Tratamentul hipercolesterolemiei la adulții din SUA cu boală aterosclerotică cardiovasculară

Un studiu realizat la Family Heart Foundation® È™i publicat în American Journal of Preventive Cardiology la data de 18 noiembrie 2025 a analizat modul în care este gestionat colesterolul cu densitate joasă (LDL) în rândul adulÈ›ilor din Statele Unite cu boală aterosclerotică cardiovasculară. Cercetarea arată că există diferenÈ›e importante între recomandările clinice È™i practica reală, iar numeroase categorii de pacienÈ›i sunt subtratate.
Context
Colesterolul LDL joacă un rol central în progresia bolii aterosclerotice, iar numeroase studii clinice au demonstrat că reducerea sa semnificativă scade riscul de infarct, accident vascular cerebral È™i alte evenimente cardiovasculare. Reducerea LDL cu aproximativ 39 mg/dL este asociată cu o scădere a riscului de evenimente cu 20–25%, iar beneficiul creÈ™te odată cu intensitatea È™i durata scăderii LDL.
Ghidurile europene È™i americane recomandă ca pacienÈ›ii cu boală aterosclerotică cardiovasculară să atingă valori ale LDL sub 70 mg/dL, iar cei cu risc foarte înalt chiar sub 55 mg/dL. Conceptul actual nu mai este doar „cu cât mai scăzut, cu atât mai bine”, ci „mai scăzut pentru mai mult timp”, subliniind importanÈ›a reducerii cumulative a expunerii la LDL.
TotuÈ™i, implementarea recomandărilor este adesea deficitară. InerÈ›ia terapeutică, aderenÈ›a scăzută la tratament, accesul redus la terapii precum inhibitorii PCSK9 sau acid bempedoic È™i limitările sistemului de sănătate duc la valori LDL insuficient controlate în populaÈ›iile cu risc crescut.
Despre studiul actual
Obiectivul și baza de date
Analiza a folosit Family Heart Database®, care include date din peste 340 de milioane de dosare medicale în SUA. Pentru acest studiu au fost selectaÈ›i 3.593.954 de adulÈ›i cu boală aterosclerotică cardiovasculară È™i cel puÈ›in o determinare LDL în perioada 2022–2023.
Au fost analizate:
-
cele mai mici valori LDL (măsurate direct sau calculate prin formula Martin-Hopkins);
-
tipul și intensitatea terapiei (statine, terapii nonstatin, combinații);
-
durata efectivă a tratamentului prescris;
-
caracteristici demografice și clinice;
-
tipul bolii aterosclerotice (coronariană, cerebrovasculară, periferică).
Criterii de includere
Participanții aveau:
-
vârsta ≥18 ani;
-
diagnostic documentat de boală aterosclerotică cardiovasculară;
-
cel puÈ›in o prescripÈ›ie anuală în 2022 È™i 2023;
-
cel puÈ›in o valoare LDL în perioada studiată.
Clasificarea terapiei
Intensitatea terapiei LDL a fost clasificată în:
-
înaltă intensitate: statine în doze mari, combinaÈ›ii statină + ezetimibe, inhibitori PCSK9;
-
scăzută/moderată intensitate: statine în doze mai mici, ezetimibe, bempedoic acid, rășini;
-
fără tratament.
Durata tratamentului a fost cuantificată ca număr de luni în care pacientul a avut o prescripÈ›ie activă din totalul de 24.
Analiză statistică
Asocierile dintre sex, vârstă, rasă, comorbidități È™i probabilitatea de a atinge un management LDL favorabil (<70 mg/dL, terapie de intensitate înaltă, >20 luni tratament) au fost evaluate prin regresie logistică multivariată.
Rezultate
Caracteristicile populației
Cei peste 3,5 milioane de adulți incluși au avut:
-
vârsta medie 67 ani,
-
48% femei,
-
11% persoane afro-americane,
-
7% sub 50 ani.
Un procent considerabil (39%) avea exclusiv boală cerebrovasculară sau arterială periferică, nu boală coronariană.
Nivelurile LDL
Rezultatele arată un control suboptimal al LDL la nivel populațional:
-
59% nu au atins niciodată valori LDL sub 70 mg/dL;
-
79% nu au atins valori sub 55 mg/dL;
-
doar 21% au ajuns la valori LDL <55 mg/dL.
Intensitatea terapiei LDL
Distribuția terapiilor a evidențiat utilizare insuficientă a tratamentelor recomandate:
-
41% au primit terapie de intensitate înaltă;
-
30% terapie de intensitate scăzută/moderată;
-
28% nu au primit niciun tratament LDL.
Terapiile combinate au fost rare:
-
7% au primit statină + ezetimibe;
-
2% au primit inhibitor PCSK9 (ca monoterapie sau combinație).
PacienÈ›ii care au primit terapie de intensitate înaltă au avut cel mai mare succes în atingerea LDL <70 mg/dL (54% dintre ei).
Durata tratamentului
Administrarea tratamentului a fost de asemenea insuficientă:
-
35% au primit tratament >20 luni din 24;
-
18% între 13–20 luni;
-
19% <13 luni;
-
28% nu au primit deloc terapie LDL.
În subgrupul cu hipertensiune (87% din întreaga cohortă) aderenÈ›a la tratamentul antihipertensiv a fost mai bună decât la tratamentul LDL:
-
71% au primit tratament antihipertensiv ≥13 luni,
-
comparativ cu 53% pentru terapiile LDL.
Management optim integrat
Doar 13% dintre adulÈ›i au îndeplinit simultan cele trei criterii majore:
-
cel puțin o valoare LDL <70 mg/dL;
-
terapie de intensitate înaltă;
-
tratament >20 luni.
Subgrupuri vulnerabile
Regresia multivariată a arătat că managementul LDL este mai slab în următoarele categorii:
-
femei – bărbaÈ›ii au avut È™anse cu 97% mai mari să atingă LDL <70 mg/dL;
-
persoane afro-americane – au avut cele mai scăzute probabilități de tratament optim;
-
persoane sub 50 ani – grupul cel mai insuficient tratat;
-
pacienți cu boală periferică sau boală cerebrovasculară, care au fost tratați mult sub nivelul pacienților cu boală coronariană.
Condițiile precum diabetul și hipertensiunea au fost corelate cu un management LDL mai bun, probabil datorită monitorizării medicale mai riguroase.
Discuții
Studiul, cel mai mare de acest tip realizat până acum, evidenÈ›iază o diferență majoră între recomandările clinice È™i realitatea din sistemul de sănătate.
Probleme identificate:
-
inerÈ›ia terapeutică: mulÈ›i clinicieni rămân la monoterapie cu statină chiar când LDL rămâne crescut;
-
utilizarea redusă a terapiilor nonstatin;
-
aderența scăzută: terapiile nu sunt menținute pe termen lung;
-
testarea insuficientă a LDL, ceea ce împiedică ajustarea tratamentului.
Autorii subliniază că îmbunătățirea managementului LDL ar oferi beneficii clinice substanÈ›iale. Modelele de simulare arată că un management optim ar putea preveni 1 din 5 evenimente cardiovasculare în 3 ani după un infarct.
Recomandările includ:
-
utilizarea extinsă a terapiilor combinate;
-
intensificarea educației medicale;
-
strategii dedicate pentru subgrupurile subtratate;
-
implementarea unor standarde de calitate pentru monitorizarea LDL, asemănătoare celor pentru tensiunea arterială și glucoză.
Concluzii
Cercetarea arată clar că majoritatea adulÈ›ilor cu boală aterosclerotică cardiovasculară nu beneficiază de gestionarea optimă a LDL. Doar o mică parte dintre pacienÈ›i ating valorile recomandate, primesc tratamente de intensitate adecvată È™i menÈ›in terapia pe termen lung. Există un potenÈ›ial major de îmbunătățire, în special în rândul femeilor, tinerilor È™i persoanelor afro-americane, unde lacunele sunt cele mai mari.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/senior-physician-measuring-blood-pressure-with-blood-pressure-monitor_418614076.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Mai multă mișcare și mai puțin sedentarism, cheia pentru o viață mai lungă, fără boli cardiovasculare
- Un nou medicament (ataciguat) ar putea reduce necesitatea intervențiilor chirurgicale pentru stenoza valvei aortice
- Ranolazina, medicamentul consacrat pentru simptomele anginei pectorale protejează și sistemul vascular
- Semaglutida reduce evenimentele cardiovasculare majore independent de pierderea în greutate
- Vreau sa slabesc si sa-mi scad nivelul de colesterol
- Colesterol marit
- Colesterol si trigliceride marite
- Tratamentul cu Sortis e obligatoriu?
- Colesterol
- Colesterol mărit și trigliceride
- Colesterol marit-sfat
- Colesterol LDL
- ATPO Proteina C reactiva si colesterolul, toate trei marite