Studii medicale

Studiul de fază II MoST-CIRCUIT (Clinical Cancer Research, 2026), pe 60 de pacienți cu cancer biliar avansat, arată o rată de răspuns de 12% global la nivolumab-ipilimumab, dar de 26% specific în cancerul de vezică biliară, față de doar 3% în colangiocarcinom.

Un studiu din Age and Ageing (2026), pe 1.006 vârstnici din Iran, arată că cel mai ridicat consum de alimente ultraprocesate se asociază cu risc de 2,5 ori mai mare de sarcopenie și, specific, cu formele severe ale bolii (OR=2,50 pentru cuartila superioară).

Un studiu național din Israel (European Journal of Endocrinology, 2026), pe 540 de pacienți cu sindrom Cushing și 2.517 martori, arată un risc de 2,23 ori mai mare de tulburări afective noi, persistent atât în remisie cât și fără remisie, pe o urmărire mediană de 13,2 ani.

Un studiu din Stroke (2026), pe date TriNetX, arată că terapia antiagregantă standard reduce mortalitatea la 180 de zile față de tromboliză la pacienții cu infarct medular spontan acut (13,5% vs 29,2%; HR=0,423), ridicând semne de întrebare asupra folosirii trombolizei în această afecțiune rară.

Studiul ICARE OFDI (EuroIntervention, 2026) a comparat litotripsia intravasculară cu aterectomia rotațională la 169 de pacienți cu leziuni coronariene calcificate. Litotripsia a fost non-inferioară pentru aria minimă a stentului și a redus semnificativ malapoziția stentului (57,8% vs 80,2%, p=0,002)

Un studiu transversal pe 132 de gravide la termen arată că ecografia rămâne cea mai precisă metodă de estimare a greutății fetale, dar formulele clinice Johnson și Insler au o acuratețe acceptabilă (69-76%), utile ca alternativă acolo unde ecografia nu este accesibilă.

Un studiu prospectiv pe ovocite-soră (230 ovocite imature, 43 paciente) arată că un protocol scurtat de vitrificare și încălzire crește supraviețuirea (91,8% vs 80,0% la 2 ore) și accelerează maturarea meiotică, reducând totodată volumul de muncă din laboratorul de FIV cu 60-85%.

Analiză retrospectivă pe 667 pacienți TAVR pentru stenoză aortică severă: raportul ecocardiografic TAPSE/PAPs (prag 0,29) identifică hipertensiunea pulmonară combinată (AUC 0,740) și se asociază cu mortalitatea la 2 ani, orientând selecția pentru cateterism cardiac drept.

Un studiu ecologic pe sectoare de recensământ din California arată că locuitorii zonelor urbane cu expunere ridicată la efectul de insulă de căldură au o rată prezisă de infarct miocardic cu 22% mai mare, efect amplificat de poluarea PM2,5 și de vulnerabilitatea socială.

Un registru olandez pe 312 adulți cu stenoză subvalvulară aortică, urmăriți 16 ani, arată supraviețuire mai mică la 15 ani în grupul operat față de cel neoperat, dar risc de 5 ori mai mare de reparare ulterioară la cei neoperați; obstrucția rămâne stabilă în formele ușoare.

Studiu pe peste 35.000 de adolescenți din Philadelphia arată că riscul de suicid a rămas crescut după pandemie doar în cartierele cu violență armată intensă, în timp ce depresia a revenit la nivelul dinaintea pandemiei — semn că factorii de mediu contează la fel de mult.

Studiu pe 388 de pacienți cu margini pozitive superficiale după chirurgia micrografică Mohs arată că supraviețuirea fără recidivă la 3 ani este net superioară pentru chiuretaj (92,6%) față de tratamentul topic (82,7%); imunosupresia crește suplimentar riscul de recidivă.

Studiu populațional suedez pe peste 51.000 de cazuri arată că riscul de malformație cardiacă congenitală este de 2,7 ori mai mare la persoanele cu o rudă de gradul întâi afectată, cu risc crescând proporțional cu numărul de rude afectate — date utile pentru consilierea genetică.

Studiu pe 204 adulți cu tetralogia Fallot operată arată că ablația chirurgicală ghidată prin testare electrofiziologică preoperatorie a dus la neinductibilitate postoperatorie a tahicardiei ventriculare la 74,1% dintre pacienți, față de 15,0% cu ablația empirică, cu rezultate aritmice pe termen lung

Studiu pe 464.541 de persoane din UK Biobank arată că expunerea cumulată la particule fine PM2,5, în special carbon elementar, crește riscul de fibrilație atrială și, ulterior, de insuficiență cardiacă, efectul fiind amplificat la persoanele cu risc genetic ridicat pentru aceste boli.