ce as putea sa fac sa imbunatatesc relatia, sa indepartez aceasta monotonie?

Buna ziua,

Am 23 ani si sunt impreuna cu prietenul meu de 7 ani.( el are 25 ani). Totul a fost minunta, am avut o relatie bazata pe incredere, nu am fost gelosi, ne-am inteles. El este o persoana mai inchisa, nu este ft comunicativ; cand este suparat, nu vb, se inchide in el.Eu sunt opusul lui, sunt deschisa, comunicativa, cand am o problema, ma sfatuiam cu el,.
De 2 ani ne-am tot lupat sa ne mutam impreuna. Am primit o veste minunata de la parintii mei, ca peste 5 luni voi sta singura, bineinteles cu el. am fost si eu si el fericiti ca in sfarsit o sa avem casa noastra.
Ei bine, cum nu putea fii totul exact cum ne doream, de aprox 3 zile, l-am vazut tacut, obosit, nu vb deloc, abia daca puteam scoate in cuv de la el...spunandu-mi ca este racit.
Intr-un final, plina si eu de nervi, l-am tot 'cicalit' la cap, ca nu inteleg ce este cu el, daca are vreo problema cu ai lui, daca il doare ceva.etc, ..Sa imi spuna defapt ca, relatia noastra a intrat in normal, ca nu stie ce are, nu isi explica.Ca nu se mai simte fericit. Am ramas masca, nu integeam, cine este vinovat...o mie de ganduri imi tranversau capul intr-o sec. De ce simti asta? Am gresit cu ceva; iti doreai sa fac alceva?
Imi zice, ca, in ultima vreme, este nervos, nu numai cu mine, ca parca imi vede toate defectele si ca simte asta de mai multa vreme, dar a crezut ca se va schimba, dar acum nu mai poate. Ma iubeste, vrea sa stam impreuna, dar trebuie sa schimbam ceva.
Nu stiu ce sa fac,... sunt intr-o depresie. Imi pun o mie de intrebari...sa ne mai mutam impreuna, cum sa procedez?
Deasemeni nu il inteleg... vad si eu comparativ cu alte cupuri, care se cert din orice, nu petrec atat timp impreuna,...nu isi fac concediile impreuna... Noi nu ne-am certat ( poate ft rar, ne mai contraziceam), in fiecare an ne-am facut concedii impreuna, in weekenduri mergem, vizitam, ne plimbam, tot timpul iesim din monotonia aia serviciu-casa-masa-somn si iar de la capat. In timul saptamanii iesim cu prietenii la un suc, la film, uneori mai iesim si singuri, el cu baietii, eu cu fetele, mai avem si iesiri in inteles de servicu, dar nu mai mult de 2 zile.Cand suntem la serviciu, vb la telefon, tot timpul suntem unul langa altu..mai mult, visul nostru de a sta impreuna s-a indeplinit.

Va rog, sa imi dati un sfat, ce as putea sa fac sa imbunatatesc relatia, sa indepartez aceasta monotonie? Daca ati trecut prin aceste probleme, cum le-ati rezolvat?
Va multumesc frumos!

Draga mea, NU am trecut prin aceasta stare...
dar un sfat pot sa-ti dau...
mutate SINGURA in noua casa si,
vei vedea dupa o perioada reactia lui...
- daca te iubeste (cum sustine) va veni si el..odata, singur..
- daca NU, vei stii ce ai de facut..
Intrebare:
- daca el nu se muta cu tine, nici tu nu te mai muti la casa noua?
iti doresc sa fii fericita!
Numai bine,

DE CE procedeaza asa?,...poate:
- de plictiseala-
- din obisnuinta
- din libertate..multa
- o alta colega? vecina? prietena de-a ta?
- l-au suparat (prin vb) parintii tai?TU?...ref. ca in fine ai TU ap..si el, NU...ce zici?
poate-ti raspunzi la intrebari si...mai lasi mesaj.

Eu una iti sugerez sa incerci tu sa faci primul pas ca daca astepti la un barbat sa faca schimbarea tin sa te dezamagesc, astepti mult si bine.
Incearca sa-l surprinzi bineinteles placut cu diverse lucruri, masa romantica, petale de flori in pat sau in apa din cada, lumanari, etc.Poti sa te gandesti la multe lucruri, doar lasa-ti imaginatia sa lucreze.
Incearca sa-i faci mici cadouri fara sa fie ziua lui sau o sarbatoare anume, asa pur si simplu.
Incearca sa construiesti un joc cu proriile tale idei, care sa contina diferite intrebari la care sa raspunzi si tu si el separat apoi sa va confruntati raspunsurile.
Puteti iesii din starea asta tot ce conteaza este sa va doriti cu adevarat noi schimbari care sa vina din partea amandurora.
Iti doresc mult succes!

Buna seara!
Multumesc frumos pentru sfaturile dvs.
Momentan il las in pace, nu vreau sa il presez cu intrebariile, ba din contra, o sa acord mai multa atentie. In ceeace priveste mutatul, mai am timp pana la primavara, sa imi dau seama, daca isi doreste sau nu. Bineinteles ca ma pot muta si singura, in fond este casa luata de parintii mei. Ideea era ca, fiind de atatia ani impreuna, ne cunoastem familiile, era ceva normal sa ne mutam impreuna, nimeni probabil nu se gandea ca vreo unul dintre noi se va muta singur. Cand s-a pus problema la mine in familie, sa stau singura, nu s-a gandit nimeni ca doar eu...ci si cu el.
Sincer, primul lucru la care m-am gandit dupa ce am avut discutia, a fost ca ii este teama de schimbare.
Imi doresc foarte mult sa se schimbe aceasta situatie, iar eu nu ma voi lasa, insa depinde si de el.
Va mulumesc inca odata si o sa va mai "tin la curent". Sper, sa va scriu de bine!
O seara placuta!