Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT

Abraham Lincoln, Nikola Tesla, Thomas Edison si multii altii au suferit de anxietate. Oare au fost acestia nebuni?

da valer tot ceea ce ai spus tu am gandit si eu de ceva vreme.mi am dat seama ca mereu am fost asa, am gandit negativ si am avut perioade de depresie din adolescenta.de asta si recuperarea este un pic mai lenta insa aproape de final.cu zi ce trece imi dau seama de cat de putin stim sa ne bucuram de lucruri marunte, lucruri care trebuiesc facute cu drag noi le facem la repezeala sa terminam mai repede, pentru ca ea, mintea are o ocupatie, sa leneveasca si sa ne provoace frici peste frici si ganduri peste ganduri.nu ne mai era drag sa facem nimic, nimic nu ne mai multumea, dupa realizarea fiecarui lucru spuneam e da am facut o si pe asta dar fara vreo satisfactie prea mare.cu cat tipul trece si nimic nou si bun nu se intampla in viata noastra cu atat ne afundam mai tare in ganduri si ne simteam vinovati ca nu suntem in stare de mai mult, insa niciodata nu am realizat cat de importanta e clipa si cata bucurie ne poate aduce orice lucru marunt facut de noi.nu e de speriat nimic valer in drumul nostru catre refacere.nu poti singur, iei pastile insa numai la recomandarea medicului, faci terapie orice numai sa ajungi din nou sa te ragasesti.sau daca ai fost mereu un negativist sa inveti sa fii un nou om cu o alta vizualizare asupra vietii.insa sa recunoastem ca nu e usor sa poti face lucrul asta si iti trebuie un pic de timp, rabdare si intelegere cu ce ne confruntam.pentru ca gandurile vin miliarde, care te sperie si mai tare si mai tare de ajungi pe culmile disperarii.asta e rolul lor dragii mei, sa ne provoace aceste senzatii de care fugim mereu.eu fac orice pentru a le inlatura, am inceput sa si alerg, vad ca am inceput s ami dau seama singura cand nu respir corect, seara cu fimiu fac exercitii, l am invatat pe el asa si acum chiar daca uneori nu am eu chef ma trage el hai mami exercitiile de seara, si nu trece nici o seara fara ele.ceva foarte ciudat mi s a intamplat, de aseara sunt foarte bine, azi e prima zi dupa multttt timp in care am putut sa mi controlez toate reactiile, nici gandurile nu m au mai napadit.sunt optimista si fericita nu ma las pana nu trec pe latura pozitiva a vietii.mai am de invatat dar nu ma las, invat tot si mai nou imi notez reusitele.

Si eu sufar de problemele acestea. A inceput cu alegerea unei facultati care nu mi se potrivea si la care am renuntat dupa un semestru. toate prietenele mele erau ocupate cu scoala, iar eu stateam mult timp izolata in casa. nu dezvoltasem fobiile inca, dar cu siguranta a fost o baza pentru ele, creierul meu neavand alta ocupatie decat sa isi imagineze diverse scenarii(imposibile si uneori chiar absurde). apoi am inceput o relatie cu un baiat minunat, dar care e la 500 km de mine. in timpul in care nu ne vizitam vorbeim foarte mult la telefon, iar inainte mai mereu mergeam pe strada vorbind cu el la telefon. problemele mele clar au un substrat emotional, copilaria mea fiind dominata de divortul parintilor, recasatorirea mamei etc., dar niciodata nu am avut vreo problema sa ies din casa; ba dimpotriva, ieseam si noaptea singura pana in centrul orasului fara a avea vreo problema. insa de cateva luni, numai gandul ca trebuie sa ies din casa singura imi produce un atac de panica. am inceput o noua facultate (semestrul asta nu am fost deloc), iar acum in prag de sesiune disper. sunt constienta ca de multe ori imi induc atacurile de panica singura, dar nu sunt in stare sa le depasesc, in momentele alea parca nici nu pot gandi rational. iubitul meu ma sustine, a trecut si el prin asa ceva, dar avand mai multa vointa si stapanire de sine a trecut de mult peste ele. dar stiu ca oricat m-ar sustine trebuie sa lucrez eu cu mine si in momentul de fata e aproape imposibil. abia de cateva zile am inceput sa citesc experientele similare ale altor oameni, pentru ca pana acum mi-a fost frica sa nu descopar ca am cine stie ce boala grava, dar acum ca vad ca nu sunt singura si se poate trece peste asta cu putin efort ma face sa gandesc putin mai pozitiv. in primul rand vreau sa va multumesc celor care dati sfaturi foaaaarte bune si incurajatoare si apoi sa va rog sa continuati sa le dati :)

Buna Dualtrax.De curând am avut si eu stari de panica.sunt constienta de fazele ei, am sa merg la psiholog pentru ca vreau o viata normala.nu ma tem de locuri aglomerate, conduc, doar de boli ma temeam.vreau sa ma ajută si tu sa trec peste asta.astept raspuns, multumesc.

O intrebare pentru toti anxiosii si toti cei care lupta cu atacurile de panica. Spuneti-mi va rog, mai are cineva stari groaznice de irealitate sau derealizare cum i se mai spune? eu sunt ingrozita de ele, fiindca le am permanent. Mai ales cand ies pe strada. Totul in jur este bizar, ciudat, straniu. Imi vin in minte tot soiul de intrebari stupide: cine sunt eu, de ce am aparut eu pe pamant, parca nu ma mai recunosc pe mine. Vorbesc dar parca nu vorbesc eu. Si toate astea sunt accentuate ziua. Ziua mor de frica. Cand se intuneca afara deja ma simt mult mai bine. Ma ingrozesc starile astea. ele sunt permanente dar sunt momente in zi cand se acutizeaza pentru cateva momente incat fac atac de panica. Va rog sa ma ajutati daca si vooi aveti sau ati avut astfel de stari si cum ati scapat de ele. Oare medicatia este o solutie? mie nu mi-e frica de atacul de panica cat imi este frica de aceste stari zilnice...

Dualtrax as dori sa comunicăm pe messenger..m ai ajuta f mult.te rog.adresa mea este ştirbei_sandra.te rog off mult

Ai toata admiratia mea Valer..si eu am capatat multa intelepciune odata cu boala.Pt cei care vor AD eu recomand cymbalta...e net superior celorlalte antidepresive.numai bine va doresc

Eu sunt bucuroasa, am mai gasit o carte ce m a facut sa inteleg ca sunt pe drumul cel bun.si ca nu poti fi recuperat asa cum ne dorim noi imediat si fara a intelege cu ce ne confruntam, sa le acceptam si sa invatam sa trecem peste toate cu multa vointa si exercitiu.asa cum am invatat sa gandim negativ, invatam sa gandim si pozitiv.este cheia spre rezolvare a tuturor starilor noastre.felul in care reactionam noi la gandurile care ne intretin zi de zi actioneaza asupra organismului provocandu i neliniste si panica.am sa va pun linkul si chiar Va rog sa cititi cu mare atentie tot ce scrie.incepeti si puneti in practica chiar de cand a ti terminat de citit.o sa va faca tare bine si o sa vedeti in voi schimbari neasteptate.
http://www.slideshare.net/gflorentina/cum-sa-depasesti-anxietatea-si-depresia-si-sa-incepi-sa-traiesti-cu-incredere-bucurie-si-calm-110715130515phpapp02-13524357

buna
...ilismarie...toti cred ca au avut stari de care spui tu.Eu am avut.Face parte din anxietate si e cea mai ciudata perioada, insa ce e imbucurator ca trece foarte repede, sau cel putin la mine a trecut mult mai repede ca cea in care faceam atacuri de panica la fiecare jumate de ora.Acum nu mai stiu, dar parca da..luam tratament si nu pot sa-ti spun clar daca de la acele tratamente cu pastile erau ciudateniile acelea care iti vin in cap.Eu ma intrebam de ce e cerul albastru si natura verde(un exemplu)..ma rog erau mii si mii de intrebari fara sens.E o perioada care va trece.Sunt cateva etape prin care vom trece fiecare, dar iti garantez eu ca si aproape tratat ca e ca un chibrit...arde ce arde dar in cele din urma se termina batul si se stinge.
..ceea ce ma supara pe mine sunt psihologii care nu iti spun prea multe si eu cred ca ei chiar stiu ca au studiat o gramada de tulburari, etapele prin care vei trece pana te lasa in pace ciudatenia asta de anxietate.Si niste durate maxime si minime in care va trebui sa..iei pastile, sa le lasi...nu stiu...sa fie mai concishi.Ori chiar si ei sunt depasitzi si pana nu-si face organismul treaba ca in cazul oricaror alte boli vb de autoaparare, nu prea poti decat sa atenuezi cum spuneam fiecare zi pana cand vei ajunge in cel mult un an sa te simtzi ok..
...nu te speria, accepta-ti starile si incearca sa faci numai si numai ce iti place in aceasta perioada...

eu am ajuns intr un punct in care eram cat pe ce sa ma pierd.insa o secunda de stralucire mi a trebuit pentru a mi reveni din agonie.parca cineva mi a zis hei vezi astia s pasii spre vindecare.astazi ma simt mult mai bine decat ieri si alaltaieri si mult mai increzatoare in mine.daca va spun ca acum 2 luni cand reusisem sa trec cu bine peste toate la un moment dat mi a sunat in cap :"e prea usoara viata asa ".nici eu nu inteleg exact depresia asta, insa uitandu ma in urma mi am dat seama ca asa ne a placut mereu sa despic firul in 4 si sa vad numai partea negativa.ei acum am inteles ca trebuie sa gasesc ceva pozitiv in orice mi se intampla in viata.
O data ce intelegem ca noi creem anxietatea prin modul de gandire si mai ales ca in sfarsit am gasit uneltele necesare pentru a reduce reactiile v om ajunge cu siguranta sa oprim si atacurile de panica.

Pentru ca am un pic de timp liber o sa va transcriu ceva sa intelegeti si voi si inca o data si eu de unde vine anxietatea si depresia si pasii spre o viata linistita
Acestea sunt 4 trasaturi de baza care contribuie la dezvoltarea anxietatii si depresiei
-un mediu familial strict
-mediu negativist emotional
-lipsa de aprciere si lauda din partea cel putin a unui parinte
-membrii ai familiei anxiosi sau nervosi
Datorita mostenirii genetice si a experimentelor de viata crescand normal ca am adoptat si noi acelasi stil.
5 trasaturi de baza pe care le regasim la persoanele ce sufera de anxietate
-perfectionist
-tendinta de a reactiona disproportionat de cele mai multe ori
-foarte sensibil la critica
-ai asteptari foarte ridicate
-nevoia de a apare ca esti in control
Persoanele ce sufera de anxietate si depresie sunt inteligente, analitice ce isi fac griji insistent si sunt obsedati de fricile lor.Ei vor ca lucrurile sa se desfasoare intr un anumit mod si au mari asteptari de la ei insusi si de la altii.Ca rezultat ei sunt de multe ori dezamagiti si anxiosi.Castigarea aprecierii celorlalti este importanta poentru ei si mai presus de toate trebuie sa para ca sunt in control.
Anticiparea si groaza unor evenimente negative ocupa o mare parte a procesului gandirii lor si la cea mai mica amenintare a schimbarii obiceiului au tendinta de a reactiona disproportionat.

Este imposibil sa te refaci pana cand nu esti dispus la modul serios sa te privesti, s ati observi trasaturile specifice si sa ti le schimbi.Cand vei schimba modul de gandire vei schimba si modul de a raspunde, de a reactiona.Ca rezultat vei schimba si reactia biochimica care va scadea si va stopa anxietatea.
Deci dupa ce scoti toate substraturile cauza anxietatii tale este modul de gandire.
Anxietatea incepe si se termina intre urechi.Modul de gandire ne duce la anxietate.Aceasta incepe cu un gand, care va duce la altul si mai infricosator si la altul si tot asa ne lasam dusi de vad pana ne creem un atac de panica.
Ex: am aflat diagnosticul.incep intrebari :daca v oi ajunge la spital?daca v oi innebuni ?daca nu v oi mai fi niciodata la fel?etc
In loc sa te lupti cu gandurile, acceptale :"Este doar anxietatea sunt ok Intotdeuna trece.Sunt in siguranta.Acceptarea inseamna s ati dai permisiunea ca te simti anxios.Teama de anxietate continua sa trimita semnale creierului ca esti in pericol.

Eu am reusit sa scap de atacurile de panica si in mare parte de anxietate dar am o problema pe care nu am reusit sa o rezolov.Adorm foarte greu, dureaza cam 2 chiar 3 ore pana reusesc sa adorm dar de cateva zile am inceput sa tresar foarte tare inainte sa adorm, am impresia ca nici nu dorm si tot tresar de cateva ori.Am mai avut problema asta la inceput dar atunci faceam si atacuri de panica si nu dormeam mai mult de 3 ore pe noapte, acum insa dupa ce adorm dorm fara intreruperi si foarte bine.Am incercat sa caut ceva si pe internet dar vechea poveste, gasesc tot felul de boli grave si m-am cam lecuit de documentatul asta pe net. Este foarte ciudat, simt ca sunt treaz si tresar foarte tare si dau din picioare, se intapla de cateva ori pana reusesc sa adorm si ma agita foarte mult.Are cineva vreo idee?

blade si asta face parte tot din aceasi capitol.si eu pateam asa, mi am dat seama ca singura inainte sa merg la culcare imi anticipam frica de a nu adormi.pana la urma am mers in pat mi am spus clar dormi pentru ca noaptea e facuta pentru a ne odihni.cu toate astea nu am adormit imediat.am stat intinsa 3 ore impunandu mi clar ca voi dormi.si i am transmis mesaj mintii ca maine ne v om descurca indiferent daca se va simti obosita.am adormit la fel ca si tine simteam ca sunt mai mult treaza decat adormita insa nu am mai dat importanta.si o ora daca dorm e foarte bine. a doua zi cu toate ca ma simteam un obosita am mers la munca, mi am facut treaba am fost in parc cu cel mic, mancare etc.la sfarsitul zilei i am mai trimis un mesaj in care i am spus :"vezi ce se intampla daca nu ne odihnim noaptea?noaptea e facuta pentru a dormi ".si acum repet mereu asta si mi reuseste de minune.exersand sigur v oi adormi la timp noapte de noapte.Numai vorbind cu tine si vei reusi.

As vrea sa incep ceea ce am de spus prin a mentiona un lucru foarte important. Stiu ca sunt unii oameni de pe acest forum care iau pastile antidepresive sau pentru a-si calma anxietatea. Va rog sa nu o mai faceti. Va cheltuiti banii si timpul degeaba. Credeti-ma pe cuvant ! Nu sunt doctor dar am trecut prin tot felul de stari de cand am anxietatea si as putea spune ca inteleg situatia mai bine ca un doctor. Daca sunteti dispusi sa scapati intr-adevar de anxietate, luati punga cu pastile si aruncati-o. Tot ce faceti in tot acest timp este sa va drogati, pentru ca antidepresivele sunt catalogate ca droguri.
Bun, acum ca am lamurit situatia, sper ca tot mai multi oameni sa aiba incredere si sa faca acest pas.

Prin discutia cu blade3 de azi am avut o inspiratie revelatorie care mi-a dezvaluit de fapt ce se intampla cu noi. O sa va intreb pe voi, asa de inceput, ce beneficii CREDETI (si aici spun credeti, nu din ce ati auzit) ca are anxietatea in tot acest lung sir de suferinte? As vrea sa imi raspunda oricine.

Uitandu ma in urma la anii in care am fost anxioasa beneficii nu vad.decat ca am ajuns in stare de depresie.abia acum cand mi am dat seama cu ce ma confrunt si incep sa mi schimb modul de a privi viata pot spune ca i multumesc lui Dumnezeu ca mi s a intamplat asta la varsta asta si nu am trait in anxietate ani la rand.cunosc multe persoane care au trait si traiesc inca de o viata cu asta, care mereu au fost la medici cu diferite dureri, asa cum mi s a intamplat si mie de altfel, evident ca durerea trecea pe moment insa reaparea la o perioada.Beneficiile anxietatii dupa ce am aflat ca o am sunt in primul rand ca stiu ca nu am o boala grava, netratabila, am descoperit in mine si o alta persoana care stie sa deosebeasca binele de rau, un om bun ce mereu a vrut sa faca bine insa nu a stiut cum sa reactioneze, din cauza emotiilor incontrolabile.sunt foarte multe lucruri de spus o sa mai revin.
AAA si inca ceva ce mi a venit acum in minte, singurul beneficiu bun al anxietatii nedescoperite este ca nu se moare, se poate trai pana la adanci batraneti cu ea insa are efecte asupra organismului.(depinde cum se manifesta)

buna..as vrea sa stiu daca exista cineva care a stat o perioada in coma ca si mine si daca aramas cu atacuri de panica ciudate, nu stiu daca in cele 30 de zile de coma am trait o alta viata sau traiam un vis care se lega de realitate, nu stiu de ce cad apare un nor pe cer intru in panica numai spun de tunete sau fulgere, cel mai tare ma sperie singuratatea in aceste momente, nu reusesc sa depasesc frica asta..a mai trait cineva momente de acest gen?nu vreau pastile, stiu ca pot fara, as dori sa vorbesc cu cineva care a trait momente ca si mine, m-ar ajuta sa conversez..multumesc!

Pt toti cei care au scris aici...in momentul de fata mai am mici ganduri anxioase, atacuri nu am mai avut de vreo 4luni, aproape mi-m revenit insa la fel si eu...adorm cu aceste tresariri ciudate si ma trezesc dimineata cu o senzatie de fior, curent electric...atat, cam in fiecare noapte...Bine, exista in mintea mea teama de boala care nu imi da pace, in fiecare saptamana am cate o bola grava dupa mintea mea, in fine...ei bine, m-am decis sa va scriu, nu stiu daca este efectul a ceea ce iau de aprope 2 sapt dar ceva s-a schimbat...

Iau de aproape 2 sapt ulei volatil de lavanda de la hofigal(nu fac reclama)...3picaturi turnate intr-o lingurita cu miere, mestecat usor si inghitit, dimineata inainte de masa si seara inainte sa ma urc in pat...in aceste aproape 2 sapt nu am mai avut tresariri sau fiori, doar in prima zi am mai simtit si acum 2 zile inca odata, insa s-au redus la 80% aceste senzatii...adorm usor, instant si ma trezesc destul de odihnit si calm avand in vedere ca eu ma culc mereu in jur de 12noaptea si ma trezesc la 7jumate dim...repet, inainte erau mereu, in fiecare seara si dim, acum...rar de tot.Stiu ce proprietati are lavanda, mai exact levantica insa nu credeam ca va avea un asemenea efect.Si este foarte bine pt ca este un produs naturist, fara efecte secundare...sper :) Nu stiu daca de la acest ulei ma simt asa, cam tot acum 2 sapt am inceput sa ies in parc seara, sa alerg usor sau sa merg mult pe jos, sa fac ture de parc de peste 1ora...poate si miscarea a contat...ideea este ca acesta combinatie, ulei de lavanda+multa miscare m-a facaut sa ma simt aproape perfect.A fost cea mai buna saptamana de cand am inceput aceste senzatii, de acum 1an si 5luni...sper sa tina, am avut si o seara cand nu am luat nimic pt ca am uitat si m-am simtit bine.

Am scris asta pt si eu am incercat multe pastile si mai ales cele naturiste...rhodiolinul a fost bun dar acest ulei...m-a surprins total...marti am stat acasa singur, mi-am luat o zi libera si a fost excelent...cam asta este ideea, acum nu stiu cat ar trebui sa dureze acest tratament, o sa intreb la o farmacie sa vad...

Miscarea m-a ajutat si pe mine sa scap de simptome, deci poti sa fi sigur ca miscarea a contat, am si eu aproape 2 luni fara atacuri, majoritatea fricilor au disparut, pot sa fac aproape orice faceam inainte fara sa imi fie teama sau sa nu imi permita corpul doar ca daca consum alcool ma doare capul si am senzatia de cap tulbure.insa problema cu somnul a ramas + tresaririle care au revenit.Gandurile anxioase nu imi dau nici mie pace si frica de diferite boli dar sper ca in timp o sa dispara si ele.Este foarte ciudata anxietatea asta, cateodata simt ca alerg intr-un cerc, cand cred ca am ajuns la final imi dau seama ca am ajuns din nou la start, dar de data asta am alte obstacole.

Buna tuturor, urmaresc de ceva timp postarile voastre, ma lupt cu aceleasi suferinte ca si voi de vreo 5 ani. Simptomele mele sunt identice cu cele prezentate de ilismarie ceea ce in cazul meu a dus si la o agorafobie cumplita - nu pot iesi neinsotita din casa nici macar pana la un chiosc la 50m de blocul in care locuiesc. Problema este ca nici nu am o familie care sa ma inteleaga si sa imi acorde un minim sprijin moral pt a depasi aceste stari, asadar ma invart cumva intr-un cerc vicios. Personal, consider ca modurile de vindecare de aceste stari difera f mult de la o persoana la alta, in functie de firea acesteia, de motivul care a dus la aparitia acestor stari, de ajutorul si intelegerea pe care i-o ofera cei din jur. E f. important insa ca pe acest forum ne putem impartasi experientele personale. Eu am incercat muuulte tratamente - in mare parte naturiste - care au ameliorat cumva simptomele dar nici pe departe nu au reusit sa vindece. Ca si efect pozitiv as numi totusi sunatoarea - capsule, tinctura etc. Am sa incerc si uleiul volatil de lavanda despre care ne-a povestit xander76 - multumim . Sunt de acord insa ca singurul lucru care, SIGUR, are un efect f bun in calea spre vindecare este sportul, miscarea. Prin urmare, as dori sa inchei cu o intrebare : este cineva dintre voi din Bacau ? In ce ma priveste, cred ca m-ar ajuta sa ma pot intalni, discuta cu cineva care trece prin asa ceva, am putea face miscare - plimbari, jogging, poate chiar bicicleta.... ? Oricum, voi continuia sa urmaresc acest forum, mi se pare interesant si de ajutor.

Buna tuturor. De cateva zile am o stare de agitatie, frica si ma tot intreb daca am anxietate sau depresie. Acum parca imi este frica de depresie, ca daca o sa avanseze, daca am sa fac un lucru negugetat, desi nu-mi trece prin cap asa ceva. Tresar cand aud la televizor de depresie sau boli psihice, paca sunt dezorientat si o stare de frica continua plus ca incep sa plang de frica sa nu se agraveze si incep sa ma agit cand trebuie sa fac ceva. Va rog sa-mi ziceti daca ati trecut prin asa ceva desi o perioada de cateva saptamani am fost ok de parca nu mai aveam nimic.

Pai cu starea asta ne confruntam toti :) daca te uiti la fiecare persoana are o teama, frica, ingrijoarare, agitatie continua de nu stiu ce boala sau alte chesti.Cam cu asta se ocupa anxietatea.

salut
...atat de mult face anxietatea asta din voi, incat fiecare ii aloca mai mult de 3/4 din zi pe tot felul de intrebari stupide.De unde, ce si cum.Eu am mai spus sa incetati sa va ganditi numai la aceasta tulburare.Voi o atrage-ti continuu cu gandirea voastra.Nu vad aici la nciciunul planuri de vacanta, de viitor.A-ti inchis mintea cu lacate si traiti hranind continuu fricile si termuraturile si spasmele.
..Nu mai ganditzi asa.Gata cu plansul.Daca as fi auzit macar un caz in care a murit vreunul in atac de panica, as spune ca e periculoasa acesta tulburare.Insa toata lumea a trecut cu bine.Ca o parere personala, aceasta mizerie psihica s-a instalat la mine dupa ce mi s-a facut lehamite sa mai fiu ambitios si am ales sa stau pur si simplu.Sedentarismul te impinge la o gandire atat de limitata...Vai ce e cu mine?...Am ceva...Vai nu mai fac nimic...De aici si problemele.
Eu am revenit la ambitzii, la munca.Creierul desigur nu ma lasa sa fac nimic, insa eu imi ascult si constiinta, nu numai anxietatea si am fortat nota, facand intocmai ce nu-i convenea.Aveam nevoie parca tot timpul de ohihna...Sa dorm era ceva la ordinea zilei.Si ma inecam in ganduri si nenorociri inchipuite.M-a ridicat din pat si am inceput sa am diverse activitati.La inceput modice, un dat cu aspiratorul, spalat masina.mai nou ma apuc de terminat casa pe care am inceput-o si pe care tot eu am ridicat-o, dar m-am oprit asa deodata, ca asa voia anxietatea, is implicat in orice chestie cu calculatoare, stiinta, site-uri care te invata multe despre telefonul tau, despre alimentatia trecuta si cea viitoare, mama cate sunt de citit.Nu mai raspund in nici un fel acestei tulburari.Daca ma ia vreun gand, de panica, de frica...ies afara si ma apuc imediat de ceva.Oricum parasesc mediul care mi-a provocat frica.Nu ma tinenici macar doua minute, dar am invatat sa o infrunt...repet..IMEDIAT.nu lasa nici un minut sa te cuprinda starea.Imediat ii raspunzi cu miscare si respiratie.Nu ti-e confortabil sa faci nimic atunci in secundele alea insa vei face fortat, ceva sa iti distragi gandurile.Am mai recomandat de atatea ori...sa ai bere in casa...si imediat un pahar mare de bere(gustul berii da dopamina creierului imediat ce este inghitita)...nu glumesc.
Am mai spus de atatea ori ce se intampla.Scade sub nivelul de normalitate, ceea ce se chiama serotonina.Acesta substanta face ca oamenii sa se simta normali.Scaderea nivelului acesteia sau cresterea peste masura provoaca aceste tulburari.recaptarea serotoninei se face rapid..prin hiperoxigenare fortata a creierului mai concret prin respiratie si inspiratie.Respiratia si inspiratia mai ales trebuie sa fie facute un pic mai agresiv, in sensul sa tragi aer in piept pana simti ca lesini...tii aerul cateva secunde7, 8, 9 si pufnesti deodata.Macar sase reprize de acestea dimineata si seara.Nu e usor sa respiri in momentele acelea..insa numai daca te vei forta vei scapa fara atac de panica, fara frici.vor disparea imediat cum termini exercitiul.
...Nu exista tratament minune.Cei care nu rezista, iau pastile.Insa pastilele la un moment dat provoaca dependenta si mai ales depersonalizare.Vei avea o gandire aiurea, nefondata, fara sens..ciudata de-a dreptul.Perioada de recuperare fara pastile va fi mai grea decat cea in care ai ameliorat starile naturist...mancare, respiratie, ambitie, dragoste.Recomand dragostea de orice fel insa cea fizica iti readuce serotonina pe loc..nu glumesc.
...vaitatul e pentru batranete.hai sa traim mai bine...de azi...

Pana ieri, am crezut ca totul sa asezat asezat in viata mea, ca totul e ca inainte, chiar ma simte-am mai bine si uitasem si de aceste stari, desi mereu citesc fiecare mesaj, dar ieri eram in incinta unei banci, 2 angajati din fata mea chiar cand eram eu la ghiseu, s-au luat la cearta si nu stiu de ce, mi sa facut rau acolo, noroc totusi ca eram sg in banca nu era prea aglomerat, desi ghinion ca nu eram insotita cu cineva poate ptr incurajari, si ca sa nu imi provoc un atac de panik, am preferat sa cer buletinul ca o disperata ca imi este rau tot repetam si cum am iesit afara la aer proaspat totul era ca inainte, park nimik nu s-ar fi intamplat.M-am saturat si numai suport sa simpt cum incepe sa bata inima tare, ma sperii si imi vin si alte simtome, nu stiu dar park prefer sa inceapa simtomele unui atac de panik altfel decat cu bataile neregulate ale inimii, ca ele sunt cele care ma inspaimanta la maxim.Nu am mai avut nimic de ieri, decat am ramas un pic cu respiratia grea, park obosesc si cand vorbesc si ma opresc din vorbit sa trag aer puternic.Ma multumesc si asa momentan, cu zile mai bune si cu cele ca ieri, mai putin bune, dar macar stiu ca am zile cand totul redevine la normal.Ce ma calmeaza pe mine in momente grele, este un medicament pe baza de plante, calmogen, chiar simpt ca are un efect la fel ca cel de la distonocalm, ma simpt linistita si uit repede de anxietate.Si la mine functioneaza ceva de genu ca in zilele cand ma simpt obosita, fara vlaga si stari de anxietate ma apuc de ceva desi prima oara mie greu, dupaia numai stiu ce sa fac si ce sa incep, incerc fiecare moment al zilei sa mi-l incarc cu ceva util, si acum am inceput sa iubesc viata de casnik pe care o am momentan, si imi face placere mai mare ca niciodata, sa gatesc sa fac curat, chiar ar fi multe beneficiitotusi de la anxietate printre care am devenit mult mai gospodina:)))mai atenta cu mine, mai calma si gandesc de 2 ori cand iau o decizie, nu ma mai enervez asa repede nu ca nu a-si vrea:))) dar prefer sa nu imi fac rau singura, si desi cateodata spun ca numai sunt la feld e puternik ca inainte imi dau seama ca ma insel cand gandesc asa, din contra sunt mai puternik, ptr ca singura ma lupt cu starile astea, nu le mai spun nimanui, nu ma mai plang, am forta de a merge mai departe si am si rabdarea de a astepta sa vina si timpul cand am sa fiu mult mai bine.Maine am sa imi repet ca sunt mai bine ca azi si tot asa...trebuie sa cred ce gandesc

Adevarat. Cu cat stam si ii dam cat mai putina importanta, o sa ne afecteze din ce in ce mai putin. Daca stam si ne gandim "Ei, mai am putin si ma vindec", nu o sa reusim sa scapam de ea. O sa revin maine cu un post nou, astazi ma simt foarte prost si nu prea am starea necesara sa stau la calculator.

Dualtrax iti cer si eu un sfat! Am aceste stari din martie 2013. Am fost de mai multe ori la urgenta, am facut mai multe analize, din fericire toate au iesit bine, dar eu inca ma simt rau. Mi sa spus ca totul este bazat pe stres. Incep sa inteleg ca trebuie sa-mi controlez subconstientul, dar tot nu reusesc sa merg pana la capat. Rugamintea mea este sa ma ajuti cu un sfat, ce as putea sa mai fac, in afara de medicatia pe care o i-au in acest moment, si anume: Vagostabil de 3 ori/zi, Sedativ PC, Lexaten de 3 ori/zi cate o jumatate de pastila si Bien Dormir o pastila seara.
Chiar si cu aceste medicamente tot nu reusesc sa scap de starea de moleseala si ameteala, de parca zici ca sunt "sedat" tot timpul. Ce sa fac sa scap de aceste stari, care au ajuns sa-mi afecteze chiar si job-ul.
Te rog sa ma ajuti cu un sfat! Multa sanatate!

salut
starea de moleseala ti-o dau pastilele.Insa fara tratament vei avea stari cateodata, mult mai nasoale, dar pe care trebuie sa inveti sa le treci.Vei crede ca e mai simplu sa iei ceva sa iti fie mai bine, insa nu exista tratament minune pentru anxietate.Poti face multe daca citesti forumul de la inceput sa ameliorezi starea de criza pana cand organismul prin sistemul sau de autoaparare se va trata singur.Nu a ramas nimeni anxios.Toti au ramas cu o sensibilitate, mai degraba o frica de recurenta a anxietatii.Aceasta frica se identifica cu starile mai vechi de panica.Neacceptarea acestor stari de neliniste pare sa duca iar la atac de panica.Insa atacul de panica vine o singura data in viatza, mai concret prima data cu ceva de speriat pentru persoana, dupa care isi face de cap o perioada, apoi trece.Se instaleaza depresia care e o stare de neplacere, nemultumire, lehamite de toate, stare care mai chinuie mintea o perioda, insa organismul va trece si peste asta.
Omul anxios insa va sti sa se pazeasca.Nu va mai face excese, va gandi mult mai mult si foarte rational.Isi va alege cu grija persoanele din preajma lui, va avea o viatza cumpatata si lipsita de maximum si minimum.Va trai decent pe calea de mijloc.
.hai ca de maine va fi si mai si mai bine..

o zi buna una rea...daca cineva poate sa imi spuna daca si durerea bratului stang tot de la anxietate ar porni?am cateva zile de cand ma simpt foarte rau, anxioasa si in momentul cand ma supar ma cuprinde atacul de panik, sau am numai stari de neliniste cu toate simtomele cu care sunt deja obisnuita desi de multe luni de zile, de fapt de cand a inceput totul, ma doare si mana stanga in acelasi timp, un sfat va rog ca disper nu alta, daca nu m-ar durea mana nu cred ca ma-si ingrijoara asa tare, cred ca tot ajung la psiholog pana la urma...

Stai linistita ca tot de la anxietate este.si eu patesc la fel ca tine de ceva timp.

multumesc mult ptr raspuns...desi de mult timp am durerea si apare cateodata la schimbari de temperatura, cand ploua etc am de asemnea durerile si cand ma supar, fac atac d panik, intradevar ma gandesc mult la mana, ca ma doare si chiar se intampla.