Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
@ clara_p... Eşti de apreciat si bine ai zis " dacă vrei sa scapi de tristete, nu ti lipi inima de nimeni si de nimic !"
Gandeste-te ca ai mai trecut prin senzatiile astea si nici atunci nu ai luat-o razna. E greu, dar incearca sa iti explici :) Fa ceva exercitii de respiratie, mergi la o plimbare, orice crezi ca poate ti-ar mai lua gandul de la cum te simti. Asculta muzica, fa de mancare, fa curat, stai la film, stai de povesti cu cineva, fa exercitii. Toti avem zile oribile, cand credem ca va fi totul ca inainte si ne simtim fara speranta. Trebuie sa incercam sa invatam si din aceste zile...
Da, cel mai important e sa nu ne lasam invinsi, sa nu consideram ca nu vom scapa niciodata de chestia asta, ca asa vom fi mereu. Trebuie sa privim totul cu incredere ca pana la urma totul vine din interior, din faptul cum gandim, din cauza diferitelor senzatii de teama pe care le avem fiecare.
Eu nu am senzatiile astea de depersonalizare, am mai mult simptome fizice gen ameteli, greata, nu am pofta de viata, nu pot sa fiu atent uneori la ceea ce se vorbeste, sa fiu "prezent" acolo, parca stau mereu pe ganduri.
Sunt fericit ca acum sunt "spre vindecare" sa zic acasa. Nu am mai avut probleme prea mari in ultima vreme, uneori am cateva zile bune in care ma simt aproape perfect insa mai apar si momentele alea, ca si cum ma trage cineva de maneca si imi zice "hey, ai uitat de mine, inca sunt aici prezenta" :))
Oricum mi-am schimbat si stilul de viata, am incercat sa fac cat mai multa miscare, sa mananc cat mai sanatos, am scos anumite produse definitiv din alimentatie. Am incercat pe cat posibil sa fac activitati care imi plac, sa imi ocup timpul cu ceva. Important este sa simtim si ca sutem intelesi, cel putin eu asta mi-am dorit de cand ma stiu, sa am prieteni adevarati care sa imi asculte problemele, sa simt ca iubita, parintii imi sunt aproape si asta chiar ma ajuta, ma linisteste si imi da puterea sa trec peste tot, sa ma gandesc ca orice as avea, cei apropiati ar face tot posibilul sa ma ajute sa trec peste.
Multa sanatate va doresc!
Eu nu am senzatiile astea de depersonalizare, am mai mult simptome fizice gen ameteli, greata, nu am pofta de viata, nu pot sa fiu atent uneori la ceea ce se vorbeste, sa fiu "prezent" acolo, parca stau mereu pe ganduri.
Sunt fericit ca acum sunt "spre vindecare" sa zic acasa. Nu am mai avut probleme prea mari in ultima vreme, uneori am cateva zile bune in care ma simt aproape perfect insa mai apar si momentele alea, ca si cum ma trage cineva de maneca si imi zice "hey, ai uitat de mine, inca sunt aici prezenta" :))
Oricum mi-am schimbat si stilul de viata, am incercat sa fac cat mai multa miscare, sa mananc cat mai sanatos, am scos anumite produse definitiv din alimentatie. Am incercat pe cat posibil sa fac activitati care imi plac, sa imi ocup timpul cu ceva. Important este sa simtim si ca sutem intelesi, cel putin eu asta mi-am dorit de cand ma stiu, sa am prieteni adevarati care sa imi asculte problemele, sa simt ca iubita, parintii imi sunt aproape si asta chiar ma ajuta, ma linisteste si imi da puterea sa trec peste tot, sa ma gandesc ca orice as avea, cei apropiati ar face tot posibilul sa ma ajute sa trec peste.
Multa sanatate va doresc!
Tocmai ce am trăit, iar o depersonalizare urmată de un atac de panica... Stateam in picioare, vb cu mama mea si in sec 2 m am desprins pur si simplu de corpul meu.. Eram constienta, încercăm sa mi revin si nu puteam... A urmat atacul de panica, ca nu mai puteam ajunge la trupul meu, am început sa plâng isteric ( k eu mor ) ! M a asezat mama in pat, nu puteam sa ma mişcare, nu mi puteam controla nici mâinile nici picioarele. E groaznic... Si totul a reinceput numai din vina mea !
Nu te invinovati. Toti avem dreptul sa actionam cum consideram ca e bine si toti putrm gresi, daca e pana acolo. Ai facut exercitii de relaxare, de respiratie? Pe mine m-au ajutat,..
Relaxare, respiratie tot... Ma ajuta pana la un punct knd inconştient îmi reaparut golul in stomac, ma ia frica si ma gândesc la tot ce i mai rău...
Vai de mine... Cu tabela in brate si cu telefoanele pe la picioare... Km asa m am trezit :)... Greu, nu ştiu knd am adormit... A plecat sa conduc... M am dus pana la Lehliu si înapoi. Asa am plâns, am urlat, m am descarcat. Nu ştiu cum am adormit dar am dormit bine... Offfff... Exista oare iertare pentru toata lumea ?
@Mane123
Pana la urma cand s-a intamplat prima oara? ai urmat tratament sau au trecut de la sine starile?
Asa se intampla cu depresia/anxietatea din pacate...pot reveni oricand...de aici pleaca si nesiguranta care ne macina.oare o sa fiu asa tot timpul? o sa-mi treaca vreodata? daca mor?
Astea sunt fenomene ale anxietatii...ai consultat pana acum un medic psihiatru? sau macar un psiholog...
Si eu ma lupt cu starile astea de ceva vreme, m-au tinut intr-o stare de frica permanenta...imi era frica de orice ma inconjoara.
Da si tu mai multe detalii, poate te ajutam cu anumite sfaturi/experiente...dar ca sa treci peste, depinde de tine...pana la urma tu stai cu tine 24/24 pe zi, iar gandurile tale nu le poate controla nimeni, in unele cazuri nici pastilele...este o lupta cu tine:)
Pana la urma cand s-a intamplat prima oara? ai urmat tratament sau au trecut de la sine starile?
Asa se intampla cu depresia/anxietatea din pacate...pot reveni oricand...de aici pleaca si nesiguranta care ne macina.oare o sa fiu asa tot timpul? o sa-mi treaca vreodata? daca mor?
Astea sunt fenomene ale anxietatii...ai consultat pana acum un medic psihiatru? sau macar un psiholog...
Si eu ma lupt cu starile astea de ceva vreme, m-au tinut intr-o stare de frica permanenta...imi era frica de orice ma inconjoara.
Da si tu mai multe detalii, poate te ajutam cu anumite sfaturi/experiente...dar ca sa treci peste, depinde de tine...pana la urma tu stai cu tine 24/24 pe zi, iar gandurile tale nu le poate controla nimeni, in unele cazuri nici pastilele...este o lupta cu tine:)
Am luat la un mom dat knd nu mai puteam sa dorm mi au dat xanax... Nu am vb decât cu medicul meu de familie,... Stării au trecut de la sine... Au reaparut de la criza pe care am făcut o knd am făcut o greşeală care m a costat... De la frica sa nu l pierd pe omul de lângă mine.
Eu va recomand tuturor, pe cat posibil, sa apelati la psihoterapie. Stiu ca este o metoda de durata care implica costuri destul de ridicate insa asta chiar ajuta. Cel putin pe mine chiar m-a ajutat si inca ma duc, este a 7-a sedinta. Consider ca si pastilele pe care le iau( Fevarin) au un rol insa fara sa imi schimb gandirea, fara sa prin curaj, fara sa inteleg anumite lucruri totul ar fi fost in zadar.
Saluuuut.am observat ca exista un nou membru printre noi, imi pare bine sa te cunosc Mane123...din cate ai scris tu, eu am inteles ca toate starile tale au reinceput in urma unui final de relatie;daca gresesc, te rog, sa-mi spui...as dori sa vorbesc cu tine despre depersonalizare, eu am avut atacuri de panica impreuna cu depersonalizare...exact ca si tine am inceput sa plang isteric, mi s-a facut rau, eram cu totul in ceata, nici nu mai stiam de mine, parca ma desprinsesem de realitate...la inceput a fost oribil, ma refer la perceptia mea, nu stiam ce am, prin ce trec, vedeam totul ca dintr-un geam nespalat demult...cel mai infricosator gand era ca s-ar putea ca acest chin sa dureze o vesnicie, nu ieseam din casa, eram zombie mood...iti explic toate astea ca sa te fac sa intelegi ca starea ta nu va dura o vesnicie, un gand din subconstient pe care il au aproape toti anxiosii e ca s-ar putea ca starea lor sa reapara si sa tot reapara si sa tot reapara;ei bine draga mea, ea va reaparea sau nu in functie de cum te impaci tu cu ea;eu daca ma gandesc acum pot sa-mi creez cu mintea acea stare de depersonalizare, atunci cand nu te sperii de ea e chiar interesanta, cand implic si frica ea devine catastrofala...ai putea sa imi explici mai multe legate de relatia ta?eu chiar am trecut prin ceva asemanator...daca poti sa-mi lasi id-ul tau e chiar ok:)...am observat ca ai repetat ca e vina ta, vina ta...un gand care alimenteaza anxietatea...
Hei flower :)... Da din vina mea s a produs tot.. Nu am inselat sau ceva de genul asta, in schimb i am rănit sora... Eram între un mom in care parca cineva îmi luate minţile... Am sa vin cu detalii despre ce s a întâmplat si cum decurg lucrurile... Acum sunt ok, knd scriu aceste rânduri... Aseară sistematic k ma sufoc, nu puteam sa trag aerul de care aveam nevoie, simteam k nu mai pot respira... V am spus k de un an nu am mai avut crize atât de mari.. Aveam dar puteam sa le controlez.. Acum knd ma gândesc la ce s a întâmplat revin... Knd eram mai mică nu ştiam exact ce sunt si vedeam in ele un joc, adik abia aşteptăm sa mi revină starile, mai târziu knd s au combinat cu frica. Greu...
Flower poţi sa ti creezi deoersonalizarea ???
Flower poţi sa ti creezi deoersonalizarea ???
Stii care e problema ? Ca aia din SUA iau toti astfel de medicamente pe prescriptie si inghit 10 pastile, sa fie totul bine. MUlti ajung sa o ia razna de la ele, fiindca nu le iau corect. La noi poate tocmai fiindca lumea e mai reticenta la astfel de medicamente, riscul de a le lua in mod abuziv e cam mic. Romanii se cam tem de medicamente in general, oricum. Plus ca oricum daca interzic unele dintre ele, tot exista Xanax, Valium si multe altele. Eu consider ca, atata timp cat imi fac bine, merita sa le iau. Sunt deschis la sugestii pentru a imi trata problemele, dar pana la urma eu sunt si cel care decide ce efect au asupra mea :)
Pentru ca se fac conexiuni cu alte situatii poate, in care nu te-ai simtit tocmai bine, sau pentru ca asa ne programam noi creierul, in anumite circumstante/situatii etc..
Daca iti permiti, iti recomand macar cateva sedinte la psiholog, cu siguranta te va ajuta.
Daca iti permiti, iti recomand macar cateva sedinte la psiholog, cu siguranta te va ajuta.
saluuut.cum va mai simtiti, ce ati mai facut?:Deu azi am stat la soare intre orele 10:00-14:00 si m-am ales cu o durere de cap si stare de oboseala, clara, tu esti mai priceputa, ai vreo metoda de ameliorare?sau daca cineva cunoaste vreo modalitate, va rog, sa-mi spuneti...am de facut pt maine un referat, doar ca nu am nicio stare...in rest cu medicamentatia cum va mai mere?a oprit careva tratamentul pana acum?sa aveti parte de sarbatori fericite!!!:*
Eu sunt destul de bine, motivat si mai cu initiativa. Ma simt destul de bine in general, dar mai persista starea asta de aiureala. Oricum ii fac fata mult mai bine. Peste doua saptamani o sa reduc Prozac la jumatate de pastila dimineata. In rest, destul de bine. Dureri de cap am si eu de multe ori, mai ales spre seara, poate de la oboseala :) Ia o aspirina, poate e destul.
Sau un paracetamol.
Contine o substanta ce iti ridica tonusul.
Contine o substanta ce iti ridica tonusul.
Am inceput cu Seroxat de cateva zile, mi-a dat o stare de indiferenta...celebrul rau din cap...dispar gandurile alea obsesive, pe partea asta merge bine...dar iti induce o stare de apatie destul de pronuntata, acum incep sa-mi aduc aminte de ce am lasat si Cipralex-ul inainte...
Practic esti ok, dar nu-ti vine sa faci mai nimic, sa stai mai mult in casa...nu stiu cum e la voi, dar am vorbit recent si cu Stefan(cel care a deschis topicul) si la fel mi-a spus, el dupa 2 ani de tratament i-au disparut usor toate simptomele legate de ganduri, obsesii, dar nu este bun nici macar de 5 min de sport...pentru mine sportul inseamna sanatate, stima de sine crescuta, am renuntat sa-l practic zi de zi, dar nici macar de intretinere de 3 ori pe sapt sa nu ai chef...
Te reface pe o parte si te strica pe alta, cel putin asa este la mine...si cred ca toate au efecte secundare, doar ca unii reusesc sa se impace cu ideea, eu nu sunt asa...degeaba imi ziceau mai multi pe forum...ce viata este asta? sa stau mai mult prin casa fericit ca nu ma doare capu sau nu mi-e greata, dar n-am chef sa cobor sa-mi cumpar o paine...sau ma suna un prieten sa iesim in oras si ii zic sec ca n-am chef.daca erau niste activitati care nu ma bucurau...mai ziceam...dar asa...te omoara social...iti induc apatie, este clar...
Pacat ca nu pot vorbii cu DrT care activa intr-o vreme pe forum, si era foarte sigur de efectele Seroxat-ului, nu zic ca nu este bun, este foarte bun pentru cei care sunt intr-o faza precoce, le este foarte frica, au crize puternice de anxietate sau chiar atacuri de panica, dar atunci cand vrei mai mult...lucrurile se complica...
Sunt curios cum merg la voi intamplarile astea...Andrei, flower...daca va suna cineva si va invita in oras, la un suc...ceva spontan...cum reactionati? apare teama? simptome fizice? apatie? oboseala?
Eu ma lupt si nu refuz nici o intalnire, dar am observat ca de cate ori sunt pe AD, lucrurile se complica.
@clara
Ziceai ca ai scapat de anxietatea cu Seroxat, efectele pozitive dupa cat timp au aparut? banuiesc ca dupa 4-6 saptamani, dar cele negative?
Nimeni nu vorbeste de apatia pe care o induc medicamentele astea, parerea mea ca te fac un mic robotel...te simti bine, dar nu ai chef de nimic...si nu sunt singurul care a patit-o.am vorbit cu multi oameni(chiar dupa forum) si s-au plans de aceste lucrurile pe care le constat si eu din pacate.
Si la voi cum au mers in primele zile de la administrare? v-au marit anxietatea?
@flower
Daca ai stat in soare putin mai mult incearca sa eviti pe viitor, sub tratament medicamentos anxietatea poate urca la cote maxime, crede-ma ca am patit-o acum 2 ani la mare si m-am lecuit:)) a patit-o si cameL...
Incearca sa bei multe lichide, ceai-uri, sucuri de fructe naturale(facute acasa) mananca legume, supe, carne slaba...in asta ma pricep si pot sa-ti dau sfaturi:)
Ai grija, nu lua paracetamol, mai ales sinus, iti induce o stare de oboseala...in nici un caz nu ti ridica tonus-ul...
Practic esti ok, dar nu-ti vine sa faci mai nimic, sa stai mai mult in casa...nu stiu cum e la voi, dar am vorbit recent si cu Stefan(cel care a deschis topicul) si la fel mi-a spus, el dupa 2 ani de tratament i-au disparut usor toate simptomele legate de ganduri, obsesii, dar nu este bun nici macar de 5 min de sport...pentru mine sportul inseamna sanatate, stima de sine crescuta, am renuntat sa-l practic zi de zi, dar nici macar de intretinere de 3 ori pe sapt sa nu ai chef...
Te reface pe o parte si te strica pe alta, cel putin asa este la mine...si cred ca toate au efecte secundare, doar ca unii reusesc sa se impace cu ideea, eu nu sunt asa...degeaba imi ziceau mai multi pe forum...ce viata este asta? sa stau mai mult prin casa fericit ca nu ma doare capu sau nu mi-e greata, dar n-am chef sa cobor sa-mi cumpar o paine...sau ma suna un prieten sa iesim in oras si ii zic sec ca n-am chef.daca erau niste activitati care nu ma bucurau...mai ziceam...dar asa...te omoara social...iti induc apatie, este clar...
Pacat ca nu pot vorbii cu DrT care activa intr-o vreme pe forum, si era foarte sigur de efectele Seroxat-ului, nu zic ca nu este bun, este foarte bun pentru cei care sunt intr-o faza precoce, le este foarte frica, au crize puternice de anxietate sau chiar atacuri de panica, dar atunci cand vrei mai mult...lucrurile se complica...
Sunt curios cum merg la voi intamplarile astea...Andrei, flower...daca va suna cineva si va invita in oras, la un suc...ceva spontan...cum reactionati? apare teama? simptome fizice? apatie? oboseala?
Eu ma lupt si nu refuz nici o intalnire, dar am observat ca de cate ori sunt pe AD, lucrurile se complica.
@clara
Ziceai ca ai scapat de anxietatea cu Seroxat, efectele pozitive dupa cat timp au aparut? banuiesc ca dupa 4-6 saptamani, dar cele negative?
Nimeni nu vorbeste de apatia pe care o induc medicamentele astea, parerea mea ca te fac un mic robotel...te simti bine, dar nu ai chef de nimic...si nu sunt singurul care a patit-o.am vorbit cu multi oameni(chiar dupa forum) si s-au plans de aceste lucrurile pe care le constat si eu din pacate.
Si la voi cum au mers in primele zile de la administrare? v-au marit anxietatea?
@flower
Daca ai stat in soare putin mai mult incearca sa eviti pe viitor, sub tratament medicamentos anxietatea poate urca la cote maxime, crede-ma ca am patit-o acum 2 ani la mare si m-am lecuit:)) a patit-o si cameL...
Incearca sa bei multe lichide, ceai-uri, sucuri de fructe naturale(facute acasa) mananca legume, supe, carne slaba...in asta ma pricep si pot sa-ti dau sfaturi:)
Ai grija, nu lua paracetamol, mai ales sinus, iti induce o stare de oboseala...in nici un caz nu ti ridica tonus-ul...
Seara parca tind mai mult sa refuz lumea daca e sa ies in oras, dar sunt si obosit de multe ori si poate de-aia. Am inceput sa ies mult mai des, acum de cand am si prietena. Mi-a zis si doamna psiholog ca e normal cateodata sa nu mai ai chef, asa era si inainte, dar poate ca acum ne gandim la altceva cand refuzam o iesire. Am observat ca imi place sa fiu eu cel care initiaza iesirile, parca ma simt mai sigur si de obicei fac asta cand ma simt bine. Micile detalii, care imi dau de gandit inca legat de cum ma simt. Dar e bine ca fac progrese, poate incet incet voi lasa totul sa vina de la sine !:)
Pai nu este ok Andrei, mai ales la varsta ta sa obosesti spre seara, inca te mai bantuie depresia...in mod normal ar trebui sa iesi fara probleme, nu zic ca n-ai facut progrese, nu ma intelege gresit...fata de cum am fost este un pas urias inainte...la varsta noastra ar trebui sa avem tonusul ridicat...sau macar sa incercam sa-l avem...cu pastile, cu vointa, orice...d-asta eram curios sa vad cum va descurcati in anumite situatii...
Nu cred ca te multumesti cu atat, privesti spre viitor si banuiesc ca ai o idee despre cum ai vrea sa fie...o familie, un job ok, o viata cat mai normala...nu este normal sa stam la varsta noastra mai mult in casa decat afara, fie ca ne ducem la distractie, job-uri, facultati, plimbari...este parerea mea...bineinteles ca exista anumite momente cand poti avea o sapt mai incarcata si simti nevoia sa stai relaxat...sau cand a debutat depresia/anxietatea si nu stiam ce este cu noi...
D-asta m-am suparat intr-un fel si pe Leon, in afara de scoala e retras...n-are putere sa faca miscare(nu ma refer la un sport) nu poate fi vorba...inteleg ca sunt anumite obsesii/anxietati...dar multi au un job, familie, prieteni...lucruri normale.
Daca aveam alta boala mai ziceam...desi umbla vorba prin 'sat' ca anxietatea si starile de depersonalizare ar fi cam cele mai urate simptome din psihiatrie...
Cu sportul cum e la tine? stiu ca faceai niste flotari, geno...mai faci? te simti ok dupa? creste tonusul/cheful de viata?
Nu cred ca te multumesti cu atat, privesti spre viitor si banuiesc ca ai o idee despre cum ai vrea sa fie...o familie, un job ok, o viata cat mai normala...nu este normal sa stam la varsta noastra mai mult in casa decat afara, fie ca ne ducem la distractie, job-uri, facultati, plimbari...este parerea mea...bineinteles ca exista anumite momente cand poti avea o sapt mai incarcata si simti nevoia sa stai relaxat...sau cand a debutat depresia/anxietatea si nu stiam ce este cu noi...
D-asta m-am suparat intr-un fel si pe Leon, in afara de scoala e retras...n-are putere sa faca miscare(nu ma refer la un sport) nu poate fi vorba...inteleg ca sunt anumite obsesii/anxietati...dar multi au un job, familie, prieteni...lucruri normale.
Daca aveam alta boala mai ziceam...desi umbla vorba prin 'sat' ca anxietatea si starile de depersonalizare ar fi cam cele mai urate simptome din psihiatrie...
Cu sportul cum e la tine? stiu ca faceai niste flotari, geno...mai faci? te simti ok dupa? creste tonusul/cheful de viata?
Pai cam fac dimineata de obicei flotari, abdomene si genuflexiuni, ca sa imi intru un pic in ritm. Si din cand in cand mai fac in timpul zilei cateva serii, cand am vreme. Ajung sa fac cam 200 de flotari pe zi, ceea ce nu e rau. Din cand in cand ma mai plimb si 20-30 de minute cu cainele sau singur, cateodata ascultand muzica. Era mai usor daca eram mai demult genul de persoana activa, dar incepand cu liceul, nu prea a fost cazul. Asa ca poate si de asta e mai greu sa ma motivez.
Nu fac neaparat pentru masa, mai mult pentru tonus. Problema mea e ca si mai demult, inainte sa inceapa chestiile astea, deveneam destul de obosit seara, aveam un program destul de incarcat oricum, cu facultate si toate cele. O fi fost si de la stilul de viata mai dezordonat, cu siguranta! :) Oricum in ultima vreme, dupa-masa atipesc un pic, cam 20-30 de minute si sunt fresh apoi. Imi prinde foarte bine.
Alaltaieri am fost cu masina la tatal meu la casa, la tara si mi-a prins tare bine iesirea. Desi eram cam aiurit, am stat cam 3 ore, nu m-am grabit, mi-am vazut de treaba si am fost tare multumit de asta. Incet, incet, incep sa le reconsider chestiile astea normale, sa nu mai le analizez atat de des.
Nu fac neaparat pentru masa, mai mult pentru tonus. Problema mea e ca si mai demult, inainte sa inceapa chestiile astea, deveneam destul de obosit seara, aveam un program destul de incarcat oricum, cu facultate si toate cele. O fi fost si de la stilul de viata mai dezordonat, cu siguranta! :) Oricum in ultima vreme, dupa-masa atipesc un pic, cam 20-30 de minute si sunt fresh apoi. Imi prinde foarte bine.
Mai nasol e cand ma trezesc dimineata foarte obosit, de parca nu as fi dormit. Cam in medie o data pe saptamana, am un somn destul de slab calitativ si ma urnesc cam greu.
Azi am fost iar la tuns, a fost destul de bine :) Eram cam adormit, ma mai miscam din cand in cand, mi-a zis doamna ca nu prea am rabdare :))) Oricum e mult mai ok decat inainte, am stat in mare cuminte si am asteptat.
Nu fac neaparat pentru masa, mai mult pentru tonus. Problema mea e ca si mai demult, inainte sa inceapa chestiile astea, deveneam destul de obosit seara, aveam un program destul de incarcat oricum, cu facultate si toate cele. O fi fost si de la stilul de viata mai dezordonat, cu siguranta! :) Oricum in ultima vreme, dupa-masa atipesc un pic, cam 20-30 de minute si sunt fresh apoi. Imi prinde foarte bine.
Alaltaieri am fost cu masina la tatal meu la casa, la tara si mi-a prins tare bine iesirea. Desi eram cam aiurit, am stat cam 3 ore, nu m-am grabit, mi-am vazut de treaba si am fost tare multumit de asta. Incet, incet, incep sa le reconsider chestiile astea normale, sa nu mai le analizez atat de des.
Nu fac neaparat pentru masa, mai mult pentru tonus. Problema mea e ca si mai demult, inainte sa inceapa chestiile astea, deveneam destul de obosit seara, aveam un program destul de incarcat oricum, cu facultate si toate cele. O fi fost si de la stilul de viata mai dezordonat, cu siguranta! :) Oricum in ultima vreme, dupa-masa atipesc un pic, cam 20-30 de minute si sunt fresh apoi. Imi prinde foarte bine.
Mai nasol e cand ma trezesc dimineata foarte obosit, de parca nu as fi dormit. Cam in medie o data pe saptamana, am un somn destul de slab calitativ si ma urnesc cam greu.
Azi am fost iar la tuns, a fost destul de bine :) Eram cam adormit, ma mai miscam din cand in cand, mi-a zis doamna ca nu prea am rabdare :))) Oricum e mult mai ok decat inainte, am stat in mare cuminte si am asteptat.
@ Mircea 1986
Eu am luat 6 luni efectin si 1 an seroxat dupa care anxietatea a disparut.
La mine a avut efect impotriva anxietatii de la primele pastile dar eu lucram in acea vreme si eram obligata sa ma duc la serviciu zilnic.
Acum nici eu nu am putere sa ies la plimbari cand ma invita cineva. In sensul ca nu am putere sa ma tin pe picioare. Lipsa de energie pe care eu o asociez cu depresie. Deprimata insa nu sunt, desi nu iau ad-uri.
Si mie mi se face foarte foarte rau de la soare. Vara merg numai pe la umbra.
* In anul 2.000 Andreea Raduca a pierdut medalia de aur si a fost acuzata de dopaj la Jocurile Olimpice de la Sydney din cauza ca a fost depistata pozitiv cu pseudofedrina la un control antidoping. De ce ? Inghitise un Nurofen pentru ca era racita.
Si Paracetamolul si Nurofenul contin aceasta pseudoefedrina care te scoate din starea de moleseala si te binedispune. Iti spun ca am folosit si eu de atunci de nenumarate ori cand eram racita si chiar asta ii era reactia.
Plus ca paracetamonul ii lua si durerea de cap.
Eu am luat 6 luni efectin si 1 an seroxat dupa care anxietatea a disparut.
La mine a avut efect impotriva anxietatii de la primele pastile dar eu lucram in acea vreme si eram obligata sa ma duc la serviciu zilnic.
Acum nici eu nu am putere sa ies la plimbari cand ma invita cineva. In sensul ca nu am putere sa ma tin pe picioare. Lipsa de energie pe care eu o asociez cu depresie. Deprimata insa nu sunt, desi nu iau ad-uri.
Si mie mi se face foarte foarte rau de la soare. Vara merg numai pe la umbra.
* In anul 2.000 Andreea Raduca a pierdut medalia de aur si a fost acuzata de dopaj la Jocurile Olimpice de la Sydney din cauza ca a fost depistata pozitiv cu pseudofedrina la un control antidoping. De ce ? Inghitise un Nurofen pentru ca era racita.
Si Paracetamolul si Nurofenul contin aceasta pseudoefedrina care te scoate din starea de moleseala si te binedispune. Iti spun ca am folosit si eu de atunci de nenumarate ori cand eram racita si chiar asta ii era reactia.
Plus ca paracetamonul ii lua si durerea de cap.
noaptea trecuta m-am simtit aiurea rau.m-am trezit pe la vreo 3 intr-o stare de aiurea, eram incordata si simteam nevoia sa dau din picioare plus ca la un moment dat am pus mana pe parete si am avut senzatia ca pun mana pe altceva...m-am speriat serios...cu o zi inainte parintii mei s-au certat la cutite, m-am ingrozit foarte tare...credeti ca starea mea de rau are legatura cu asta???
E foarte posibil. Chestiile astea tind sa intretina anxietatea..
Daca are legatura?!??
Pai, tocmai acolo e SURSA anxietatii tale si a tuturor tulburarilor pe care le ai!
Pai, tocmai acolo e SURSA anxietatii tale si a tuturor tulburarilor pe care le ai!
Cearta altora poate sa fie un factor agravant doar in masura in care te simti afectat sau tii la acele persoane, daca e vorba de parinti ei pot fi sursa doar daca unul din ei a suferit la randul lui de asa ceva in viata sa, pe principiul 'parintii au mancat agurida iar copiilor li se strepezesc dintii', altfel e doar o sursa de tensiune in plus si fiecare (copil) reactioneaza mai bine sau mai prost !
Hristos a inviat !
P.S. Poti sa o intrebi pe mama ( de obicei) daca a suferit in tineretea ei de neliniste sau alte frici (fobii) si o sa vezi ca da !
Hristos a inviat !
P.S. Poti sa o intrebi pe mama ( de obicei) daca a suferit in tineretea ei de neliniste sau alte frici (fobii) si o sa vezi ca da !
Hristos a înviat!
Fiecare dintre noi avem o sursă, un motiv pentru care a apărut anxietatea. Nu mereu conştientizăm care este motivul, uneori credem că nu ne-a afectat anumite probleme, că le-am dat uitării dar nu e aşa. Cel puţin la mine cred că a fost declanşată de certurile dintre parintii mei, mai ales că tata în trecut a suferit şi el timp de 4 ani de anxietate şi depresie.
În rest cum vă mai simţiţi ? Eu am momente şi momente. Câteva zile mă simt perfect şi parcă atunci când uit complet de "boala" atunci începe să îmi dea un semn că încă e acolo. Uneori mă tot gândesc de ce apare dacă eu sunt bine şi aproape că am uitat de ea..
Numai bine.
Fiecare dintre noi avem o sursă, un motiv pentru care a apărut anxietatea. Nu mereu conştientizăm care este motivul, uneori credem că nu ne-a afectat anumite probleme, că le-am dat uitării dar nu e aşa. Cel puţin la mine cred că a fost declanşată de certurile dintre parintii mei, mai ales că tata în trecut a suferit şi el timp de 4 ani de anxietate şi depresie.
În rest cum vă mai simţiţi ? Eu am momente şi momente. Câteva zile mă simt perfect şi parcă atunci când uit complet de "boala" atunci începe să îmi dea un semn că încă e acolo. Uneori mă tot gândesc de ce apare dacă eu sunt bine şi aproape că am uitat de ea..
Numai bine.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 7atac de panica
- 41atac de panica in urma unei interventii chirugicale
- 12anxietate si atacuri de panica
- 6In fiecare zi vreau nu doar sa 'respir' vreau sa ma bucur de viata din nou
- 1Trebuie sa inving anxietatea, depresia si fobia
- 1anxietate si dureri de cap
- 4Legatura dintre droguri si anxietate...
- 28Biochimia creierului in Anxietate si Depresie
- 5Va rog dati un nume !!! anxietate, depresie sau nici eu nu mai stiu
- 29Ameteala, stare de betie, slabiciune, oboseala excesiva, tensiune oculara
- 6durere musculara sau de oase..
- 2simptome ciudate stare lesin+lipsa aer+contractii musculare puternice / panica ?
- 11Tulburări anxioase și atacuri de panica. Ajutor
- 10Anxietate sau mai grav?
- 3Tulburare de anxietate cu stari ciudate
- 1Rau de miscare sau anxietate???
- 4Anxietate, depresie sau problema medicala?
- 4Anxietate și agitație, nu mă pot controla
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburarea de depersonalizare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: