Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
IRINA vezi ca gandirea pozitiva tea ajutat sa treci de acele stari cand ai fost la prietena ta ?deci functioneaza trebuie sa faci ceva sa poti treptat sa revi incet incet al normal starile vor mai reveni normal si eu azi nu am avut o zi stralucita nu m am simtit foarte bine dar incerc sa nu ma mai panichez si sa accept starile SUNT ALE MELE mai am inca 20% si sper sa reusesc alaturi de voi cei de aici
funditza ma bucur ac ai renuntat la tratament pt ca totul tine de tine /noi si cel mai important lucru e schimbarea gandiri inlocuirea gandiri irationale(negative)cu cea rationala (pozitiva)sunt sigura ca vei reusi
Dragii mei revin si eu aici cu vesti bune ptr mine...am trecut foarte bn peste frik de autocar, de drum, ma apucau numai palpitatiile cand ma gand la drum, am calatorit foarte bine, fara absolut vreo frik, vreun simptom fata de cum eram inainte...inainte cand imi era rau, ma simteam sg.eram intr-o stare groaznik, nu doresc nici celui mai mare dusman al meu sa fie cum am fost eu, dar prima si prima data aici am gasit puterea si convingerea de a merge mai departe, ca nu am nimik care imi poate afecta sanatatea si ca totul tine de subconstientul mei.incet dar sigur, m-am vindecat, cu zile bune si zile mai putin bune, cu stari care numai aveau aceeasi intensitate ca prima oara, m-am incurajat si mi-am repetat zilnic ca nu am nimik si ca trebuie sa ies din starea care mi-a dat peste cap toata viata.nu am vrut tratament si nici ajutor de la vreun specialist, pana nu am incercat eu sa ma vindec prin propriile forte si am reusit.inafara de voi, nimeni nu ma ajutat, din partea familiei nu am gasit un spirjin prea mare, de aceea am si ocolit subiectul, iar acum ajunsa acasa, imi vad tatal cum ma priveste chioras, cum de departe de casa cand eram numai plangeam si aveam niste stari aiurea si acum sunt asa bine si toata sunt numai in plimbarele, dar nu ma intereseaza ce crede, atat cat timp eu stiu prin ce am trecut si acum sunt bine.prin toate am trecut si poate la unii le vine greu sa creada ca am fost asa, imi era frik sa ma culc ca poate nu ma mai trezesc, ma durea mana stanga, in piept, ma tinea muschiul inimii, respiram greu, eram ametita, visam urat, palpitatii, tensiune crescuta, eram dependenta sa citesc despre infarct, numai cand auzeam de un infarct deja ma apuk groaza, eram din ora in ora cu tensiometrul la mana, plangeam, era depresiva, nervoasa, suparata si numai are rost sa le enumar, inafara de extraveral, ca mg zn si ceaiuri de tot felul nimik nu am mai luat.mi-am dat seama ca ma ajutata mult odihna, dormeam cate 4 ore pe noapte iar starile mele erau mai puternice iar in momentul cand mi-am reglat somnul, au incetat si simtomele.trebuie multa vointa din partea voastra, forta de a merge mai departe, puterea de a face lucrurile de care tie frik, nu trebuiesc ocolite din contra trebuie duse la indeplinire, asa iti dai seama ca nu iti provoaca nici un rau si mult curaj si nu uitati Puterea subconstientului tau...ma ajutat sa devin mai realista, am coborat cu picioarele pe pamant si ma facut puternica.Din tot ce traim avem de invatat, asa cum si din simtomele astea am invatat multe si mi-am schimbat felul de a gandi si a percepe lucrurile.Tot raul spre bine si un sut in fund un pas inainte.
marinadriana14 ma bucur ca te ai alaturat acestui forum sincer imi pare rau ca atatia ani te ai chinuit cu aceste stari dupa cum vezi ai luat tratament si dupa ce l ai intrerupt starile au revenit si acum iei iar tratament sincer nu stiu eu nu am luat niciodata tratament psihiatric si crede ma ca am avut luni de zile de chin groaznice parca numai eram eu multe simptome dar nu vreau sa le ami descriu sa influentez si starile altora si intr o zi am zis numai pot tri asa si am inceput sa analizez ce se intampla cu mine intradevar e nevoie de rabdare dar si de multa credinta si gandire pozitiva si tot asa fac si acum inca nu sunt vindecata 100% dar cred ac voi reusi sincer merita sa facem ceva pt noi nu stiu e alegerea ta daca doresti sa continui ace tratament dar totul tine de tine de schimbarea interioara de schimbarea gandiri etc daca eu am trecut prin chin si m am echilibrat tu de ce nu ai putea cat vei trai cu acele pastile ?te ai gandit ca poate de al ele nu poti ramane din nou insarcinata ?ai o familie frumoasa dupa cum ai spsu de ce sa nu fi fericita ?MERITI ASTA
IONELA FELICITAAAAAARI Ma bucur mult pt tine chiar azi ma gandeam la tine adac ai ajuns cu bine acasa esti foarte puternica si inca un exemplu care s a vindecat fara tratament si fara ajutor specializat ai insirrat niste lucruri de baza aici care trebuie intelese foarte bine si care ajuta ENORM si pe mine m a ajutat mult acea carte intradeavr nu toate zileel sunt foarte foarte bune mai sunt si zile doar bune si am zile cand ma simt extrem de bine si zile in care stresul fumatul excesiv lipsa somnului isi pun amprenta si nu sunt zile foarte bune cum am fost azi de ex dar asa e in orice vindecare dar normal starile sunt mai rarae si nu foarte intense chiar ma bucur din suflet pt tine iti doresc in continuare numai ganduri pozitive si distractie placuta alaturi de cei dragi merita doar noi stim prin ce am trecut hai sa mai fim si fericite
ionela tu pe langa faptul ca ai fost foarte puternica ai fost si foarte curajoasa singura departe de famile intr o alta tara cred ca nu ar fi rezist oriec eu una nu stiu daca faceam fata eu am apelat si al psihologi am luat si niste confort emotional de la afres dar fiind sedative nu le mai iau in schimb iau ca cu d3 magneziu cu b6 omega 3 si ceaiuri de tei ani stres etc ma au ajutat mult la fel ca si pe tine dar cel mai mult ne ajuta subconstientul am reusit singura 80% sa ma vindec mai am putin si sunt sigura ca voi resui chiar daca poate voi mai avea acele stari le voi invinge ma bucur mult pt tine am primit si o veste buna pe ziua de azi TU TE AI VINDECAT mult succes in continuare sunt alaturi de tine
Multumesc fetelor( daria10 si irinanistor), as mai avea multe de zis dar vai, parca nu-mi mai gasesc cuvintele. Vreau sa spun totusi ca ceea ce ma ingrijoreaza momentan cel mai mult sunt bataile puternice ale inimii si frica de infarct. In urma cu doi ani aveam frica de cancere, dar acum aceasta a disparut si i-a luat locul cu brio infarctul. Am ajuns sa nu mai pot urmari nici o emisiune cu tenta medicala.
Ceea ce m-a ajutat pe mine este trilogia ' Conversatii cu Dumnezeu' scrisa de Neale Donald Wash, cu care mi-am depasit teama de moarte ( nu o acceptam ca facand parte din viata). Mi-am dat seama pe pielea mea ca problema cea mai mare cu care ma confrunt eu este NEACCEPTAREA, care este de fapt si principala cauza a anxietatii mele.
Sa luam totul in viata ca pe ceva firesc si sa evitam sa ne lamentam, fiindca vom avea beneficii majore!
PS: Multumesc persoanei care ne-a recomandat cartea Cristofor-Magul din Carpati, am citit-o pe toata mi-a placut enorm.
Ceea ce m-a ajutat pe mine este trilogia ' Conversatii cu Dumnezeu' scrisa de Neale Donald Wash, cu care mi-am depasit teama de moarte ( nu o acceptam ca facand parte din viata). Mi-am dat seama pe pielea mea ca problema cea mai mare cu care ma confrunt eu este NEACCEPTAREA, care este de fapt si principala cauza a anxietatii mele.
Sa luam totul in viata ca pe ceva firesc si sa evitam sa ne lamentam, fiindca vom avea beneficii majore!
PS: Multumesc persoanei care ne-a recomandat cartea Cristofor-Magul din Carpati, am citit-o pe toata mi-a placut enorm.
draga daria, de ieri de cand am tot rasfoit acest forum mi am dat seama ca eu sunt vinovata pentru starile mele, ca de fapt pot s ami controlez orice stare si stiu sa o fac destul de bine.aeara am fost la doctora ptr ca mi se terminase tratamentul si mi l a injumatatit, mi a zis clar ca sunt pe calea cea buna si ca pastilele si au facut rolul acum totul depinde de vointa mea.chiar de mi e greu, sau bine aceste stari or sa apara pentru ca asa a fost invatat organismul insa tot eu sunt cea care le voi stapani si nu ele pe mine.culmea ca azi ma simt mai bine ca oricand si acum incerc sa mi le aduc insa.nu prea mai vor sa apara...la emotii puternice vin singure, si le spun clar sa stea acolo ca nu ma deranjeaza, simt ca incep o noua viata, am incetat a fi obsedata de a avea al doilea copil, el va veni cand va vrea Dumnezeu.si la mine tot teama de moarte a fost cauza acestor stari, am avut multe decese in familie in timp foarte scurt, insa mi am dat seama ca aceasta e cursul vietii.de ce sa nu ma bucur de viata atat timp cat sunt santoasa, pentru ca va veni batranetea si va trebui sa stiu sa ma bucur si de ea, si de fiecare zi pe care Dumnezeu ne o daruieste.Va doresc si voua aceleasi ganduri frumoase si pofta de viata pe care o simt eu acum.cat despre simptome, lasati le acolo ca or sa dispara de la sine, insa cu rabdare, ganduri bune si incredere in Dumnezeu !
Dupa cum am mai scris aici...odata ce cunoastem starile de anxietate si atacuri de panik, usor ne putem confrunta iar cu ele...dupa o saptamana placuta si linistita, desi totusi ma confrunt de cateva zile cu o indigestie care imi da ceva batai de cap, in seara asta am avut ceva stari neplacute si binenteles ca nu a fost usor ptr subconstientul meu sa se intoarca in timp si sa imi trezeasca niste amintiri care nu sunt tocmai vechi, asa ca starile de frik mi-au reaparut ptr o perioada scurta de timp si nu asa de puternice ca alta data dar cert e ca le-am retrait si nu e tocmai placut, mi-am dat seama ca poate sunt vindecata in proportie de 80%dar tind sa cred ca poate voi trai cu cealanta 20%toata viata, ca oricand cand voi trece peste alte probleme de sanatate, subconstientul meu ma va duce in eroare si se vor trezi iar simtomele, ceea ce imi provoasa deja o frik.Nu sunt o persoana foarte puternik in unele privinte iar aceste stari cateodata ma incurajeaza, cateodata ma face mai sensibila si treb sa lupt ink sa nu raman fara forta.asa ca scriu aici din curiozitate, daca cineva care e la fel ca mine si totusi sa vindecat dar pe parcurs sa mai confruntat cu ceva probleme si vreau sa stiu daca i-au mai reaparut simtomele sau a reusit sa treaca usor si cu calm peste toate incercarile vietii.stau si ma gand, abia e inceputul ptr mine si o sa fiu pusa in multe situatii cu emotii puternice si mie frik ca totusi nu am sa le depasesc asa cum imi doresc.Imi doresc copii, dar numai cand ma gand la sistemul nostru medical, mai ales la mine in BT, deja ma apuk o frik, va scriu astea ptr ca eu una nu ma simpt ink in stare sa fac fata unor situatii care acum mi se par complicate si inainte le gaseam ceva de genu..floare la ureche...sanatate multa si cred ca aici ptr mine e micutul meu jurnal...
Ionela, daca am sa scriu aici ca nu exista reveire de 100% am sa fiu acuzata ca nu sunt pozitiva. Am 40 de ani, am 2 copii, am o familie absolut fenomenala si frumoasa, traiesc intr-o alta tara de 16 ani si ma confrunt cu probleme de anxietate de pe la varsta de 19-20 de ani. Ai sa faci si copii, ai sa ii cresti in sanatate si ai sa ajungi si acolo unde iti doresti..DACA ai sa lupti pentru ce iti doresti. Anxietatea te va bantui, functie de situatie, de moment..de cat de obosita esti mental uneori, de cat de mult te-a pus (sau nu) stressul jos. Am trecut prin asta, am trecut de la 20 de ani..am fost sus si jos..am avut perioade foarte bune, dar Domnul sa ma ajute..am avut si perioade grele. Ai incredere in tine...accepta ca ai o sensibilitate, cerceteaza ce poti sa faci ca sa traiesti viata mai usor cu aceasta sensibilitate..dar, zau..nu te gandi ca ai sa te recuperezi total din asta..pentru ca nu ai cum. Cum te va lovi o durere neexplicata, cum iti vor fi copiii un pic bolnaviori ai sa traiesti zbaterea inimii in gat si transpiratiile curgandu-ti pe sira spinarii..e un fact, e un adevar..Trebuie intotdeauna sa te convingi ca esti sanatoasa, ca puiul tau e sanatos si totul va fi bine.."bine" atat cat poate fi pentur noi acel bine. Hai, capul sus..ca se poate trai..mai greu..dar se poate.
Buna ziua
Hazel, eu nu cred ca ai dreptate. Eu cred ca exista vindecare completa. Sunt cateva persoane care au scris pe forum ca asa este. Exista carti scrise de persoane care s-au vindecat complet. Anxietatea exista la toata lumea, nu am putea trai fara aceasta. Totul este sa nu depaseasca pragul de normalitate si de asemenea sa treaca rapid atunci cand apare. La persoanele cu anxietate peste normal, creierul intarzie cu secretarea de serotonina care combate adrenalina si asta doar datorita modului de gandire a persoanei respective.
Recomandarea mea este sa nu va impacati cu gandul ca veti fi anxiosi toata viata, sa o luati ca pe ceva cronicizat, nu, cititi si vedeti cum va puteti schimba, deoarece nu asta este starea normala a omului. Exista reabilitare completa!
Va urez bafta!
Hazel, eu nu cred ca ai dreptate. Eu cred ca exista vindecare completa. Sunt cateva persoane care au scris pe forum ca asa este. Exista carti scrise de persoane care s-au vindecat complet. Anxietatea exista la toata lumea, nu am putea trai fara aceasta. Totul este sa nu depaseasca pragul de normalitate si de asemenea sa treaca rapid atunci cand apare. La persoanele cu anxietate peste normal, creierul intarzie cu secretarea de serotonina care combate adrenalina si asta doar datorita modului de gandire a persoanei respective.
Recomandarea mea este sa nu va impacati cu gandul ca veti fi anxiosi toata viata, sa o luati ca pe ceva cronicizat, nu, cititi si vedeti cum va puteti schimba, deoarece nu asta este starea normala a omului. Exista reabilitare completa!
Va urez bafta!
buna tuturor!si eu cred in vindecarea completa, necesita timp si incredere in tine, nu te vindeci de la o zi la alta, si eu ma confrunt cu aceasta anxietate insa lupt sa o scot din viata mea si sunt sigura ca o voi depasi.intradevar stresul imi accentueaza starea, insa imi revin imediat pentru ca acum stiu consecintele.si daca ma stresez si ma gandesc aoleu ce va fi, ce se va mai intampla de data asta ce rezolv?nimic decat s ami fac rau singura.las viata sa si urmeze cursul, asa cum Dumnezeu mi a harazit o, si daca stau sa ma uit chiar am o viata frumoasa, eu singura mi am facut o grea.am constatat zilele trecute ca pana si oboseala pe care o aveam cronica trece daca stii sa o alungi.tot ce a fost urat in viata pana acum se transforma acum in frumos.este foarte interesant acest proces al vindecarii, cand ma gandesc cati ani am irosit traind in ganduri negative, imi pare rau, insa ma bucur enorm ca stiu despre ce este vorba si vreau sa traiesc viata la maxim.si copilul meu a observat o schimbare in comportamentul meu spunandu mi :mami ce bine mi pare ca te joci mai mult cu mine, deci clar am gresit fara sa vreau si fata de el.acum gata v oi face tot posibilul s ami ocup timpul cu lucruri frumoase, pentru ca viata in sine este frumoasa.Multumesc Lui Dumnezeu ca sunt sanatoasa, starile mi le voi indeparta si in timp vor disparea din viata mea.o saptamana frumoasa va doresc.
Buna tuturor! Va multumesc mult pentru postarile voastre. Si eu sufar de aceasta problema perfida care iti transforma viata intr-un cosmar- anxietate combinata cu diverse fobii-, iar acesta e singurul forum care ma face sa sper intr-o vindecare. Sunteti niste oameni deosebiti pt ca v-ati facut timp sa scrieti si prin aceasta sa-i ajutati si pe altii.
De mica am fost o persoana timida si anxioasa, insa in ultimii ani anxietatea mea s-a accentuat mai mult devenind foarte deranjanta. Mi-e frica de o gramada de lucruri, de ex a fi departe de casa, a ramane singura acasa, etc...iar cand trebuie sa intampin o astfel de situatie trec prin niste chinuri groaznice. Am si perioade bune, cand totul e linistit, dar imediat ce apare o schimbare, anxietatea isi face simtita prezenta. Spre exemplu, in vara va trebui sa raman singura acasa, pt o luna si deja de cand am aflat aceasta veste, anxietatea a revenit in forta...Incerc sa ma controlez pe cat pot, dar nu prea reusesc, citesc mereu din cartea lui joseph murphy "puterea extraordinara a subconstientului tau" si cea a lui louise hay "poti sa-ti vindeci viata", pe moment ma mai linistesc dar, doar atat...pe moment. Simt ca nimeni nu ma intelege (am incercat sa vb cu prietene/familie) si ma simt din ce in ce mai deprimata si disperata. Am apelat si un psiholog, insa fara prea mare succes.Orice sfat/recomandare din partea voastra e bine venit si sper sa ma puteti primi si pe mine in aceasta comunitate, poate impreuna reusim sa trecem de acest chin...
De mica am fost o persoana timida si anxioasa, insa in ultimii ani anxietatea mea s-a accentuat mai mult devenind foarte deranjanta. Mi-e frica de o gramada de lucruri, de ex a fi departe de casa, a ramane singura acasa, etc...iar cand trebuie sa intampin o astfel de situatie trec prin niste chinuri groaznice. Am si perioade bune, cand totul e linistit, dar imediat ce apare o schimbare, anxietatea isi face simtita prezenta. Spre exemplu, in vara va trebui sa raman singura acasa, pt o luna si deja de cand am aflat aceasta veste, anxietatea a revenit in forta...Incerc sa ma controlez pe cat pot, dar nu prea reusesc, citesc mereu din cartea lui joseph murphy "puterea extraordinara a subconstientului tau" si cea a lui louise hay "poti sa-ti vindeci viata", pe moment ma mai linistesc dar, doar atat...pe moment. Simt ca nimeni nu ma intelege (am incercat sa vb cu prietene/familie) si ma simt din ce in ce mai deprimata si disperata. Am apelat si un psiholog, insa fara prea mare succes.Orice sfat/recomandare din partea voastra e bine venit si sper sa ma puteti primi si pe mine in aceasta comunitate, poate impreuna reusim sa trecem de acest chin...
Buna tuturor! Draga ADA, toate postarile noastre ar trebui sa te ajute enorm.Te inteleg din suflet prin ce treci, deoarece si eu am fost si mai sunt ( mult atenuat) exact in situatia ta.Deci dupa ce am citit ce ai scris, parca m-am vazut pe mine, exact cu aceleasi simptome. Vezi noi ne-am promis sa nu expunem pe larg tot ce simtitm deoarece ne putem influenta, dar sunt aici niste oameni minunati care m-au acceptat langa ei si care imi dau forta necesara sa trec peste starile mele mult mai usor. Tu trebuie sa citesti cu maaaaaaaaaare atentie postarile lui dualtrax si vei vedea ca incet-incet vei reusi sa-ti reduci starile sau macar sa le faci cat de cat suportabile. Eu trebuie sa plec la munte vineri si deja simt exact ce ai scris tu mai sus, daaaaaaaar stiu ca sunt puternica, stiu ca voi putea controla anx, gandurile irationale nu au ce cauta in capusorul meu, ma voi gandi doar ca nu pot sta o viata intreaga inchisa in casa, ca deja ma chinui de cativa ani si Ada draga mea viata asta este atat de frumoasa si de scurta din pacate ca este pacat sa ne-o stricam chiar noi. Nimeni nu ne mai aduce inapoi anii astia minunati si ne vom trezi batrani, ne vom uita in urma si ce vom vedea????? Te las pe tine sa raspunzi si sa te gandesti daca merita. Spui ca te chinui de mult timp cu aceste stari, deoarece sper ca esti constienta ca nu ai nici o boala, sunt doar niste stari pe care le provoci NUMAI TU, prin gandire irationala si atunci vin si te intreb: daca de atata timp nu ai patit nimic, de ce crezi ca acum cand vei ramane singura o luna, vei pati ceva??? NU, nu vei pati si vei vedea cat poti fi de puternica.
Te rog sa ne mai scrii si iti promit ca iti voi fi alaturi, deoarece am mai spus, am trecut si inca trec exact prin aceleasi stari ca tine. O zi buna tuturor si multa gandire pozitiva !
Te rog sa ne mai scrii si iti promit ca iti voi fi alaturi, deoarece am mai spus, am trecut si inca trec exact prin aceleasi stari ca tine. O zi buna tuturor si multa gandire pozitiva !
draga ada si eu ma confrunt cu aceste strari de foarte mult timp, insa nu am stiut de ele.le am descoperit acum 1 an jumatate si eram disperata nu mai stiam ce sa fac, am apelat o perioada la tratament medicamentos, apoi am renuntat, la o perioada iar l am luat si acum sunt fericita pentru ca de pe 31 ian nu am mai luat nici o pastila.simptomele au devenit prietenele mele acum.vorbesc cu ele ca si cum ar fi o persoana si tare ma ajuta.poate suna aiurea insa chiar functioneaza.daca pana acum mi au provocat teama, nesiguranta, boli inchipuite, acum in schimb am apelat la ajutorul lor sa pot face fata tuturor situatiilor.
draga ada eu am ajuns la concluzia ca daca vrei sa invingi frik pe care ti-ai format-o singura, trebuie sa treci peste ea, eu de exemplu pe langa simtomele mele de anxietate, atacuri de panik, frik ca pot pati ceva oricand si oriunde, frik ca a-si avea ceva la inima si pot face infarct, imi era de asemenea frik sa iau medicamente de orice fel, crede-am ca pot avea efecte adverse grave, desi inainte le luam fara nici un stres, asa ca preferam sa stau cu durerea mea de cap care ma termina si din pct de vedere psihic si fizic, asa ca incet am inceput sa iau cate o pastiluta ptr ameliorarea durereii, ma uitam la ceas sa vad daca nu am patit ceva desi trecuse poate 2 ore de cand luam pastila, si asa incet am inceput sa imi iau tratamentul de care aveam nevoie fara frik, dar 3 luni de zile nu am luat nimik si acum imi mai este frik dar nu am ce face mai bn frik decat durerea.dinasta spun si eu poate in vara, ai sa ramai sg acasa, ai sa iti dai seama ca nu patesti nimik si poate o sa fie o sansa ptr tine sa invingi aceasta fobie ptr totdeauna.Familia te sustine prima oara, dar cand vede ca te plangi atat, ei nu cun poate simtomele tale, nu stii ce gand si prin ce treci, nu ai sa gasesi niciodata o sustinere prea mare din partea lor.mie au ajuns sa-mi spuna ca-s prea tare alintata, ca fac asta de la prea mult bine si asa ca am preferat sa nu le mai spun nimik, inafara de acest forum unde am mai scris, nu am mai spus nimanui, si ma gand ca asta a dus si la o schimbare in bine.nici nu ma mai intreaba daca ma simt bine si mai am starile, ptr ca ei nu cred in starile mele, mi-au spus pai de ce te tot gand la ele?dar ei nu stiu ca nu ma pot opri din gandit si cat a-si incerca sa nu ma gand mai tare devin obsedata de ele.ma ajutata mult si cate un extraveral la nevoie si un ceai de sunatoare, poate ptr ca mi-am bagat eu in subconstient ca ele imi pot face bn.nu ma astept la o vindecare in totalitate, ca multi nu au mai avut starile 7ani si dupa au reaparut, dar ma-si multumi sa fiu ca acum, apar rar si de intensitate slaba, plus ca atacuri de panik nu prea am facut decat vreo 3 si dupa ce am invatat aici cum sa le opresc, nu le-am mai avut ca alea sunt cele mai rele, cand te apuk un atac de panik, iti vine sa fugi direct la urgente.sanatate multa si curaj.si nu te gandi niciodata la trecut sau viitor, pentru ca ai sa pierzi prezentul, tu deja il pierzi ca te gand la ce se va intampla la vara.
Buna! Va multumesc din suflet ca ati raspuns cu atata promptitudine la mesajul meu...Ma simt putin mai bine cand vad ca exista si oameni care ma inteleg si care au reusit sa iasa invingatori din lupta cu anxietatea. Incerc sa va urmez sfaturile si ma straduiesc din rasputeri sa invat sa gandesc altfel. Stiu ca pentru a invinge frica trebuie sa te expui acelor situatii care o provoaca. Insa usor de spus, greu de facut...
Din pacate pana acum nu am prea gasit suport, familia mea nu ma intelege. De fapt, cred ca e greu de inteles daca nu ai trecut niciodata prin asta. In plus nici nu-mi vine sa le mai spun, am 33 ani si e cam jenant ca la varsta asta sa ai tot felul de frici nefondate, in timp ce unele persoane au probleme serioase si nu se mai plang atata. Cel putin, asta mi se tot reproseaza. Numai ca pt min si problema mea este foarte serioasa... Multumesc foarte mult lui dualtrax pentru mesajele sale...sunt incurajatoare si optimiste.
Nu sunt adepta medicamentelor, sunt absolut convinsa ca singura rezolvare consta in schimbarea modului de a gandi. Numai ca nu e intotdeauna usor...Eu mai iau din cand in cand cate un xanax (atunci cand sunt foarte anxioasa), ma mai linisteste putin. Am observat ca ma mai ajuta si suplimentele cu magneziu. Am folosit intr-o perioada si suplimentul Noni (capsule) si mi-a mers bine cu ele. E posibil, insa sa fi fost doar o coincidenta si sa fi avut eu o perioada mai linistita. Am citit si cartea lui Charles Linden, recomandata de dualtrax pe la inceput, e o carte buna care merita citita mai ales de cei care se confrunta cu asemenea probleme. Acum mi-am comandat pe net o carte despre puterea mintii, am citit despre ea tot pe acest forum, sper sa ma ajute...M-am apucat si de sport (ski, inot, zumba), insa atunci cand nu pot sa dorm noaptea si sunt agitata si obosita toata ziua nu prea imi vine sa ies sa merg la sport, desi ma gandesc ca ar trebui sa trag de mine si sa merg oricum.
Irinanistor iti multumesc si tie foarte tare pentru incurajari si suport, ai perfecta dreptate, in ceea ce spui...sper sa te distrezi la munte si sa reusesti sa-ti incarci bateriile. Abia astept sa ne povesteti cum a fost!
Din pacate pana acum nu am prea gasit suport, familia mea nu ma intelege. De fapt, cred ca e greu de inteles daca nu ai trecut niciodata prin asta. In plus nici nu-mi vine sa le mai spun, am 33 ani si e cam jenant ca la varsta asta sa ai tot felul de frici nefondate, in timp ce unele persoane au probleme serioase si nu se mai plang atata. Cel putin, asta mi se tot reproseaza. Numai ca pt min si problema mea este foarte serioasa... Multumesc foarte mult lui dualtrax pentru mesajele sale...sunt incurajatoare si optimiste.
Nu sunt adepta medicamentelor, sunt absolut convinsa ca singura rezolvare consta in schimbarea modului de a gandi. Numai ca nu e intotdeauna usor...Eu mai iau din cand in cand cate un xanax (atunci cand sunt foarte anxioasa), ma mai linisteste putin. Am observat ca ma mai ajuta si suplimentele cu magneziu. Am folosit intr-o perioada si suplimentul Noni (capsule) si mi-a mers bine cu ele. E posibil, insa sa fi fost doar o coincidenta si sa fi avut eu o perioada mai linistita. Am citit si cartea lui Charles Linden, recomandata de dualtrax pe la inceput, e o carte buna care merita citita mai ales de cei care se confrunta cu asemenea probleme. Acum mi-am comandat pe net o carte despre puterea mintii, am citit despre ea tot pe acest forum, sper sa ma ajute...M-am apucat si de sport (ski, inot, zumba), insa atunci cand nu pot sa dorm noaptea si sunt agitata si obosita toata ziua nu prea imi vine sa ies sa merg la sport, desi ma gandesc ca ar trebui sa trag de mine si sa merg oricum.
Irinanistor iti multumesc si tie foarte tare pentru incurajari si suport, ai perfecta dreptate, in ceea ce spui...sper sa te distrezi la munte si sa reusesti sa-ti incarci bateriile. Abia astept sa ne povesteti cum a fost!
marinadriana14 ma bucur ca esti bine ma bucur ca ai RENUNTAT la aceel pastle si singura iti controlezi starile ma bucur ca esti puternica ai grija de tine stiu ca vei reusi merita dupa cum a observat si copilasul tau te ai schimbat
Ionela eu ti am spsu ca sunt vindecata cam 80% in orice vindecare e normal sa existe si recurente pana vor disparea complet uite eu am fost bine cateva luni pana saptamana aceasta cand am primit niste vesti groaznice si normal ca stresul ma afectat enorm lipsa somnului etc si starile au revenit dar pt o mica perioada de timp insa tot ceea ce trebuie sa faci e sa crezi in vindecare completa pt ca constientul influenteaza subconstientul deci daac zici nu ma voi vindeca complet asa va fi eu nu sunt de acor cu tratamentele psihiatrice in nici un cazinsa fiecare face cum doreste dar au multe reactii adverse produs si dependenta nu voi lua asa ceva niciodata dar ceaiul de sunatoare e foarte bun si maganeziul un bun anti stres sper ac esti ok acum familia nu prea te intelege pt ca nu orice o poate face tu sigura trebuie sa te schimbi si sa invingi totul ai progresat mult mult mult te pup
ada intr o zi cand ai timp stai relaxata si candeste te cese poate intampla cel mai rau cand vei ramane singura ?si o sa vezi care va fi raspunsul din moment ce te gandesti de acum o perioada atat de lunga de timp ce se va intampla atunci normal ca anxietatea nu dispare tu o alimentezi gandestete la prezent traieste clipa stiu ca uneori e greu canda ia cele stari dar cu timpul vor trece magneziul si noni sunt foarte bune cat despre xanax...nu comentez FII POZITIVA
irina DISTRACTIE PLACUTA SI FARA GANDURI IRATIONALE te pup si astept vesti
Multumesc daria10 pt incurajari!In weekend am fost la ski si m-am simtit ok. Am observat ca miscarea imi face bine.
As vrea sa va rog daca aveti careva dintre voi cartea recomadata de dualtrax "panic away" sa mi-o dati si mie...eu nu reusesc sa o gasesc free pe net...
Va doresc o saptamana minunata!
As vrea sa va rog daca aveti careva dintre voi cartea recomadata de dualtrax "panic away" sa mi-o dati si mie...eu nu reusesc sa o gasesc free pe net...
Va doresc o saptamana minunata!
Buna Ada
Te astept pe partea privata a forumului sa-mi dai adresa de e-mail sa-ti dau cartea The Panic Away Method.
O zi buna la toata lumea!
Te astept pe partea privata a forumului sa-mi dai adresa de e-mail sa-ti dau cartea The Panic Away Method.
O zi buna la toata lumea!
buna radu, as dori si eu cartea..daca poti sa mi-o trimiti
Buna dimineata! Mi-as dori si eu tare mult sa primesc cartea "The panic away method", dar nu stiu cum pot sa-ti dau adresa mea de e-mail. Daca cineva ma poate ajuta. va multumesc tare mult!
Pentru cine vrea sa-mi trimita adresa de e-mail, trebuie sa intrati pe partea privata a forumului, adica:
In dreapta sus este caseta de logare. Dupa ce v-ati logat dati clic pe Radug75 si o sa vi se deschida o caseta de mesaj. Acolo imi scrieti mesajul care sa contina si adresa de e-mail iar eu va trimit cartea.
Succes!
In dreapta sus este caseta de logare. Dupa ce v-ati logat dati clic pe Radug75 si o sa vi se deschida o caseta de mesaj. Acolo imi scrieti mesajul care sa contina si adresa de e-mail iar eu va trimit cartea.
Succes!
buna dimineata.astazi nu sunt intr o stare foarte buna cred ca oboseala este de vina, insa nu ma las prada fricii sub nici o forma, doar nu e ea mai tare ca mine he he.prietenele mele vad ca si fac de cap;)))m am suparat si sambata un pic si hop au si venit.pe de alta parte vad ca nu mai sunt atat de puternice.e greu cand mai toata lumea din jur este nervoasa si stresata ca eu sa fiu linistita.imi ocup timpul cu alte ganduri acum si voi trece peste.daria da am renuntat la ele, i au numai Omega, Coenzima q10 si magne b 6.tu cum te simti ?
Buna
...sa va spun prin ce experienta am trecut si eu.
...acum vreo patru ani, in urma unor probleme familiare care s-au concretizat prin divort si alte cele, am inceput sa iau antipsihotice, mai concret xanax...acum vreo doi ani in urma unui atac de panica am fost la psihoteraput si am inceput sa iau anxiar, apoi lexotan.tot mai rau...si tritico si asentra si nu le mai stiu felul si numarul pastilelor.
.asta a fost sa fie...dar acum dupa vreo 4 ani de luat pastile am vrut sa renunt...au inceput problemele in sensul ca nu putem sa nu iau pastile.nu luam vreo doua zile simteam ca mor sau inebunesc.o "ghiara" parca ma strangea de inima...nu mai aveam decat ganduri si mii de intrebari...asa ca mai luam cate un anxiar...seara nu dormeam, mai luam un lexotam.dar sa le las nu puteam sub nici o forma.
.de la inceputul anului, am inceput sa le reduc, luam doar cand simteam ca nu mai pot.nu pot descrie starile...neliniste, frica.dar o frica de moarte.erau ore intregi cand ziceam ca asta e ultima zi.azi fac un infarct ceva...nu mai rezistam.ASTA E DEPENDENTA...ASA SE MANIFESTA.
.acum vreo trei saptamani.am zis GATA...nu mai iau nici o pastila...ori e laie ori balaie.decat sa o tin asa toata viatza mai bine imi inving frica cumva si nu mai iau nici macar un sfert de pastile.absolut nimic.Starile erau din ce in ce mai "groaznice".nu era zi sa nu ma gandesc.azi numai azi mai iau o pastila.sa ma linistesc.
Nu am mai luat, in schimb am fost si am luat de la farmacie toate tipurile de pastile pe baza de plante(passiflora, hamei, valeriana).Sa nu exagerez, cred ca am luat si cate patru sau cinci pastile combinate pe zi si mai ales noaptea.Cred ca si autosugestia facea sa cred ca au vreun efect, dar nu aveau niciunul...sau ma rog, asa vad lucrurile acum.In schimb, mai toata ziua faceam exercitii de respiratie, tragi aer sa se umfle burta, nu pieptul...tii aerul cateva secunde bune, apoi "pufnesti" deodata.si daca poti sa stai intins cand faci asemenea exercitii.Cred ca am tras aer si am expirat cat e ziua de lunga si noptile tot asa pana cu chiu cu vai adormeam.
Trebuie sa te misti, cat de mult...miscare fizica pana la epuizare...ca e ziua de lunga.Ceai de tei cat de mult, si 10 cani cred ca am baut pe zi..si nu mai puteam sa fumez...mi-era foarte rau de la o singura tigara.Am incercat sa beau cate o bere...era bine cateva zeci de minute, dupa ce trecea "aburii" alcoolului starea de rau era de nedescris.Frica era atat de mare ca nu puteam sa ma ridic dintr-un loc unde ma simteam cat de putin bine si stateam acolo, intins sau aplecat pe spate pe scaun la masina...ore in sir.Nimic nu ma relaxa...da NIMIC.Vroiam sa iau o pastila, sau macar o jumatate, sa ma relexez catusi de putin..NU AM LUAT...mai inghiteam cate o passiflora si da-i cu respiratia cat de mult.minute in sir.
Cam asa a fost timp de trei saptamani, acum merg pe a patra saptamana.SUNT ALT OM."ghiara" aia care-mi "strangea" inima a disparut, nu mai iau nici macar pastile din plante, am inceput sa fumez cate o tigara, inca nu ma simt bine cand fumez, dar daca nu consum nimic "excitant" nervos(cafea, tigara, alcool).ma simt tot mai bine
Ca sa recapitulam.SCAPI DE DEPENDENTA DE ANTIDEPRESIVE doar cu o vointa de "fier"...dureaza cam o luna de zile, in care vei vedea "moartea" cu ochii...la propriu spun, starea de frica te va face sa crezi ca nu vei reusi, dar va garantez ca vine o dimineatza cum a fost la mine, cand te vei trezi "ciudat" de relaxat, implinit.atat de fericit ca nici nu stii cum sa te comporti.Incepi sa razi cu toata gura, auzi si vezi oamenii din jurul tau, iti revin simturile...auzul ca pana atunci simti ca ai urechile infundate, gustul e atat de placut orice ai manca sau bea, vederea e din nou "clara"...esti atat de relaxat...incat acum realizezi ca antidepresivele si antipsihoticele te tineau "legat" parca intr-o "cusca".
Daca vreodata mai apar stari de anxietate sau vreun fel de depresie am sa fac tot ce pot si sper sa pot sa nu mai ating vreodata pastilele.te relazeaza pe moment dar efectele lor adverse si mai ales dependenta de ele e egala cu frica si spima mortii si nu exagerez cu nimic.E bine sa le iei dar pe o perioada foarte scurta de timp(doua, trei luni) sau doar atunci cand faci un atac de panica sau simti ca efectiv nu mai poti.
E doar parerea mea si atat...
...sa va spun prin ce experienta am trecut si eu.
...acum vreo patru ani, in urma unor probleme familiare care s-au concretizat prin divort si alte cele, am inceput sa iau antipsihotice, mai concret xanax...acum vreo doi ani in urma unui atac de panica am fost la psihoteraput si am inceput sa iau anxiar, apoi lexotan.tot mai rau...si tritico si asentra si nu le mai stiu felul si numarul pastilelor.
.asta a fost sa fie...dar acum dupa vreo 4 ani de luat pastile am vrut sa renunt...au inceput problemele in sensul ca nu putem sa nu iau pastile.nu luam vreo doua zile simteam ca mor sau inebunesc.o "ghiara" parca ma strangea de inima...nu mai aveam decat ganduri si mii de intrebari...asa ca mai luam cate un anxiar...seara nu dormeam, mai luam un lexotam.dar sa le las nu puteam sub nici o forma.
.de la inceputul anului, am inceput sa le reduc, luam doar cand simteam ca nu mai pot.nu pot descrie starile...neliniste, frica.dar o frica de moarte.erau ore intregi cand ziceam ca asta e ultima zi.azi fac un infarct ceva...nu mai rezistam.ASTA E DEPENDENTA...ASA SE MANIFESTA.
.acum vreo trei saptamani.am zis GATA...nu mai iau nici o pastila...ori e laie ori balaie.decat sa o tin asa toata viatza mai bine imi inving frica cumva si nu mai iau nici macar un sfert de pastile.absolut nimic.Starile erau din ce in ce mai "groaznice".nu era zi sa nu ma gandesc.azi numai azi mai iau o pastila.sa ma linistesc.
Nu am mai luat, in schimb am fost si am luat de la farmacie toate tipurile de pastile pe baza de plante(passiflora, hamei, valeriana).Sa nu exagerez, cred ca am luat si cate patru sau cinci pastile combinate pe zi si mai ales noaptea.Cred ca si autosugestia facea sa cred ca au vreun efect, dar nu aveau niciunul...sau ma rog, asa vad lucrurile acum.In schimb, mai toata ziua faceam exercitii de respiratie, tragi aer sa se umfle burta, nu pieptul...tii aerul cateva secunde bune, apoi "pufnesti" deodata.si daca poti sa stai intins cand faci asemenea exercitii.Cred ca am tras aer si am expirat cat e ziua de lunga si noptile tot asa pana cu chiu cu vai adormeam.
Trebuie sa te misti, cat de mult...miscare fizica pana la epuizare...ca e ziua de lunga.Ceai de tei cat de mult, si 10 cani cred ca am baut pe zi..si nu mai puteam sa fumez...mi-era foarte rau de la o singura tigara.Am incercat sa beau cate o bere...era bine cateva zeci de minute, dupa ce trecea "aburii" alcoolului starea de rau era de nedescris.Frica era atat de mare ca nu puteam sa ma ridic dintr-un loc unde ma simteam cat de putin bine si stateam acolo, intins sau aplecat pe spate pe scaun la masina...ore in sir.Nimic nu ma relaxa...da NIMIC.Vroiam sa iau o pastila, sau macar o jumatate, sa ma relexez catusi de putin..NU AM LUAT...mai inghiteam cate o passiflora si da-i cu respiratia cat de mult.minute in sir.
Cam asa a fost timp de trei saptamani, acum merg pe a patra saptamana.SUNT ALT OM."ghiara" aia care-mi "strangea" inima a disparut, nu mai iau nici macar pastile din plante, am inceput sa fumez cate o tigara, inca nu ma simt bine cand fumez, dar daca nu consum nimic "excitant" nervos(cafea, tigara, alcool).ma simt tot mai bine
Ca sa recapitulam.SCAPI DE DEPENDENTA DE ANTIDEPRESIVE doar cu o vointa de "fier"...dureaza cam o luna de zile, in care vei vedea "moartea" cu ochii...la propriu spun, starea de frica te va face sa crezi ca nu vei reusi, dar va garantez ca vine o dimineatza cum a fost la mine, cand te vei trezi "ciudat" de relaxat, implinit.atat de fericit ca nici nu stii cum sa te comporti.Incepi sa razi cu toata gura, auzi si vezi oamenii din jurul tau, iti revin simturile...auzul ca pana atunci simti ca ai urechile infundate, gustul e atat de placut orice ai manca sau bea, vederea e din nou "clara"...esti atat de relaxat...incat acum realizezi ca antidepresivele si antipsihoticele te tineau "legat" parca intr-o "cusca".
Daca vreodata mai apar stari de anxietate sau vreun fel de depresie am sa fac tot ce pot si sper sa pot sa nu mai ating vreodata pastilele.te relazeaza pe moment dar efectele lor adverse si mai ales dependenta de ele e egala cu frica si spima mortii si nu exagerez cu nimic.E bine sa le iei dar pe o perioada foarte scurta de timp(doua, trei luni) sau doar atunci cand faci un atac de panica sau simti ca efectiv nu mai poti.
E doar parerea mea si atat...
Buna Valer, cred ca ai dreptate in ceea ce afirmi. Daca ai citit toate postarile ai aflat ca si eu am luat antidepresive timp de 8 ani. In vara lui iulie 2012 a fost ultima doza. De atunci nu mai iau nimic, dar starile de rau au revenit. Intrand aici pe forum cu acesti oameni minunati am reusit sa revin la starea de bine (pentru scurt timp ce-i drept), dar ce ma supara acum cel mai tare este faptul ca nu mai pot face fata situatiilor de paste zi care sunt iesite oarecum din rutina. De ex fara sa fiu vinovata cineva m-a certat, aceasta cearta scurta m-a facut sa tremur toata, sa simt ca lesin sa-mi bata inima tare etc si de atunci nu mi-am revenit complet. Inainte nu reactionam asa si acum cred ca medicamentele mi-au slabit puterea de aparare in fata situatiilor stresante. Ma apuca disperarea, mi-e frica de clipa ce urmeaza, mi-e frica de moarte. Nu mai stiu ce este normal si ce nu este normal sa se intample cu mine.
Buna dragii mei !
A trecut mult timp de cand nu am mai postat si ma bucur ca threadul meu inca e foarte vizitat iar mesajele private de la voi m-au facut sa vin cu noi detalii.
In primul rand trebuie sa constientizati ca anxietatea nu este o boala ci un raspuns la creierului la modul gresit al unora de a privi viata. Negativismul, ipohondria, traumele mai mult sau mai putin reale, pesimismul etc toate astea sunt precursorii anxietatii/depresiei.
Nimeni nu are cum sa inteleaga starile prin care trece un anxios. Nu asteptatio intelegere din cuplu, familie prieteni etc... nici macar de la propriul doctor (in caz ca ajungeti pe mana lui) ca si ala face doar ce a invatat in scoala da medicamentul x pentru cutare simptom insa el habar nu are ce simti tu in interior.
Sfatul meu este sa faceti tot posibilul pentru a va recapata increderea in voi, invatati sa fiti mei egoisti, sa spuneti nu la tot ce nu va avantajeaza, apreciati orice calitate pozitiva aveti (fiecare om are cateva) reintrati in contact cu natura, apreciati fiecare lucru dat de la dumnezeu si realizati ca daca eu unul am trecut printr-un adevarat iad cu anxietatea si m-am vindecat complet de asta puteti si voi. Totul depinde numai de VOI.
Mancati sanatos, faceti miscare, radeti de orice, priviti situatiile negative cu ironie, decoperiti-va hobbyurile...
A trecut mult timp de cand nu am mai postat si ma bucur ca threadul meu inca e foarte vizitat iar mesajele private de la voi m-au facut sa vin cu noi detalii.
In primul rand trebuie sa constientizati ca anxietatea nu este o boala ci un raspuns la creierului la modul gresit al unora de a privi viata. Negativismul, ipohondria, traumele mai mult sau mai putin reale, pesimismul etc toate astea sunt precursorii anxietatii/depresiei.
Nimeni nu are cum sa inteleaga starile prin care trece un anxios. Nu asteptatio intelegere din cuplu, familie prieteni etc... nici macar de la propriul doctor (in caz ca ajungeti pe mana lui) ca si ala face doar ce a invatat in scoala da medicamentul x pentru cutare simptom insa el habar nu are ce simti tu in interior.
Sfatul meu este sa faceti tot posibilul pentru a va recapata increderea in voi, invatati sa fiti mei egoisti, sa spuneti nu la tot ce nu va avantajeaza, apreciati orice calitate pozitiva aveti (fiecare om are cateva) reintrati in contact cu natura, apreciati fiecare lucru dat de la dumnezeu si realizati ca daca eu unul am trecut printr-un adevarat iad cu anxietatea si m-am vindecat complet de asta puteti si voi. Totul depinde numai de VOI.
Mancati sanatos, faceti miscare, radeti de orice, priviti situatiile negative cu ironie, decoperiti-va hobbyurile...
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 40ajutor!!! stari anxioase, neliniste
- 9mi-e frica...:((( panica, anxietate
- 39Atacuri de panica, episod depresiv si tratament puternic
- 10Atacuri de panica, depresii. Am nevoie de un ajutor
- 7e o tulburare psihica sau emotionala?
- 6depresie? rog sfatul unui psihiatru.
- 9Care suferi de atac de panica sau anxitate ?
- 3de vreo 4 ani am stari de ameteala, atacuri de panica, frica de a sta singur
- 10imi doresc mult un copil
- 22Dependenta de benzodiazepine-cum ati scapat??
- 2anemie sau atac de panica
- 2Ce medicament anxiolitic e mai bun?
- 2posibil diagnostic sfaturi
- 50Vreau sa scap de anxietate, sa redevin EU !
- 8Problema cardiaca, pulmonara, digestiva, psihica sau altceva ?
- 1tahicardie sinusala
- 21Este necesara internarea la psihiatrie pentru tratarea atacurilor de panica?
- 7Anxietate?
- 32Atac de panica
- 1Cum se poate scăpa de anxietate cronica?
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: