Singuratate/ sentiment de gol interior
Buna seara,
De cand sunt mic am niste stari foarte ciudate. Ma simt gol in interior si nu am motivatie. Nu ma recunosc in oglinda si am senzatia ca fac ca un robot si ca sunt intr-un film/vis.
Ideea e ca aceste stari, probabil, le am capatat din clasa a 4-a in care stateam foarte mult timp singur in casa(6-8 ore). Simteam ca sunt abandonat si ma refugiam in tot ce inseamna tehnologie ( televizor, iar mai tarziu am descoperit calculatorul si tainele lui ). Mai tarziu, bunica mea, avand 2 accidente vasculare, a fost adusa la noi. Iar eu stateam in casa doar cu ea. Ea fiind imobilizata la pat trebuia sa am grija de ea ( sa i dau pastilele, sa vad daca are apa sau daca ii e foame. Avea momente in care mintea ii era tulbure si imi povestea lucruri ciudate despre sex si altele. Eu atunci ma amuzam de vorbele ei, dar mai tarziu mi-au daunat. In timpul in care nu stateam in mediul virtual eram afara. Ideea e ca si afara sufeream. Eram victima a efectului bullying. Mi se spunea intr-un anumit fel, pentru ca eram foarte gras.Timpul a trecut si eu m-am refugiat in mine si in imaginatia mea.Apoi, a urmat o perioada de 2 ani in care mama mea a fost in somaj. A fost un chin. Atatea chestii adunate intr-un timp atat de scurt ma faceau sa ma gandesc la moarte. Si acum am momente cand renunt la anumite lucruri si-mi apar gandurile negre.. Acum, am inteles ca acele lucruri din imaginatia mea nu ma reprezinta si imi doresc sa ma echilibrez pe plan emotional.. Acum, desi am aproape 18 primaveri, cand sunt singur acasa, stau in pat si ma uit pe pereti ( in majoritatea timpului ). In acest timp am mintea goala. Mai exista o anumita perioada de timp in care sunt foarte, foarte agitat. Ideea e ca, eu sunt constient de valoarea mea. Accept ca am calitati si defecte. Am reusit sa mi planific anumite lucruri de indeplinit pentru urmatorul an ( cum ar fi sa devin inginer ). Meditez, ies cu prietenii, citesc. Dar desi fac toate astea, in interiorul meu sunt gol. Sunt singur, abandonat. Si acum am decis ca am nevoie de ajutor. Aveti idee de unde ar trebui sa incep.. ?
De cand sunt mic am niste stari foarte ciudate. Ma simt gol in interior si nu am motivatie. Nu ma recunosc in oglinda si am senzatia ca fac ca un robot si ca sunt intr-un film/vis.
Ideea e ca aceste stari, probabil, le am capatat din clasa a 4-a in care stateam foarte mult timp singur in casa(6-8 ore). Simteam ca sunt abandonat si ma refugiam in tot ce inseamna tehnologie ( televizor, iar mai tarziu am descoperit calculatorul si tainele lui ). Mai tarziu, bunica mea, avand 2 accidente vasculare, a fost adusa la noi. Iar eu stateam in casa doar cu ea. Ea fiind imobilizata la pat trebuia sa am grija de ea ( sa i dau pastilele, sa vad daca are apa sau daca ii e foame. Avea momente in care mintea ii era tulbure si imi povestea lucruri ciudate despre sex si altele. Eu atunci ma amuzam de vorbele ei, dar mai tarziu mi-au daunat. In timpul in care nu stateam in mediul virtual eram afara. Ideea e ca si afara sufeream. Eram victima a efectului bullying. Mi se spunea intr-un anumit fel, pentru ca eram foarte gras.Timpul a trecut si eu m-am refugiat in mine si in imaginatia mea.Apoi, a urmat o perioada de 2 ani in care mama mea a fost in somaj. A fost un chin. Atatea chestii adunate intr-un timp atat de scurt ma faceau sa ma gandesc la moarte. Si acum am momente cand renunt la anumite lucruri si-mi apar gandurile negre.. Acum, am inteles ca acele lucruri din imaginatia mea nu ma reprezinta si imi doresc sa ma echilibrez pe plan emotional.. Acum, desi am aproape 18 primaveri, cand sunt singur acasa, stau in pat si ma uit pe pereti ( in majoritatea timpului ). In acest timp am mintea goala. Mai exista o anumita perioada de timp in care sunt foarte, foarte agitat. Ideea e ca, eu sunt constient de valoarea mea. Accept ca am calitati si defecte. Am reusit sa mi planific anumite lucruri de indeplinit pentru urmatorul an ( cum ar fi sa devin inginer ). Meditez, ies cu prietenii, citesc. Dar desi fac toate astea, in interiorul meu sunt gol. Sunt singur, abandonat. Si acum am decis ca am nevoie de ajutor. Aveti idee de unde ar trebui sa incep.. ?
2 comentarii
Cred ca ar trebui sa mergeti intai la un psihiatru, care sa va ajute cu trecerile de la agitatie la inertie si apoi la un terapeut impreuna cu care sa va ocupati de gandurile negre, de sentimentele de gol sufletesc si cele de abandon, de starile in care aveti senzatia ca traiti ca in vis si de eventualele efecte ale bullyingului.
Atentie la practica meditatiei-facuta de unul singur de catre o persoana care, oricum are momente in care traieste realitatea ca pe un vis, risca sa va agraveze starile.
Atentie la practica meditatiei-facuta de unul singur de catre o persoana care, oricum are momente in care traieste realitatea ca pe un vis, risca sa va agraveze starile.
Dute la un psihiatru|psiholog o sa iti revii, stai linistit toti de pe forum am trecut mai mult sau mai puţin prin asa ceva... Cert e ca o sa iti revii daca apelezi la ajutor specializat. Sanatate multa!
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4pentru cei fara speranta
- 5Soacra mea ma acuza ca i-am facut vraji baiatului ei
- 5ma imaginez facand chestii rele gen ranirea taierea unor persoane din jur, lovirea si distrugere
- 5schimbare de comportament la prescolar
- 4Cati ani iau din viata?
- 4O pers cu probleme grave psihice.. se poate interna pe o perioada mai indelungata?
- 9Probleme psihice? Care e solutia?
- 3probleme psihice?
- 4tulburare disociativa
- 20potentiala tulburare psihica...rog sfatul unui psihiatru! :)
- 7probleme grave de comportament
- 13copilul meu este nervos
- 26MITURI privind tulburarile psihice!
- 5Batran dificil, Ajutor!
- 4dupa un tratament psihiatric ma simt sleit de puteri
- 9tatal meu are un comportament ciudat, fiind suferind de diabet s-au accentuat niste dureri in zona p
- 4Probleme psihice? am nevoie de ajutor.
- 6Nu e intrebare, e o descarcare.Nu vad iesirea.
Mai multe informații despre: tulburarile psihice tulburarea de comportament
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: