Neurologie și neuroștiințe

Un nou algoritm, dezvoltat de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Washington, va putea estima momentul în care o persoană care prezintă un risc crescut de demență Alzheimer, dar care nu prezintă simptome cognitive, va începe să prezinte semne de declin cognitiv. Algoritmul, descris în revista Neurol...

Noi cercetări au identificat ținte specifice de medicamente care pot îmbunătății memoria, deschizând calea pentru progrese semnificative în tratamentul unui spectru larg de tulburări neurologice. Pierderea memoriei este o caracteristică esențială a multor tulburări neurologice și psihiatrice, inclusiv boala Alzheimer ș...

Colesterolul produs de astrocite (un tip de celule gliale, cu rol de susținere a neuronilor) este necesar pentru controlul producției de beta amiloid, o proteină care se acumulează în creierul pacienților cu Alzheimer, conform concluziilor unui studiu condus de oamenii de știință de la Facultatea de Medicină a Universității din Vir...

Cercetătorii au descoperit că fluxul sanguin în capilarele creierului, care este important pentru livrarea oxigenului și a nutrienților, dar și pentru eliminarea deșeurilor, a crescut în timpul somnului cu mișcare rapidă a ochilor la șoareci. Descoperirile oferă speranțe pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva afec...

Un studiu efectuat la pacienții cu epilepsie îi ajută pe cercetători să înțeleagă modul în care creierul gestionează sarcina de a învăța o nouă limbă, păstrându-și în același timp limba maternă. Studiul, realizat de neurologi de la Universitatea din California, San Francisco, explică de ce este at...

O metodă bazată pe învățarea profundă poate fi folosită pentru a prezice riscul de apariție a bolii Alzheimer, cu o precizie estimată de peste 99%. Metoda a fost dezvoltată în timpul analizei imaginilor RMN funcționale de la peste 130 subiecți și a avut o performanță mai bună în ceea ce privește precizia, sensibili...

Consumul ușor până la moderat de cafea, între una și trei cești pe zi, este asociat cu un risc mai mic de accident vascular cerebral și boli de inimă fatale, potrivit noilor cercetări prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie. Rezultatele cercetărilor sugerează că un consum regulat de cafea este sigur, &icir...

Restabilirea nivelurilor proteinei DAXX, o proteină multifuncțională cu rol important în carcinogeneză, previne plierea greșită a proteinelor asociate cu boala Alzheimer și alte boli neurodegenerative, precum și anumite mutații care contribuie la cancer, arată un studiu al cercetătorilor de la Facultatea de Medicină a Universită...

Înaintarea în vârstă, considerat un important factor de risc pentru degradarea abilităților mentale, ar putea de fapt să determine îmbunătățirea unor elementele critice ale cunoașterii, sugerează un studiu recent. Descoperirile, publicate în Nature Human Behavior, arată că două funcții cheie ale creierului...

Studii recente au descoperit că modificările microbiotei intestinale pot influența creierul și comportamentul uman. Un nou studiu, condus de cercetători de la Universitatea din California, ar putea elucida cum și de ce apare acest fenomen. În urma unor experimente de laborator desfășurate pe șoareci, cercetătorii au descoperit că m...

Un nou studiu efectuat în cadrul Universității de Științe ale Sănătății din Arizona a remarcat faptul că femeile sub tratament cu hormoni au avut cu până la 58% mai puține șanse de a dezvolta boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer. Studiul a fost publicat în jurnalul Alzheimer & Dementia: Translational Re...

Oamenii de știință au noi dovezi legate de țesutul adipos bej: acesta are un rol de diminuare a inflamației asociată mai frecvent cu țesut adipos alb, asigurând protecție împotriva demenței.Persoanele cu corpul în formă de pară au o greutate distribuită mai uniform față de persoanele cu silueta măr, la care țesutul...

Prin manipularea receptorilor dopaminei maimuțelor și studierea comportamentului lor, oamenii de știință dezvăluie modul în care creierul nostru ne face să ne simțim motivați. Motivația noastră de a depune efort pentru atingerea unui obiectiv este controlată de un sistem de recompensă conectat la creier. Cu toate acestea, multe a...

Efectul de spațiere, conform căruia ne amintim lucrurile mai mult dacă facem pauze în timpul învățării, a reprezentat subiectul unui nou studiu. Cercetătorii de la Institut Max Planck au obținut o perspectivă mai profundă asupra bazei neuronale pentru acest fenomen la șoareci. Cu intervale mai lungi între repetări de &...

Motivația unei persoane de a lucra depinde de modul în care creierul procesează oboseala, conform concluziilor unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Birmingham. Oboseala, senzația de epuizare generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens, este ceva ce experimentăm cu toții zilnic. Ne face să pierdem...

O abordare nouă, ce presupune utilizarea microbilor intestinali pentru a inversa deteriorarea creierului și a funcției cognitive determinată de îmbătrânire, a fost descrisă de cercetătorii irlandezi. Pe măsură ce populația îmbătrânește, una dintre provocările globale este de a dezvolta strategii pentru a mențin...

Cercetătorii de la Universitatea din California au descoperit că impulsurile spontane și aleatorii ale dopaminei pot fi manipulate în mod intenționat de către șoareci. În cadrul studiilor, șoarecii au învățat să obțină în mod fiabil impulsuri dopaminice înainte de a primi o recompensă. Dopamina, un neurotr...

Primul lucru la care ne gândim dimineaţa - o cafea servită rapid care să ne învioreze. Un nou studiu realizat de Universitatea de Sud din Australia susţine însă că excesul de cafea este dăunător, în special pentru sănătatea creierului.Este de fapt cel mai larg studiu dedicat acestui subiect, realizat în colab...

Un studiu realizat de către Universitatea de Medicină John Hopkins şi publicat în Science Translational Medicine, susţine că compusul farnesol, găsit în mod natural în ierburi, fructe de pădure și alte fructe, are capacitatea de a preveni leziunile cerebrale din boala Parkinson, într-un studiu realizat la şoareci.&...

Un studiu realizat de către Academia Americană de Neurologie şi publicat în revista Neurology, demonstrează că persoanele ce consumă cel puțin o jumătate de porție pe zi de alimente bogate în flavonoide, cum ar fi căpșuni, portocale, ardei și mere, pot avea un risc cu 20% mai mic de declin cognitiv.Analizând diverse ti...

Cu toate că este recomandat să dormim în medie 6-7 ore pe noapte, din când în când ne dorim să dormim cât mai mult, pentru a ne “încărca bateriile”. Am crede că este o soluție bună pentru oboseala acumulată zilnic, dar un nou studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Te...

Pierderea memoriei apărută din cauza îmbătrânirii reprezintă o problemă fără leac în momentul de față, afectând din ce în ce mai multe persoane din întreaga lume. Recent, cercetătorii de la University of Cambridge și University of Leeds au realizat un nou experiment pe șoareci de laborator, reușind s...

O nouă analiză arată o scădere a prevalenței demenței datorată educației, contrabalansată însă de o creștere dată de factori de risc cardiovasculari. Accesul la educație la nivel global este tot mai mare, ceea ce face ca estimările în prevalența demenței să arate o scădere cu 6,2 milioane de cazuri până în...

Sângele, mai exact glucoza ce se găsește în acesta, reprezintă sursa de energie pentru țesutul cerebral. Nu există depozite de „energie” în creier așa cum putem identifica în mușchi, motiv pentru care activitatea cerebrală este extrem de dependentă de aportul sangvin existent. Mai mult decât at&aci...

Un studiu realizat de către Universitatea din Liverpool şi publicat în revistaThe Lancet Child and Adolescent Health, arată că există un risc ca acei copii infectaţi cu Covid-19 să dezvolte complicaţii cerebrale sau nervoase care să necesite spitalizare. Cu toate că acest risc este unul foarte mic, în Marea Britanie, 1 din 20 ...

În medie, un om doarme o treime din timpul său. Dar ce face creierul în aceste ore lungi? Folosind o abordare a inteligenței artificiale, capabilă să decodifice activitatea creierului în timpul somnului, oamenii de știință de la Universitatea din Geneva au reușit să întrezărească ceea ce gândește o persoan...

Oamenii de știință au identificat o nouă metodă de cartografiere a creierului, care poate ajuta la găsirea cauzelor unei varietăți de afecțiuni neuropsihiatrice și la stabilirea locurilor de stimulare promițătoare ca ținte terapeutice. Aceste noi abordări analizează ținte pentru viitoarele studii clinice pentru depresie și boala Pa...

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune care presupune cicatrici multiple. Noi cercetări arată că cicatricile creierului și ale măduvei spinării la persoanele cu SM pot oferi indicii privind motivul pentru care aceștia dezvoltă un handicap progresiv, în timp ce personele cu boli conexe, în care sistemul imunitar atacă sistemu...

Cauza bolii Alzheimer, afecțiunea neurodegenerativă ce determină cele mai multe cazuri de demență la vârstnici, rămâne incomplet elucidată, astfel că metodele de tratament sunt rezervate. Din acest motiv, identificarea factorilor de risc și a căilor de a întârzia apariția acestei boli reprezintă un subiect intens...

Scrierea de mână îi ajută pe oameni să învețe anumite abilități mai repede și mai bine decât prin tastarea la calculator sau prin vizionarea videoclipurilor, arată un studiu condus de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins. Deși scrierea manuală este tot mai frecvent înlocuită de scrierea la calcula...

Cercetătorii de la Universitatea Kumamoto din Japonia au descoperit că un compus din uleiul esențial de turmeric, ar-tumerona, acționează direct la nivelul sistemului dopaminergic având un efect neuroprotector în culturile tisulare al unui model de b...

Un studiu realizat de către Universitatea din Helsinki și publicat în revista eNeuro, sugerează că ascultarea muzicii cu versuri poate ajuta la îmbunătătțirea limbajului la pacienții ce au suferit un accident vascular cerebral.   Deși este cunoscut acest lucru, mecanismele neuronale de la bază nu sunt pe deplin cunosc...

Sugarii de sex masculin cu o compoziție bacteriană intestinală bogată în bacteriile bacteroidete (n. r bacterii gram-pozitive prezente în mediul natural) la vârsta de un an s-au dovedit a avea cunoștințe mai avansate și abilități lingvistice îmbunătățite un an mai târziu, arată un studiu al Universității...

Cercetătorii au realizat un senzor care poate fi implantat oriunde în corp-de exemplu, sub vârful unui deget tăiat. Senzorul este conectat la alt nerv care funcționează normal și restabilește simțul tactil al nervului lezat. Dispozitivul este alcătuit dintr-un material biocompatibil și nu necesită electricitate, cabluri sau ba...

O nouă metodă de terapie genică ajută copii născuți cu o tulburare genetică rară, numită deficiență AADC, care provoacă dizabilități fizice și de dezvoltare severe. Studiul a fost realizat de cercetători de la Centrul Medical Wexner și Colegiul de Medicină, ambele ale Universității de Stat din Ohio și oferă o nouă speranță ...

Realitatea virtuală (VR) devine un concept din ce în ce mai popular, fiind deseori utilizată pentru a transpune oamenii în universul jocurilor video. Deseori, însă, experiența realității virtuale poate provoca greață, dezorientare și alte simptome ale „bolii cibernetice”. Un procent semnificativ dintre utiliza...

Metilglioxalul este o α-cetoaldehidă endogenă înalt reactivă formată în timpul procesului de glicoliză. Se acumulează în condiţii de hiperglicemie, alterări ale metabolismului glucidic sau stres oxidativ. Un exces de metilglioxal afectează funcţionarea mitocondriilor şi stimulează formarea speciilor reactive de o...

Cercetătorii de la Queensland Brain Institute au descoperit că ultrasunetele de intensitate scăzută pot îmbunătăți unele dintre efectele dăunătoare ale îmbătrânirii și demenței, îmbunătățind cogniția, fără a fi nevoie să traverseze bariera hematoencefalică. Studiul a fost publicat în jurnalul știin...

Un studiu longitudinal a constatat că bebelușii în vârstă de câteva luni captivați de trucuri de magie au devenit cei mai curioși copii mici, sugerând că nivelul de interes al unui bebeluș pre-verbal pentru aspecte surprinzătoare ale lumii rămâne constant în timp și ar putea prezice capacitatea cognitiv...

Tehnica de „neurofeedback”, ce presupune antrenarea atenției, are efect pozitiv asupra capacității de concentrare a pacienților cu tulburare hiperkinetica cu deficit de atenție (ADHD), indică un studiu condus de cercetători de la Universitatea din Geneva. Studiul arată, de asemenea, faptul că îmbunătățirea atenției a ...

Cercetătorii canadieni de la Spitalul Ottawa, Universitatea Ottawa, Bruyère Research Institute și ICES au dezvoltat și au validat un calculator online ce permite persoanelor de peste 55 de ani să înțeleagă mai bine sănătatea creierului lor și cum pot reduce riscul de a fi diagnosticate cu demență în următorii 5 ani. D...

Un studiu realizat de către Case Western Reserve University și publicat în PLOS Pathogens, descoperă noi indicii care ar putea explica originea bolii Alzheimer ce afectează creierul uman.Boala Alzheimer afectează peste 6 milioane de persoane din SUA, iar cheltuielile alocate pentru tratarea acestor bolnavi sunt de aproximativ 355 de mili...

Dacă te-ai uitat la TV din anii ’90 până în prezent, cu siguranţă refrenul “I’ll be there for you” ţi-a rămas fixat în gând la un moment dat. Un studiu condus de o echipă de cercetători de la UC Davis sugerează că aceste experienţe nu sunt doar „o pacoste trecătoare”, ci joacă...

Odihna poate juca un rol la fel de important ca practica, în învățarea unei noi abilități. Un nou studiu, publicat în revista Cell Reports, arată că, în timpul odihnei, creierul poate reda în mod repetat versiuni mai rapide ale activității efectuate anterior, în timpul învățării unei noi abilită...

Visele umane rezultă dintr-un proces care combină adesea fragmente de experiențe de viață multiple și anticipează evenimente viitoare, conform dovezilor dintr-un nou studiu, condus de cercetători de la Academia Americană de Medicină a Somnului. Rezultatele arată că jumătate din vise au fost conectate la mai multe experiențe anterioar...

Conform unui studiu recent, o nouă terapie determină componentele sistemului imunitar să „înghită” proteinele deformate, a căror acumulare contribuie, după cum se știe, la evoluția bolii Alzheimer. Studiul a fost publicat în revista Brain. Cercetarea, realizată la Școala de Medicină a New York University, a arăta...

Un nou studiu realizat la Universitatea din Oxford a observat că lipsa exercițiilor matematice după vârsta de 16 ani este problematică. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences. Adolescenții care nu mai studiază matematica prezintă o reducere a unei substanțe chimice ...

Un nou studiu pe un lot de 3138 de persoane a identificat un biomarker care poate descoperi cu exactitate prezența neurodegenerării subiacente la pacienții cu tulburări cognitive. Este vorba de proteina lanț ușor neurofilament (NfL), ale cărei niveluri pot fi măsurate dintr-o probă de sânge. Prin intermediul ei pot fi identificați c...

O versiune toxică și nedegradabilă a unei proteine cerebrale, denumită proteina cis P-tau, este un marker timpuriu al demenței vasculare și al bolii Alzheimer, se arată într-un studiu publicat în Science Translational Medicine.Cercetătorii au definit mecanismul molecular care determină acumularea proteinei și au arătat că un...

Un nou studiu realizat de echipa Inițiativei Neuroștiinței de la Centrul de Cercetare Științifică Avansată, CUNY, a identificat o moleculă numită zece-unsprezece-translocația 1 (TET1), care este o componentă esențială pentru repararea mielinei. TET1 modifică ADN-ul celulelor gliale specifice din creierul adult, astfel încâ...