Prevenirea și tratamentul durerilor articulare

Prevenirea și tratamentul durerilor articulare

©

Autor:

Prevenirea și tratamentul durerilor articulare

Durerea articulară reprezintă unul dintre simptomele prezente în cazul inflamaÈ›iei, depunerilor de cristale, traumei, proceselor degenerative sau infecÈ›iei apărute la nivelul uneia sau mai multor articulaÈ›ii. Pot fi afectate atât articulaÈ›iile mici, ale mâinilor È™i picioarelor, cât È™i cele mari, precum, genunchiul, È™oldul sau umărul. În funcÈ›ie de patologia cauzatoare È™i de caracterul acut sau cronic, durerea articulară poate fi prevenită È™i tratată atât prin metode non-farmaceutice, precum modificarea stilului de viață, cât È™i prin tratamente medicamentoase sau proceduri chirurgicale sau prin combinaÈ›ii ale acestora (1).

Contextul durerii articulare

Conform celei mai recente definiÈ›ii dată de International Association for the Study of Pain, durerea este o senzaÈ›ie neplăcută resimÈ›ită concomitent cu o experiență emoÈ›ională asociată cu (sau asemănătoare) injurie tisulară existentă sau potenÈ›ială (2). Centers for Disease Control and Prevention clasifică durerea articulară ca fiind „durere articulară severă” atunci când pacientul îi oferă o notă de 7 sau mai mare, pe o scală de la 0 (fără durere), la 10 (cea mai puternică durere posibilă) È™i „durere articulară persistentă” atunci când, indiferent de severitatea durerii, această este prezentă în majoritatea sau totalitatea zilelor din ultimele trei luni de zile (3).

La nivelul articulaÈ›iilor, toate structurile anatomice, cu excepÈ›ia cartilajului articular (care nu are terminaÈ›ii nervoase), pot reprezenta cauza durerii. Astfel, lezarea capsulei articulare, sinovialei, ligamentelor, osului subcondral sau periostului în cardul proceselor inflamatorii, infecÈ›ioase, traumatice sau degenerative sau a unei combinaÈ›ii a acestora constituie substratul durerii articulare (1). Numeroase patologii, printre care artrita reumatoidă, osteoartrita, guta, dar È™i accidentele traumatice sau obezitatea pot constitui sursa unei dureri articulare acute (nou apărute) sau cronice (persistentă pe o perioadă îndelungată), monoarticulară (interesând doar o articulaÈ›ie) sau pluriarticulară (interesând două sau mai multe articulaÈ›ii) (3).

De cele mai multe ori, durerea articulară este însoÈ›ită de alte simptome precum:

  • rigiditatea articulară È™i limitarea miÈ™cărilor;
  • tumefierea (umflarea) articulaÈ›iei;
  • slăbiciune musculară;
  • oboseală (1).


Acestea sunt caracteristice patologiei care stă la baza durerii.

La examenul fizic, în ceea ce priveÈ™te durerea, următoarele caractere trebuie precizate:

  • aspecte temporale, precum debutul È™i durata durerii, precum È™i anumite evenimente sau miÈ™cări care au determinat apariÈ›ia acesteia;
  • numărul de articulaÈ›ii implicate È™i caracterul simetric, dacă este prezent;
  • localizarea È™i distribuÈ›ia anatomică a articulaÈ›iilor implicate;
  • afectarea elementelor musculoscheletale adiacente;
  • manifestări extra-articulare (1).


De asemenea, prin inspecție, palpare și examinarea mobilității trebuie să fie decelate alte semne de inflamație sau deteriorare mecanică ale articulațiilor implicate (1).

Printre investigațiile imagistice relevante pentru patologiile articulare se numără:

  • radiografia simplă, ieftină È™i uÈ™or de realizat, decelează caractere specifice diferitelor forme de artrită (artrită reumatoidă, artrită psoriazică, osteoartrită, artrită reactivă, gută, depuneri de cristale de pirofosfat de calciu) ;
  • ecografia, metodă de investigaÈ›ie neiradiantă, utilă pentru evaluarea È›esuturilor moi (tendoane, ligamente, burse, muÈ™chi), pentru realizarea puncÈ›iilor diagnostice ghidate ecografic, dar È™i pentru injectarea tratamentului intra-articular (spre exemplu, tratament local cu corticosteroizi), întrucât asigură o poziÈ›ionare corectă a acului; în plus, ecografia constituie un criteriu de diagnostic pentru gută, conform criteriilor American College of Rheumatology din 2015 (4).
  • tomografia computerizată (CT), rezervată cazurilor de traumă cu implicarea coloanei vertebrale È™i bazinului, cazurilor cu interesarea articulaÈ›iilor axiale (sacro-iliacă, atlanto-axială È™i sterno-claviculară), cazurilor cu interesarea articulaÈ›iilor complexe (gleznă, radio-carpiană È™i temporo-mandibulară) È™i proceselor degenerative ale discurilor intervertebrale È™i hernierea măduvei spinării;
  • rezonanÈ›a magnetică (RMN) este metoda imagistică ideală pentru evaluarea structurilor moi; este cel mai adesea folosită pentru examinarea coafei rotatorilor, stenozei spinale, leziunilor ligamentare sau meniscale È™i pentru evidenÈ›ierea proceselor osteonecrotice avasculare, osteomielitei, fracturilor de stres È™i leziunilor subcondrale (1).


Prevenție și tratament

Un tratament corect nu poate fi instituit în lipsa unui diagnostic adecvat, ce poate fi obÈ›inut numai printr-o anamneză detaliată, un examen clinic complet È™i eventuale investigaÈ›ii complementare. Principalele obiective în tratamentul durerii articulare sunt:

  • prevenirea apariÈ›iei modificărilor articulare ireversibile prin instituirea terapiei cât mai precoce;
  • ameliorarea durerii;
  • restaurarea È™i menÈ›inerea funcÈ›iei articulaÈ›iei;
  • prevenirea deteriorării suplimentare a articulaÈ›iei (1).


Adesea, o durere monoarticulară nou apărută se remite în 2-6 săptămâni, în special dacă este respectat un program individualizat de exerciÈ›iu-odihnă, combinat sau nu cu un tratament simptomatic bazat pe anti-inflamatoare non-steroidiene (ibuprofen) sau acetaminofen (Paracetamol®). A fost demonstrat faptul că activitatea fizică regulată poate ameliora durerea articulară la adulÈ›i în aceeaÈ™i măsură ca medicaÈ›ia fără prescripÈ›ie (OTC – over the counter) (5). Printre cele mai eficiente se numără înotul, mersul È™i pedalatul. Ghidul Physical Activity Guidelines for Americans, actualizat în 2008, recomandă următoarele:

  • 150 de minute săptămânal de exerciÈ›iu fizic de intensitate moderată, de exemplu mers alert, care pot fi împărÈ›ite de-a lungul întregii săptămâni È™i pe tot parcursul zilei: sesiuni de câte 10 minute;
  • cel puÈ›in două sesiuni pe săptămână de exerciÈ›ii de întindere a principalelor grupe musculare: umeri, braÈ›e, piept, abdomen, solduri, picioare;
  • pentru adulÈ›ii cu vârste de peste 65 de ani, exerciÈ›ii aerobice È™i de întindere musculară care să întărească forÈ›a picioarelor È™i să îmbunătățească echilibrul (6).


În plus față de acestea, Centers for Disease Control and Prevention menÈ›ionează importanÈ›a menÈ›inerii unei greutăți corporale sănătoase È™i pierderea în greutate adresată pacienÈ›ilor supraponderali sau obezi (3). Grăsimea în exces reprezintă o împovărare continuă pentru articulaÈ›ii.

De asemenea, gravidele reprezintă o categorie aparte de pacienÈ›i care acuză în special durere de spate, cauzată de postura compensatorie rezultată din mărirea în volum a abdomenului (7). Rezultatele multiplelor studii au arătat rezultate modeste în ceea ce priveÈ™te ameliorarea semnificativă a durerii lombare după purtarea de centuri ortopedice, pilote speciale pe timpul nopÈ›ii, exerciÈ›iu fizic aerob sau acvatic sau terapie psihologică È™i rezultate moderate în privinÈ›a eficienÈ›ei acupuncturii. În ceea ce priveÈ™te medicaÈ›ia în sarcină, nicio substanță nu ar trebui folosită fără prescripÈ›ia medicului, întrucât cele mai multe prezintă efecte teratogene (8).

Există anumite profesii care presupun manipularea unor greutăți È™i este important de reÈ›inut că, atât în cazul acestora, cât È™i în cazul derulării activităților casnice, o postură corectă, cu spatele drept, menÈ›inut în ax, privirea È™i pieptul înainte, umerii spre înapoi È™i flectarea È™i extensia articulaÈ›iilor membrului inferior pentru aplecare È™i ridicare, cu evitarea rotirii simultane, este esenÈ›ială pentru prevenirea patologiilor cauzatoare de durere lombară (9).

Cu toate acestea, există situaÈ›ii care necesită recunoaÈ™tere promptă È™i tratament adecvat, farmaceutic È™i chirurgical, în ceea ce priveÈ™te durerea articulară nou apărută:

  • istoric de traumă semnificativă;
  • articulaÈ›ie tumefiată È™i caldă;
  • semne sistemice (febră, scădere ponderală);
  • slăbiciune musculară focală sau difuză;
  • semne neurologice (parestezii, furnicături) simetrice sau asimetrice;
  • durere te tip claudicaÈ›ie (10).


ToÈ›i pacienÈ›ii cu suspiciune de artrită septică trebuie internaÈ›i pe o secÈ›ie de specialitate. Evaluarea lichidului intra-articular evidenÈ›iază sau exclude procesul inflamator articular. Culturile bacteriene din sânge, lichidul articular, cervix, uretră, faringe trebuie prelevate înaintea începerii tratamentului antibiotic. În toate cazurile în care nu se poate exclude sepsisul sau bacteriemia se administrează terapie antibiotică intravenoasă empirică, urmând a se face dezescaladare odată de rezultatele culturilor sunt disponibile (11).

De asemenea, tratamentul antibiotic este recomandat în afectarea monoarticulară atunci când cultura din lichidul articular evidenÈ›iază prezenÈ›a bacteriilor. În cazul unei culturi negative trebuie suspicionată necroza aseptică.

În cazul depunerilor de cristale din sinovita acută, tratamentul este reprezentat de anti-inflamatoare non-steroidiene în doza maximă recomandată. Indometacin® reprezintă alegerea de primă intenÈ›ie dacă riscurile date de efectele adverse nu depășesc beneficiile; pot fi folosite de asemenea ibuprofen sau diclofenac (12). Colchicina poate fi administrată cu precauÈ›ie în monoartrita acută È™i evitată în insuficienÈ›a renală, din cauza ferestrei terapeutice înguste. O alternativă utilă în cazul vârstnicilor, al pacienÈ›ilor ce nu pot primi tratament per os (oral), al celor cu risc de sângerare gastro-intestinală sau al celor cu insuficiență renală este corticoterapia intramusculară sau intra-articulară. Pentru tratamentul cronic al gutei se utilizează allopurinol, iar pentru inflamaÈ›ia cronică asociată depunerilor de cristale se administrează anti-inflamatoare non-steroidiene, colchicină sau o combinaÈ›ie a acestora (1).

Bolile sistemice reumatice precum artrita reumatoidă sau artrita psoriazică au ghiduri de tratament complexe. Pentru prevenirea afectării articulare se administrează medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD – disease-modifying antirheumatic drugs) precum metotrexat È™i antagoniÈ™ti ai factorului de necroză tumorală α (TNFα) (1).

În ceea ce priveÈ™te osteoartrita, conduita terapeutică include un program de activitate fizică È™i repaus, medicaÈ›ie, iar în cazurile refractare, intervenÈ›ia chirurgicală. Este de o importanță deosebită ca pacientul cu osteoartrită să menÈ›ină o greutate corporală adecvată vârstei È™i staturii. Sunt indicate exerciÈ›iile fizice aerobice cardiovasculare de intensitate uÈ™oară È™i cele acvatice (13). În episoadele de durere acută este contraindicată activitatea fizică. Pentru protejarea unei articulaÈ›ii pot fi prescrise orteze, bastoane È™i dispozitive medicale care să uÈ™ureze activitățile casnice (scaun de cadă, toaletă înaltă, încălțător lung). MedicaÈ›ia pentru durere constă în administrarea per os de acetaminofen sau ibuprofen È™i unguente cu diclofenac pentru aplicare topică locală. MedicaÈ›ia opioidă este rezervată cazurilor cu durere severă în care artroplastia (tehnica chirurgicală) este contraindicată sau refuzată de către pacient. Trebuie avute în vedere efectele adverse atât ale anti-inflamatoarelor non-steroidiene, cât È™i ale opioidelor È™i comorbiditățile pacientului întrucât osteoartrita presupune administrarea acestora pe termen lung (1).

Studii recente au demonstrat potenÈ›ialul tratamentului cu turmeric (Curcuma longa) È™i alte preparate curcuminoide în artrită, evidenÈ›iind rezultate comparabile cu cele ale terapiei clasice în ceea ce priveÈ™te ameliorarea durerii moderate È™i uÈ™oare È™i evitând efectele adverse ale medicaÈ›iei clasice atunci când este administrat în doze titrate adecvate. Întrucât în prezent nu există o formulă farmaceutică aprobată bazată pe curcuminoizi, autorii celor mai ample cercetări sugerează utilizarea acestora ca tratament adjuvant (în combinaÈ›ie cu anti-inflamatoarele non-steroidiene) È™i derularea de noi studii clinice mai ample care să conducă la acceptarea Curcuma ca tratament standard (14).

Artroplastia reprezintă tratamentul chirurgical al artritei și este rezervată cazurilor de artrită reumatoidă, osteoartrită, artrită septică acută și diagnosticelor neconcludente (1).


Data actualizare: 03-12-2021 | creare: 03-12-2021 | Vizite: 2212
Bibliografie
1. Baer A. The Approach to the Painful Joint; 2021. The Approach to the Painful Joint: Overview, Pathophysiology, Clinical Presentation (medscape.com)
2. Pain. Terminology | International Association for the Study of Pain (iasp-pain.org)
3. Joint Pain and Arthritis. https://www.cdc.gov/arthritis/pain/index.htm
4. Neogi T, Jansen TL, Dalbeth N, Fransen J, Schumacher HR, Berendsen D, et al. 2015 Gout Classification Criteria: an American College of Rheumatology/European League Against Rheumatism collaborative initiative. Arthritis Rheumatol. 2015 Oct. 67 (10):2557-68
5. Babatunde OO, Jordan JL, Van der Windt DA, Hill JC, Foster NE, Protheroe J. Effective treatment options for musculoskeletal pain in primary care: a systematic overview of current evidence. PLoS ONE. 12(6): e0178621
6. US Department of Health and Human Services; Physical Activity Guidelines Advisory Committee (2008) Physical Activity Guidelines for Americans Website. https://health.gov/PAguidelines/
7. Casagrande D, Gugala Z, Clark SM, Lindsey RW. Low Back Pain and Pelvic Girdle Pain in Pregnancy. J Am Acad Orthop Surg. 2015 Sep;23(9):539-49
8. Pennick V, Liddle SD: Interventions for preventing and treating pelvic and back pain in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 2013;8:CD001139
9. Safe lifting tips. https://www.nhs.uk/live-well/healthy-body/safe-lifting-tips/
10. American College of Rheumatology Ad Hoc Committee on Clinical Guidelines. Guidelines for the initial evaluation of the adult patient with acute musculoskeletal symptoms. American College of Rheumatology Ad Hoc Committee on Clinical Guidelines. Arthritis Rheum. 1996 Jan. 39(1):1-8
11. Momodu II, Savaliya V. Septic Arthritis. Best Pract Res Clin Rheumatol. 2020 Jan. 25(3):407-21.
12. Schlesinger N. Diagnosing and treating gout: a review to aid primary care physicians. Postgrad Med. 2010 Mar. 122(2):157-61.
13. Rahmann AE. Exercise for people with hip or knee osteoarthritis: a comparison of land-based and aquatic interventions. Open Access J Sports Med. 2010;1:123-135. Published 2010 Jul 23. doi:10.2147/oajsm.s6941
14. Daily JW, Yang M, Park S. Efficacy of Turmeric Extracts and Curcumin for Alleviating the Symptoms of Joint Arthritis: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Clinical Trials. J Med Food. 2016;19(8):717-729. doi:10.1089/jmf.2016.3705
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce mă dor articulaÅ£iile (mă lasă una ÅŸi mă ia alta)
  • Preparate topice pentru ameliorarea durerilor articulare
  • Dureri articulare generalizate cronice (persistente, nu trec)
  •