suntem impreuna de doi ani, ea este foarte anxioasa, paranoica, obsesiva si depresiva

18-09-2008
Mitzman
Nu este medic/terapeut
Mitzman
Cred ca prietena mea, cu care sunt impreuna de doi ani, este foarte anxioasa, paranoica, obsesiva si depresiva si asta ne face viata un calvar. A fost mai mereu anxioasa si temperamentala, dar dupa pierderea catelului in ianuarie, urmata imediat de schimbarea fortata a locului de munca simultan cu mutarea dupa mult stres in casa noua, toate astea s-au agravat. In trecutul ei se mai ascund traume legate de casa familiei ei, ceea ce i-a dat o insecuritate de pierdere a caminului, si de perioada in care eram doar prieteni, eu eram cu altcineva, dar ea ma iubea. Ea m-a iubit mult timp inainte sa o descopar, sa ma atraga si sa incep sa o iubesc. Nu a fost no. 1 pentru mine atunci cand ea ma iubea si asta inca o afecteaza...

Este hiper sensibila si vigilenta. Este foarte iritabila, tensionata si foarte agresiva acasa, in drum spre birou, la birou, cu familia. Este din ce in ce mai greu cu cat ne certam mai des. Este nesigura pe mine, foarte geloasa inutil pe persoane din trecutul meu, crede in legaturi cu persoane din jurul meu care nu au existat vreodata. Ma duce la disperare cu paranoia ei si cu acest subiect care revine saptamanal in discutii. Acuzatiile sunt atat de absurde incat imi pierd mintile si ne certam ore in sir. Nu ma crede, iar eu nu mai pot reactiona si raspunde calm "nu este asa" pentru ca sunt absurde acuzatiile ei. Aproape orice discutie initiata calm pe diverse aspecte minore se transforma intr-un scandal care migreaza la eternele obsesii.

Ma trateaza brutal, fara sa isi dea seama, pe chestiuni casnice minore si nu accepta cand o atentionez, calm si neagresiv, ca ma raneste. Se intoarce impotriva mea cu toata furia si foloseste toate argumentele, marile mele greseli fata de ea si altele practic paranoice, fabulatii si se transforma in vicitma. Se victimizeaza foarte mult, atat in raport cu mine, cat si cu ceilalti. Manipuleaza cuvintele, acuzator pt mine si victimizant pt ea, cu atata elocventa, infailibil, insa atat de absurd, nu o pot combate. De fapt nici nu se poate discuta. A devenit foarte deprimata, ceea ce ea nu era pana anul acesta. Imi spune ca nu mai poate si are ganduri sinucigase. Este epuizata psihic si fizic din cauza certurilor, si, spune ea, a nesigurantei fata de mine, a insatisfactiei la job si a mortii catelului (catelul a ajutat-o foarte mult sa treaca prin problemele legate de casa pe care familia ei le-a avut acum 5 ani si se pare ca eu nu am ajuns sa ii ofer acel "comforting", constanta si "neconditionat" pe care el i le-a oferit). Are dureri articulare, nod in gat, probleme gastrice, dureri de cap, adoarme greu...

Trece foarte usor la stari opuse. Este incostanta. Migreaza intre feeling good si depresie. De asemenea, are momente de supraevaluare si de desconsiderare a celorlalti si momente de victimizare si subapreciere. De asemenea, a devenit mai autoritara sau rigida - nu mai accepta sa fie contrazisa nici pe chestiuni minore, nu mai accepta sa nu fiu de acord cu ea pe lucruri, oameni si situatii care o deranjeaza. O prietena i-a spus ca are o personalitate histrionica: nu suporta amanari, e manipulativa, nu suporta sa fie ignorata, este foarte sociabila, se poate face usor placuta. Este foarte capricioasa uneori, ca un copil.

Si nu vrea sa mearga la psiholog sau la psihiatru, desi simte ca isi pierde mintile...Imi spune ca trebuie sa o ajut si eu ca si ea incearca se se ajute, insa nu opot ajuta doar eu si am inceput sa ma epuizez psihic. Nu vreau sa se prabuseasca totul. O iubesc foarte mult si vreau sa o regasesc asa cum o cunosc si cum era...


Nu am nevoie sa mi se spuna sa mergem la psihiatru. Stiu ca asta trebuie sa fac, insa am de lucru sa o conving.
Nu am nevoie de comentarii aiurea, ci de un diagnostic avizat, ca sa stiu cum o pot ajuta pana o conving sa cautam ajutor specializat.

Multumesc.
PS. fyi CT cranian facut recent este OK.
4 comentarii
0
19-09-2008, ora 00:00
ileana_cons
Nu este medic/terapeut
ileana_cons
Buna ziua,
Din mesajul dv reies putine informatii; majoritatea lucrurilor pe care le spuneti sint interpretari ale dv vizavi de relatia pe care o aveti cu ea. Care, evident nu merge cum v-ati dori, probabil nici unul dintre dv. Ca psihiatru din ce citesc aici nu va pot spune foarte multe; este evident ca este depresiva, dar cit de mult, sau daca se ascunde si altceva sub aceasta depresie nu pot sa imi dau seama. Nu este ceva evident in neregula in afara de tristete, iar pentru o parere echilibrata ar fi nevoie si de impresiile ei, nu doar ale dv. E posibil sa aiba motive pe care dv sa nu le cunoasteti sau sa le intelegeti, iar reactiile ei sa fie justificate. Nu stiu. Adevarul este ca cine v-ar da un diagnostic sau o parere medicala doar pe baza atitor informatii ar fi neprofesionist. In alta ordine de idei, lasind la o parte problemele psihiatrice care e posibil sa existe, relatia dv pune un stress puternic pe amindoi. Din care cauza un lucru ff util ar fi sa urmati niste sedinte de terapie de cuplu. V-ar ajuta mult; ar fi posibil ca si ea sa accepte aceasta sugestie, mai ales daca stiti sa o faceti. Adica: sa acceptati ca asta este problema cuplului dv., nu a ei; ca nimeni nu e nebun, doar ca nici unul nu stiti sa gasiti solutia optima la acest moment. Nu o puneti in postura asta "la colt": tu ai o problema, eu incerc sa te ajut dar nu stiu cum, hai sa iti rezolvam problema. Oricine capata o atitudine defensiva in aceasta situatie. S-ar putea sa fie reticenta doar la un psihiatru, mai putin la un terapeut. Puteti argumenta ca v-ar ajuta pe amindoi sa mai scapati de stress, si ca v-ar invata si pe dv cum sa fiti mai aproape de ea in felul in care si-o doreste.
Daca va mai pot ajuta cu ceva nu ezitati sa scrieti,
Multa sanatate,
Dr. Ileana Constantin
Medic rezident psihiatrie
0
21-09-2008, ora 00:00
Psiholog Simina Munteanu
Psihologie, Sibiu
Psiholog Simina Munteanu
Mitzman, foarte adevarat: nimeni nu iti poate furniza un diagnostic avizat in aceste conditii!
Demersul tau, acela de a o convinge pe partenera ta sa apeleze la un consult psihologic, este un gest frumos, insa e putin probabil ca va conduce spre rezolvarea problemelor in care ea este blocata momentan. Va conduce, insa, spre victoria ta intr-o disputa de genul "eu fac tot posibilul sa depasim acest moment, insa tu nu vrei cu adevarat" sau ceva asemanator.
De ce crezi ca ea asteapta un astfel de ajutor de (doar) de la tine? Ce anume din comportamentul tau fata de ea te transpune pe tine in rolul unui "vindecator" (salvator), iar pe ea in cel de "victima" pe care tu trebuie sa o vindeci? Renunta la acest rol si trateaz-o ca pe un adult perfect responsabil de gesturile sale si capabil sa-si asume propria sanatate si fericire. Nu poate? Dar tu poti?
De multe ori, in astfel de situatii, cel care cauta ajutor de specialitate pentru partener, este de fapt cel care are nevoie de el.
Alteori, in fata schimbarilor comportamentale ale partenerului "terapizat" si celalalt este nevoit sa se adapteze, sa se modifice.
Cu alte cuvinte, daca ea refuza ajutorul, ia-l tu! Nu se stie niciodata cand, in viitor, vei avea nevoie de el...

Succes!
Psiholog clinician,
Simina Munteanu
0
23-09-2008, ora 00:00
Mitzman
Nu este medic/terapeut
Mitzman
Va multumesc pentru cele doua opinii si recomandari. In mod cert amandoi avem nevoie de ajutor, nu doar pentru situatia de criza de acum, ci si pentru elementele ei declansatoare. Situatia ne depaseste pe amandoi fara un ajutor extern avizat. Nu vreau victorii, nu am satisfactii in rol de vindecator, vreau sa ne rezolvam problemele pentru a putea merge mai departe impreuna. Din pacate, prietena mea nu vrea sa accepte ca este problema noastra. Si eu sunt stresat, tracasat, deprimat etc. Nu doar unul dintre noi. Insa discutiile inseamna "eu am nevoie, tu trebuie sa faci eforturi". Din evenimentele care s-au derulat imi dau seama ca nu pot sa ii ofer ajutorul pe care mi l-a cerut explicit, dar nu prea detaliat...Sub a avea rabdare si a fi intelegator se pot ascunde multe conduite...Sunt de acord si accept. Insa am ajuns sa fiu si eu epuizat si sa nu imi mai gasesc resursele de rabdare si intelegere. As avea nevoie de sfaturi sa imi pastrez cumpatul pentru momentele cand aud enormitati sau sunt bruscat. De asta chiar am nevoie pe termen scurt si foarte scurt.

Multumesc.
0
23-09-2008, ora 00:00
stevens
Nu este medic/terapeut
stevens
Man, tocmai acum citesc, singura varianta valabila in conflictele conjugale este asertivitatea: 1. adopti un ton neutru (nu de victima, jignit, frustrat..nici superior, agresiv); 2. numele urmat de cateva cuvinte de apreciere(Maria stii cat de mult tin la tine..); 3. expui strict si obiectiv cuvintele sau faptele care te nemultumesc fara sa judeci, jignesti, interpretezi; 4. ii spui sentimentul, trairea pe care ti-l provoaca faptele, cuvintele ei(..atitudinea ta ma raneste, infurie, ingrijoreaza..cuvintele tale ma jignesc..); 5. iti arati dezamagirea, sperantele inselate(..nu asta mi-am dorit de la relatia noastra!).
De fapt te referi cat mai mult la tine, sentimentele si asteptarile tale ! Procedand asa nu poate sa-ti reproseze nimic, esti obiectiv ! Succes !
Adaugă un comentariu / răspuns

15-04-2016, ora 10:25
Publicitate ROmedic
Administrator forum
Psihologi, psihiatri, psihoterapeuti
Recomanda un Psihoterapeut sau cauta unul!
La-Psiholog.ro este un proiect ROmedic care va prezinta peste 2500 de terapeuti din Romania. Avantajul acestui site este ca pune mare pret pe recomandarile pacientilor. Gasiti prezentari detaliate ale serviciilor psihologice, cititi recomandari, va puteti programa online. In plus, exista o sectiune cu o multime de articole interesante si teste psihologice.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.