Tulburările de somn REM

Tulburarea de somn REM, adică în faza de somn cu mișcări rapide ale ochilor, implică acțiuni sau comportamente neobișnuite ale corpului, afecțiune cunoscută și sub numele de parasomnie. (1)

Atonia, o scurtă stare de paralizie musculară, apare în timpul somnului REM tipic, în timp ce creierul prezintă o activitate asemănătoare cu cea din timpul stării de veghe. Simptomele mișcării oculare rapide includ o creștere a tensiunii arteriale, respirație neregulată și mișcări oculare rapide ale ochilor. Puteți visa în siguranță în timp ce stați nemișcați și aveți creierul activat datorită paraliziei de scurtă durată a somnului REM. Majoritatea mușchilor sunt paralizați, dar nu și respirația, digestia sau unele mișcări oculare. Aproximativ 25% din somnul unei nopți este alcătuit din somnul REM, majoritatea acestuia având loc în a doua jumătate a ciclului de somn.

În cazul persoanelor cu tulburare de comportament în somnul REM, paralizia normală a mușchilor nu are loc, ceea ce permite persoanei să acționeze fizic în visele sale.

Tulburarea de comportament în somnul REM se poate manifesta prin mici spasme musculare și șoptit în somn, până la strigăte puternice, lovituri cu pumnii și picioarele. Visele asociate cu tulburarea de comportament în somn REM sunt adesea intense și înfricoșătoare și puteți visa că sunteți urmăriți sau atacați și puteți, fără să știți, să puneți în practică visul în viața reală. (2)

Simptome

O persoană care suferă de tulburări de somn REM poate avea următoarele simptome în somn:

• Vorbește sau șoptește
• Țipă
• Lovește
• Lovește cu pumnii
• Înjură
• Are o capacitate distinctă de a-și aminti visele când se trezește
• Somnambulism

Cauze

Nu se cunoaște cauza exact a tulburărilor de somn REM, însă acestea pot apărea ocazional ca efect secundar al unor medicamente sau în timpul sevrajului de droguri. Tulburările de somn REM se pot întâmpla în cazul celor care au o dependență gravă de alcool și se opresc brusc din băutură.

Conform studiilor, până la 6% dintre utilizatorii de antidepresive se confruntă cu tulburări de somn REM.

Totodată, există o legătura între tulburările de somn REM și PTSD (tulburarea de stres post-traumatic), iar cei care s-au confruntat recent cu o traumă se pot lupta și cu această problemă de somn.

Alte tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson, demența cu corpuri Lewy, atrofia multiplă a sistemului, narcolepsia sau accidentul vascular cerebral coexistă frecvent cu tulburarea comportamentală a somnului REM. Debutul uneia dintre aceste tulburări neurodegenerative apare frecvent înaintea tulburării comportamentale de somn REM. (1, 2)

Factori de risc

• Să fiți bărbat și/sau să aveți peste 50 de ani - cu toate acestea, tot mai multe femei sunt acum diagnosticate cu această tulburare, în special sub 50 de ani, iar adulții tineri și copiii pot dezvolta această tulburare, de obicei în asociere cu narcolepsia, utilizarea de antidepresive sau tumori cerebrale.
• Să aveți o a doua afecțiune neurologică, cum ar fi boala Parkinson, demența cu corpuri Lewy sau atrofia multiplă a sistemului nervos
• Să aveți narcolepsie, o tulburare cronică de somn caracterizată prin somnolență diurnă copleșitoare
• Să luați anumite medicamente, în special antidepresive, să utilizați sau să renunțați la consumul de droguri sau alcool

Cu o vârstă medie de aproximativ 61 de ani, 87% dintre pacienții afectați de tulburările de somn REM sunt de sex masculin. Înțelegerea factorilor de mediu care contribuie la tulburarea comportamentului de somn REM va necesita mai multe studii.

Factorii de risc de mediu pot include lipsa somnului, fumatul, leziunile cerebrale și expunerea la pesticide. (2, 3)

Diagnostic

Clasificarea tulburărilor de somn, conform American Academy of Sleep Medicine’s International Classification of Sleep Disorders, specifică patru cerințe pentru diagnosticarea tulburări de somn REM:

• Ați avut cazuri în care ați vocalizat sau ați făcut mișcări cu brațele și picioarele care se potrivesc cu evenimentele din visele dumneavoastră.
• Conform istoricului dumneavoastră clinic sau a unei polisomnograme de laborator (studiu de somn în laborator), episoadele au loc în timpul somnului REM.
• Polisomnografia a dovedit că episoadele includ somnul fără atonie.
• Nu există o explicație alternativă pentru episoadele tulburărilor de somn REM, cum ar fi o altă problemă de somn sau de sănătate mintală, un efect advers al unei prescripții medicale sau consumul de medicamente.

Cel mai bine este să discutați cu medicul dumneavoastră dacă bănuiți că ați putea avea tulburare de comportament în somnul REM. Apoi, medicul dumneavoastră ar putea să vă sugereze să consultați un medic specialist în somn.

Tratament

Pașii tratamentului pentru tulburarea comportamentală a somnului REM sunt individualizați și pot include o combinație de ajustări dietetice, medicamente și metode de evitare a accidentelor.

Evitați factorii declanșatori

Să faceți ajustări ale stilului de viață pentru a diminua sau a înceta utilizarea anumitor băuturi alcoolice sau medicamente eliberate pe bază de rețetă, deoarece acestea pot contribui la tulburarea de somn REM. Aceste ajustări ar putea fi o componentă a unei serii mai largi de acțiuni de îmbunătățire a igienei somnului.

Medicamente

În comparație cu alte alternative medicamentoase, melatonina are, de obicei, mai puține efecte secundare, fiind în același timp la fel de eficientă. Este, de asemenea, o opțiune mai sigură pentru persoanele în vârstă, cele cu demență sau persoanele care au apnee în somn. Ar trebui consultat un medic specialist în somn, deoarece doza de melatonină care trebuie luată pentru comportamentul de somn REM diferă de doza de care este nevoie pentru a putea adormi.

Pentru 50-80% dintre cei cu tulburări de somn REM, s-a demonstrat că medicamentul eliberat pe bază de prescripție medicală clonazepam are succes în reducerea simptomelor. Cu toate acestea, poate avea unele efecte negative, cum ar fi oboseala și probleme cu memoria. În plus, acesta poate exacerba sau agrava apneea de somn.

Consultați întotdeauna un medic înainte de a lua orice medicament cu sau fără prescripție medicală. Acesta vă poate sfătui cel mai bine cu privire la un plan de tratament bazat pe istoricul medical și pe simptomele dumneavoastră. (1)

Tehnici de prevenire a accidentelor în timpul somnului

• Folosiți o saltea pe podea sau înconjurați patul cu perne.
• Luați în considerare instalarea de balustrade pe marginile patului.
• Țineți obiectele ascuțite departe de pat.
• Nu mutați patul lângă o fereastră. (2)