Oamenii de știință constată că somnul nu poate elimina toxinele din creier

Oamenii de știință au investigat modul în care anestezia și somnul influențează eliminarea substanțelor din creier, utilizând modelul murin și tehnici de imagistică fluorescentă avansată. În centrul cercetării a fost ipoteza glimfatică, conform căreia curățarea creierului de soluți ar fi facilitată de un flux de lichid, determinat de gradientul de presiune hidrostatică generat de pulsul arterial, în special în timpul somnului non-REM. Această ipoteză sugerează că un somn deficitar pe termen lung ar putea intensifica acumularea de toxine cerebrale, agravând condiții precum boala Alzheimer.
Metodologia studiului a inclus măsurarea coeficientului de difuzie al unui colorant fluorescent, FITC-dextran, injectat în nucleul caudat al șoarecilor, cu urmărirea sa în cortexul frontal. Experimentele inițiale au stabilit coeficientul de difuzie prin tehnica de fotobleach, validată ulterior în fantome de gel agaroză ce simulau proprietățile optice ale creierului. Rezultatele obținute din recuperarea fluorescenței post-bleach au fost concordante cu predicțiile teoretice, indicând o difuzie eficientă a colorantului în condiții controlate.

În experimentele ulterioare efectuate in vivo, s-a observat că, deși colorantul se distribuia pe o arie largă în cortex, rata de clearance în timpul somnului și sub influența anestezicelor era semnificativ redusă comparativ cu starea de veghe. Surprinzător, coeficientul de difuzie nu a arătat diferențe semnificative între stările de veghe, somn și anestezie. În plus, studiul a relevat o corelație slabă între puterea spectrului EEG delta și rata de clearance maximă, sugestia fiind că un somn mai profund este asociat cu un clearance redus.

Concluziile cercetătorilor contrazic ideea prevalantă că funcția principală a somnului este eliminarea toxinelor din creier. Acest lucru ridică întrebări privind mecanismele precise prin care somnul și anestezia influențează clearance-ul cerebral și deschide perspective pentru cercetări suplimentare asupra implicărilor acestor stări pentru sănătatea cerebrală. Nicholas P. Franks, unul dintre autorii studiului, a exprimat surprinderea echipei sale față de rezultatele obținute, care contestă unul dintre principalele argumente pentru necesitatea somnului. Aceste descoperiri sugerează că procesele de clearance cerebral pot varia semnificativ în funcție de starea vigilentă și de tipul de moleculă investigată.

sursa: News Medical