Mecanism de reglare neuronală implicat în apetitul alimentar
©
Autor: Redacția ROmedic
Pofta de mâncare are la bază un mecanism complex în care sunt implicate atât nevoia fizică de hrană, cât È™i emoÈ›iile, gândurile È™i reacÈ›iile pe care ni le provoacă mâncarea. Apetitul È™i foamea sunt însă două fenomene diferite: foamea este o reacÈ›ie fiziologică a organismului la scăderea nivelului de glucoză din sânge, în timp ce pofta de mâncare este mai degrabă o reacÈ›ie psihologică, un răspuns condiÈ›ionat față de mâncare pe care îl învățăm. Cu alte cuvinte, plăcerea pe care un anumit fel de mâncare ne-o oferă o percepem ca pe o recompensă, care ne determină să trecem peste simpla nevoie fiziologică de a ne hrăni È™i să ne orientăm spre acele alimente cu potenÈ›ial hedonic.
DeÈ™i se cunoaÈ™te faptul că apetitul alimentar este un proces mediat de creier, în special de sistemele corticale È™i sub-corticale, prea puÈ›ine informaÈ›ii se È™tiu despre mecanismle prin care creierul intervine asupra motivaÈ›iei alimentare È™i a suprimării poftei de mâncare.
Un studiu realizat în 2013 în Japonia de o echipă de cercetători de la Osaka City University Graduate School of Medicine È™i-a propus să afle ce se întâmplă la nivel cerebral atunci când indivizii experimentează pofta de mâncare È™i atunci când o suprimă. ParticipanÈ›ilor – 11 bărbaÈ›i fără probleme de sănătate – li s-au prezentat imagini cu mâncare È™i imagini fără conÈ›inut alimentar în patru sesiuni alternative. Ulterior au fost rugaÈ›i să estimeze în ce măsură fotografiile respective le-au trezit sau le-au inhibat pofta de mâncare.
Prin intermediul magnetoencefalografiei au fost înregistrate modificările ce au avut loc la nivel neuronal pe parcursul experimentului. Rezultatele au indicat implicarea directă a unor zone cerebrale în apetitul alimentar È™i suprimarea acestuia: cortexul prefrontal dorsolateral stâng (DLPFC) È™i zona motorie suplimentara (SMA) au fost activate pe durata sesiunilor de stimulare È™i de inhibare a poftei de mâncare, magnetoencefalografia arătând o activitate electrofiziologică mult mai intensă la nivelul acestora decât în restul timpului.
Această descoperire are implicaÈ›ii semnificative pentru persoanele care suferă de tulburări alimentare determinate de un apetit defectuos, pentru că noi strategii de auto-control ar putea fi dezvoltate pornind de la aceste cunoÈ™tinÈ›e. Studii viitoare, realizate pe indivizi cu astfel de tulburări ar putea furniza mai multe informaÈ›ii în acest sens.
DeÈ™i se cunoaÈ™te faptul că apetitul alimentar este un proces mediat de creier, în special de sistemele corticale È™i sub-corticale, prea puÈ›ine informaÈ›ii se È™tiu despre mecanismle prin care creierul intervine asupra motivaÈ›iei alimentare È™i a suprimării poftei de mâncare.
Un studiu realizat în 2013 în Japonia de o echipă de cercetători de la Osaka City University Graduate School of Medicine È™i-a propus să afle ce se întâmplă la nivel cerebral atunci când indivizii experimentează pofta de mâncare È™i atunci când o suprimă. ParticipanÈ›ilor – 11 bărbaÈ›i fără probleme de sănătate – li s-au prezentat imagini cu mâncare È™i imagini fără conÈ›inut alimentar în patru sesiuni alternative. Ulterior au fost rugaÈ›i să estimeze în ce măsură fotografiile respective le-au trezit sau le-au inhibat pofta de mâncare.
Prin intermediul magnetoencefalografiei au fost înregistrate modificările ce au avut loc la nivel neuronal pe parcursul experimentului. Rezultatele au indicat implicarea directă a unor zone cerebrale în apetitul alimentar È™i suprimarea acestuia: cortexul prefrontal dorsolateral stâng (DLPFC) È™i zona motorie suplimentara (SMA) au fost activate pe durata sesiunilor de stimulare È™i de inhibare a poftei de mâncare, magnetoencefalografia arătând o activitate electrofiziologică mult mai intensă la nivelul acestora decât în restul timpului.
Această descoperire are implicaÈ›ii semnificative pentru persoanele care suferă de tulburări alimentare determinate de un apetit defectuos, pentru că noi strategii de auto-control ar putea fi dezvoltate pornind de la aceste cunoÈ™tinÈ›e. Studii viitoare, realizate pe indivizi cu astfel de tulburări ar putea furniza mai multe informaÈ›ii în acest sens.
Data actualizare: 13-12-2019 | creare: 19-08-2014 | Vizite: 3825
Bibliografie
Nanosensor Device May Help Watch for Cancer From the Inside, link: https://www.cancer.org/research/acsresearchupdates/cancerprevention/nanosensor-device-may-help-watch-for-cancer-from-the-inside ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Cercetătorii au descoperit noi mecanisme responsabile de determinarea dimensiunii creierului
- Grăsimea corporală crescută poate determina probleme cognitive, în absența altor factori de risc
- Ce gust are numele tău? O femeie din Marea Britanie îți poate oferi răspunsul
- Un examen al ochilor ar putea detecta ADHD și tulburările de spectru autist
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Durere groaznica de stomac, lipsa poftei de mancare
- Balonata mereu!
- Menstruatie intarziata, test de sarcina negativ, lipsa poftei de mancare
- Copil 7 ani este foarte pofticios (mananca foarte mult)
- Pofta de mancare scazuta la copil
- Dureri abdominale si pofta crescuta de mancare
- Cum pot sa-mi micsorez apetitul alimentar?
- Nu am apetit. Mananc foarte putin si mai mult fortata
- Mi-am pierdut poftă de mancare