Vitamina C din produse proaspete poate ajuta la protejarea persoanelor cu diabet de bolile de inimă

Un studiu observațional transversal realizat recent la Universitatea din Verona a investigat legătura dintre deficitul de vitamina C, consumul redus de fructe și legume proaspete și bolile cardiovasculare la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. Cercetarea a fost aprobată de comitetul de etică al spitalului din Verona și publicată ulterior ca o contribuție la înțelegerea rolului micro-nutrienților (în special vitamina C) în evoluția aterosclerozei la persoanele cu diabet.
Vitamina C este un antioxidant esențial, contribuind la neutralizarea speciilor reactive de oxigen și la protejarea structurilor celulare de stresul oxidativ. În diabetul zaharat de tip 2, stresul oxidativ crescut și dislipidemia facilitează progresia bolii aterosclerotice, principala cauză de morbiditate și mortalitate.

Pe de altă parte, aportul alimentar de fructe și legume proaspete s-a dovedit benefic pentru reducerea riscului cardiovascular, însă mulți pacienți diabetici evită adesea fructele din cauza temerilor legate de creșterea glicemiei. Studiile au arătat, totuși, că fructele proaspete nu produc dezechilibre glicemice semnificative, dar pot oferi protecție cardiovasculară pe termen lung.

Despre studiu

Obiectiv

• Estimarea prevalenței deficitului de vitamina C (≤20 µmol/l) la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 (DZ2).
• Analiza relației dintre concentrațiile plasmatice de vitamina C și prezența bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, angină, revascularizare coronariană, accident vascular cerebral etc.).
• Evaluarea consumului de fructe și legume proaspete și corelarea acestuia cu nivelurile de vitamina C și cu riscul cardiovascular.

Metodologie

• Au fost recrutați 200 de pacienți cu DZ2, cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, care nu primiseră suplimente de vitamina C în ultimele 6 luni.
• Probele de sânge au fost recoltate dimineața, după un post peste noapte, urmând un protocol special (adăugare de DTE - 1,4-dithioerythritol - pentru prevenirea oxidării vitaminei C), apoi analizate prin cromatografie de înaltă performanță.
• Parametrii biochimici standard (glicemie, HbA1c, profil lipidic, creatinină) și rata de filtrare glomerulară (eGFR) s-au efectuat conform procedurilor de rutină.
• Prezența complicațiilor microvasculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) și macrovasculare (infarct, angină, stenoză carotidiană semnificativă, boală arterială periferică) a fost consemnată.
• Informațiile despre consumul de fructe și legume au fost obținute printr-un chestionar de frecvență alimentară, iar răspunsurile au fost grupate în categorii (sub 1 porție/zi, 1 porție/zi, 2-3 porții/zi, peste 3 porții/zi).

Rezultate

• Prevalența deficitului de vitamina C: 12,2% dintre pacienți aveau valori ≤20 µmol/l. Media generală a vitaminei C în eșantion a fost de 47,4 ± 18,7 µmol/l.
• Profil clinic și biochimic:
  • Durata medie a diabetului: 12,1 ± 8,1 ani.
  • HbA1c medie: 53,1 ± 11,3 mmol/mol.
  • eGFR medie: 80,3 ± 20,2 ml/min/1,73 m².
  • Niveluri mai scăzute de vitamina C la bărbați față de femei (45,1 ± 17,8 vs. 51,8 ± 20,0 µmol/l), fără însă a exista o diferență semnificativă privind prevalența deficitului.
  • Pacienții cu deficit de vitamina C aveau frecvent și eGFR mai mică, HDL-colesterol mai scăzut și trigliceride mai ridicate.
• Relația cu bolile cardiovasculare:
  • Nivelurile de vitamina C au scăzut progresiv pe măsură ce stenoza carotidiană era mai severă.
  • Pacienții cu boală coronariană ischemică au prezentat concentrații semnificativ mai reduse de vitamina C (38,3 ± 19,6 µmol/l vs. 49,0 ± 17,2 µmol/l la cei fără boală coronariană).
  • În modelele logistice, vitamina C a fost un predictor invers semnificativ al aterosclerozei, chiar și după ajustări pentru factori precum vârsta, IMC, HbA1c și funcția renală.
• Consumul de fructe și legume:
  • Cei care consumau zilnic mai puțin de o porție aveau o medie a vitaminei C de 28,7 ± 14,8 µmol/l.
  • Cei care consumau mai multe porții (≥2/zi) ajungeau la 49,8 ± 19,2 µmol/l, evidențiind o tendință clară de creștere.
  • Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare aveau de regulă un consum mai redus de fructe și legume comparativ cu cei fără complicații aterosclerotice.

Concluzii principale

• Aproximativ 1 din 8 pacienți cu DZ2 prezintă deficit de vitamina C, corelat cu o rată mai mare de afecțiuni cardiovasculare.
• Nivelurile scăzute de vitamina C se asociază cu ischemie cardiacă, stenoză carotidiană și alte complicații vasculare, chiar după ajustarea pentru factori de risc precum hipertensiunea, dislipidemia și funcția renală.
• Aportul din fructe și legume proaspete s-a dovedit cel mai important factor alimentar care susține concentrațiile plasmatice adecvate de vitamina C, subliniind necesitatea consilierii nutriționale la pacienții cu diabet.

Implicații practice

Pacienții cu DZ2 și comorbidități cardiovasculare tind să aibă un consum scăzut de fructe și legume, fapt care poate contribui la hipovitaminoză C. Deși studiile anterioare au arătat rezultate controversate privind suplimentarea cu vitamina C, datele actuale sugerează mai degrabă promovarea consumului de produse naturale (fructe, legume) ca strategie pentru ameliorarea statusului antioxidant și reducerea progresiei bolii aterosclerotice.

Astfel, monitorizarea și optimizarea dietei bogate în vegetale ar putea deveni parte integrantă a managementului cardiovascular și metabolic la pacienții cu diabet zaharat de tip 2.