceva inainte de a adormi, asa, cam douazeci de minute.Lipsa somnului nocturn imi accentueaza foarte mult depresia, iar cel diurn pare a fi putin cam neplacut la trezire si mai putin odihnitor.Ceea ce vreau sa mai spun este, in opinia mea, ca refacerea psihica de baza ramane somnul nocturn de buna calitate.Ar mai fi de adaugat necesitatea unor concedii de vacanta, care din pacate sunt rare, din cauza lipsei banilor, iar in opinia mea, un om cu tulburari psihice cronice si care munceste are nevoie de o refacere prin odihna pasiva si activa si socializare cu prietenii, complet eliberat de stress, prin concediu medical, de maximum trei luni de zile pe an.Sper ca v-am fost de folos si va doresc numai bine!
eu incerc asa ceva, adica dupa o munca de rutina si poate si creativa, simt nevoia de odihna si folosesc de obicei atat odihna activa-cartile care imi plac, de obicei romane bine scrise si nu de duzina, filmele care au ceva de spus in cinematografie, asta mai mult in sfarsitul de saptamana-, cat si odihna pasiva-care uneori se impune de la sine, dar care nu ma odihneste in timpul zilei, in schimb e odihnitor somnul de noapte, pe care incerc si eu sa-l mai prelungesc, adica sa adorm la maximum 21, luandu-mi si medicamentele, si sa ma trezesc la ora sase dimineata.Oricum citesc ceva inainte de a adormi, asa, cam douazeci de minute.Lipsa somnului nocturn imi accentueaza foarte mult depresia, iar cel diurn pare a fi putin cam neplacut la trezire si mai putin odihnitor.Ceea ce vreau sa mai spun este, in opinia mea, ca refacerea psihica de baza ramane somnul nocturn de buna calitate.Ar mai fi de adaugat necesitatea unor concedii de vacanta, care din pacate sunt rare, din cauza lipsei banilor, iar in opinia mea, un om cu tulburari psihice cronice si care munceste are nevoie de o refacere prin odihna pasiva si activa si socializare cu prietenii, complet eliberat de stress, prin concediu medical, de maximum trei luni de zile pe an.Sper ca v-am fost de folos si va doresc numai bine!
Intr-adevar, somnul nocturn este foarte important, daca e sa avem in vedere teoria "zeitgeber" (ritmului social) (Ehlers, Frank, Kupfer, 1988; Ehlers, Kupfer, Frank, Monk, 1993), persoanele care sufera de tab par sa aiba o predispozitie spre anomalii ale ritmului circadian si a ciclului veghe/somn care pot fi responsabila intr-o anumita masura de manifestarile simptomatice ale bolii. Se prezuma ca evenimentele de viata care dau peste cap aceste ritmuri pot declansa episoade prin dereglarea ritmurilor biologice. S-a demonstrat chiar ca lipsa somnului poate duce la manie la persoanele cu tab si ca are efecte antidepresive atat in depresie unipolara cat si in cea bipolara. Asadar somnul regulat este necesar in profilaxia tab.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 414Tulburarea Afectiva Bipolara (Partea II)
- 5Sa fie oare fobie?
- 7nu stiu ce sa fac: sotul meu sufera de tulburare bipolara
- 4tulburare afectiva, sinucidere
- 11cand va constientiza prietenul meu ca este bolnav?
- 9Tulburare bipolara
- 1sindrom bipolar
- 25Tratamentul cu litiu in Tulburarea afectiva bipolara
- 8Adeverinta medic de familie - in evidenta tulburare bipolara/schizoafectiva
- 6TAB si ADHD - diferente si interferente?
- 5Tulburare Bipolara
- 2afectiune bipolara
- 12Tulburarea bipolara - exista cineva care cunoaște mai multe detalii despre vindecarea acesteia?
- 3Recomandari pshihitru si spital psihiatrie in Bucuresti pt bipolar 1
- 3Halucinații olfactive!
- 4Schimbarea diagnosticului din schizofrenie in bipolar
- 1Tratament tulburare bipolara
- 6Depakine/convulex
- 12Tulburare bipolara-ajutor!
Mai multe informații despre: Tulburarea bipolara tulburarea afectiva bipolara
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: