Cofeina modifică activitatea cerebrală în timpul somnului: dovezi ale unui efect mai pronunțat la tineri

Un studiu recent realizat de cercetători de la Université de Montréal, publicat în aprilie 2025 în Communications Biology, a demonstrat că cofeina consumată înainte de culcare modifică activitatea cerebrală nocturnă și influențează capacitatea creierului de a se recupera, atât fizic cât și cognitiv.

Context

Cofeina este unul dintre cele mai consumate stimulente psihoactive la nivel mondial, prezentă nu doar în cafea, ci și în ceai, ciocolată, băuturi energizante și răcoritoare. Ea acționează în principal prin blocarea receptorilor de adenozină, o moleculă care induce senzația de oboseală pe măsură ce se acumulează în creier în timpul zilei.

Deși efectele sale stimulatoare sunt bine cunoscute, influența cofeinei asupra somnului profund și a activității neuronale nocturne rămâne insuficient înțeleasă. Acest studiu aduce pentru prima dată dovezi concrete că cofeina crește complexitatea și “criticitatea” activității cerebrale în timpul somnului, în special la tineri.

Despre studiu

Designul cercetării

• Studiul a inclus 40 de adulți sănătoși care au fost monitorizați pe parcursul a două nopți de somn.

• Într-una dintre nopți, participanții au primit capsule cu cofeină (cu 3 ore și 1 oră înainte de culcare), iar în cealaltă noapte placebo.

• Activitatea cerebrală a fost înregistrată folosind electroencefalografie (EEG).

• Analiza semnalelor cerebrale a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și a metodelor statistice avansate.

Ce este „criticitatea” cerebrală?

„Criticitatea este o stare de echilibru între ordine și haos, în care creierul funcționează optim: procesează rapid informația, se adaptează și învață eficient”, explică profesorul Karim Jerbi.

Cofeina pare să „împingă” creierul spre această stare de activare crescută – utilă în timpul zilei, dar posibil perturbatoare pentru odihna nocturnă.

Rezultate

Efecte asupra activității cerebrale

• Cofeina a crescut complexitatea semnalelor EEG în timpul somnului, în special în faza NREM, crucială pentru consolidarea memoriei și recuperarea cognitivă.

• S-au observat:

  • Scăderea undelor lente (theta și alfa) – asociate cu somnul profund și odihnitor.

  • Creșterea undelor beta – tipice stării de veghe și activității mentale.

• Această activare persistentă a creierului în timpul somnului ar putea compromite funcțiile restaurative ale somnului.

„Creierul pare să rămână într-o stare mai trează, mai puțin regenerativă, chiar și în timpul somnului”, notează Jerbi.

Diferențe în funcție de vârstă

• Efectele au fost semnificativ mai pronunțate la participanții tineri (20–27 ani) decât la cei de vârstă mijlocie (41–58 ani).

• Acest lucru este explicat prin:

  • Densitatea mai mare a receptorilor de adenozină la tineri, ceea ce face ca blocarea lor de către cofeină să fie mai eficientă.

  • Sensibilitate crescută a tinerilor la stimularea sistemului nervos central.

„Această diferență legată de vârstă sugerează că tinerii ar putea fi mai vulnerabili la efectele perturbatoare ale cofeinei asupra somnului”, adaugă Julie Carrier.

Concluzii

Acest studiu furnizează primele dovezi concrete că ingestia de cofeină înainte de culcare afectează structura și dinamica activității cerebrale în timpul somnului:

• Modifică stările neuronale în timpul somnului profund.

• Reduce activitatea cerebrală regenerativă.

• Afectează capacitatea creierului de a se reface cognitiv.

• Are un impact mai puternic asupra tinerilor.

Implicații pentru sănătate

În contextul în care cofeina este utilizată pe scară largă pentru combaterea oboselii, aceste descoperiri ridică întrebări importante despre:

• Siguranța consumului seara, în special în rândul tinerilor și studenților.

• Impactul cumulativ al consumului zilnic asupra somnului de calitate și asupra sănătății cognitive pe termen lung.

• Necesitatea recomandărilor personalizate privind consumul de cofeină, adaptate în funcție de vârstă și sensibilitate individuală.

„Având în vedere utilizarea globală extinsă a cofeinei, este esențial să înțelegem aceste efecte neurofiziologice subtile, dar relevante”, subliniază Thölke, autorul principal al studiului.