Neurologie și neuroștiințe

Tot mai multe studii cerebrale aduc în atenție implicațiile negative ale lipsei de somn sau somnului neadecvat asupra performanțelor și funcționării creierului. O cercetare recentă realizată de oamenii de știință de la Centrul Medical Universitar din Freiburg, Germania, a arătat că după o noapte de somn cu întreruperi, pa...

Specialiștii în neuroștiințe de la Universitatea din Pittsburgh au identificat modul în care stresul, depresia și altă stări mentale pot altera funcționarea organelor, dovedind că există o bază anatomică reală a afecțiunilor psihosomatice....

Oamenii de știință germani au descoperit că aportul de glucoză la creier se face prin acțiunea directă a acestuia, și nu în mod pasiv, așa cum se credea anterior. În plus, responsabile pentru absorbția glucozei din fluxul sanguin sunt celulele gliale și nu neuronii...

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge a arătat că persoanele cu obezitate, cu vârsta cuprinsă între 45-65 de ani, prezintă la nivelul materiei albe din creier caracteristicile specifice celor cu 10 ani mai în vârstă, cu greutate normoponderală.Chiar dacă odată cu înaintarea &icir...

Riscul de a suferi un accident vascular cerebral este mai mare în cazul în care persoana se confruntă cu tulburări ale somnului, iar recuperarea este de obicei îngreunată. Aceasta este concluzia unei meta-analize desfășurată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Essen, Germania, ale cărei rezultate au fost pu...

Somnul și motivele care îl susțin continuă să fie o enigmă incomplet elucidată de cercetători. Toate animalele studiate până acum au nevoie de somn, însă nu se știe cu certitudine de ce. S-a observat în schimb că șoarecii de laborator privați de somn timp de o lună decedează, în timp ce oamenii care nu d...

Colesterolul „rău” prezent în cantitate crescută poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății, conform cercetărilor anterioare. Studiile recente arată însă că fluctuațiile colesterolului au implicații și asupra declinului cognitiv. ...

Cercetătorii din cadrul Centrului Universitar Medical Göttinger din Germania au ajuns la concluzia că prin intermediul optogeneticii s-ar putea îmbunătăți funcțiile implantului cohlear pentru persoanele care suferă de surditate....

Un studiu recent publicat în Journal of Neuroscience sugerează existența unei gene asociate cu dislexia care ar putea interfera cu procesul de vorbire și în cele din urmă să determine dificultățile și tulburările de citire caracteristice afecțiunii. ...

Oricât de mult ne-am strădui, nu ne putem gâdila singuri. Oare de ce? Specialiștii în neuroștiințe au găsit explicația....

Consumul de alcool poate avea consecințe grave dacă este depășită o anumită cantitate. Cercetătorii din cadrul Universității A&M din Texas au identificat neuronii din creier care reglează nevoia și dorința de a consuma alcool....

Cercetătorii din domeniul neuroștiințelor de la Institutul pentru Creier și Creativitate din cadrul Universității din California de Sud au început în 2012 un proiect de cercetare privind impactul antrenamentului muzical la copii asupra dezvoltării lor sociale, emoționale și cognitive.Rezultatele preliminare arată că dezvoltar...

Pierderea vederii la pacienții cu glaucom și leziuni ale nervului optic este în general considerată ca fiind ireversibilă. Acum însă, un studiu clinic randomizat a relevat îmbunătățiri semnificative ale vederii la pacienții parțial orbi tratați cu stimulare transorbitală prin curent alternativ....

Deși poluarea aerului este considerată un factor negativ pentru sănătate, studiul realizat de cercetătorii din cadrul Universității Tehnologice Auckland din Noua Zeelandă este primul care a arătat că aerul poluat este unul dintre factorii de risc importanți pentru accidentul vascular cerebral, la nivel global.Cercetătorii au folosit dat...

Stresul constituie un factor de risc pentru apariția a circa 60% dintre afecțiuni la oameni, iar simptomele lui, iritabilitatea, anxietatea, oboseala și depresia, sunt tot mai prevalente în rândul populației globale. ...

Dacă în prezent, pentru diagnosticul bolii Alzheimer este folosită testarea memoriei de scurtă durată, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh sugerează că mult mai eficientă ar fi combinarea unor teste ale memoriei de lungă durată cu scanarea cerebrală. Astfel, ar putea fi depistate în fază ini...

O echipă de cercetători de la Universitatea Duke din Carolina de Nord a descoperit o potențială nouă clasă de molecule mici care blochează simultan două ținte majore în tratamentul durerii: canalele ionice TRPV4 și TRPA1, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unui nou medicament împotriva mâncărimilor și iritațiilor pielii, durerilor de cap și maxilar, precum și împotriva durerilor ce au ca sursa pancreasul și colonul....

Rezultatele promițătoare ale unui studiu canadian, desfășurat de cercetătorii de la Lawson Health Research Institute, sugerează că un creier afectat de schizofrenie ar avea capacitatea de a se regenera, reorganiza și lupta împotriva bolii. Aceste rezultate oferă o nouă perspectivă asupra schizofreniei, despre care se estimează că...

Când o persoană se află în comă, familia și cei apropiați așteaptă indicii privind momentul în care cel în cauză își va reveni. Din nefericire, creierul fiecărei persoane este diferit, fiind astfel dificil de identificat factorii care să prezică mome...

Un studiu realizat recent de cercetătorii din cadrul Stanford University School of Medicine a arătat faptul că creierul unui copil este mult mai puternic activat de vocea mamei sale decât se credea anterior. Ariile cerebrale asupra cărora aceasta are efect nu sunt limitate doar la cele auditive, ci acționează și în zonele implica...

Probabil fiecare dintre noi este familiar cu situația în care vorbești cu o persoană și în loc să-i spui numele, rostești un alt nume. Potrivit unui studiu desfășurat la Universitatea Duke, această greșeală urmează un tipar previzibil.„Este o greșeală cognitivă care dezvăluie pe cine considerăm ca făcând pa...

Hipertensiunea arterială ar putea crește semnificativ riscul de a dezvolta demență vasculară, a doua cea mai comună formă de demență, conform unui studiu publicat în jurnalul științific Stroke al American Heart Association. ...

Cercetătorii australieni de la Universitatea La Trobe au dezvoltat o probă de sânge care, la testele clinice realizate pe indivizi umani, s-a dovedit a avea o acuratețe de aproximativ 95% în detectarea bolii Parkinson, o afecțiune neurologică progresivă. La nivel global, aproximativ 6,3 milioane de persoane suferă de această boa...

„Uite flori de rozmarin, ca să-ți aduci aminte”, spune Ofelia în celebra piesă a lui Shakespeare. O serie de cercetări științifice argumentează faptul că aroma rozmarinului chiar i-ar putea ajuta pe oameni să își amintească mai repede și mai bine anu...

Somnul ne ocupă aproximativ o treime din viață, fiind esențial pentru procesele de învățare și formare a memoriei de lungă durată. Cercetătorii în neuroștiințe din cadrul Universității din California au realizat un studiu prin care au analizat și mec...

Insomnia severă, care constă în dificultatea de a dormi timp de mai mult de o lună, afectează aproximativ 5% din populația generală și, conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători chinezi, ar putea avea drept cauză o slăbire a conexiunilor cerebrale.La studiu au participat 53 de persoane, dintre care 23 se confruntau cu...

Punerea diagnosticului pentru tulburările din spectrul autist se face pe baza observațiilor clinice, relatărilor părinților și interviurilor cu copiii afectați. Două echipe separate de cercetători (una din cadrul Cleveland Clinic din Ohio, cealaltă de la Universitatea din Vermont) au ajuns la concluzia că monitorizarea mișcărilor ocula...

Există mai multe studii care arată că adulții bilingvi prezintă o activitate cerebrală crescută în zonele asociate cu funcțiile executive. Acum sunt însă dovezi că aceste diferențe ce au legătură cu bilingvismul sunt evidente încă de la vârsta de 11 luni...

Pacienții care suferă de afazie în urma unui AVC și au rezultate mai bune la testele de fluență a limbajului prezintă totodată o mai bună integritate structurală a materiei albe din emisfera cerebrală dreaptă....

Un studiu publicat în The Journal of Neuroscience a elucidat unul dintre mecanismele prin intermediul căruia anxietatea poate influența luarea deciziilor. Anxietatea este o reacție emoțională adaptativă la stres, resimțită în mod fiziologic în difer...

Un nou studiu sugerează că stresul poate duce la pierderi de memorie și depresie, prin procesul inflamator pe care îl determină la nivel cerebral. ...

O meta-analiză publicată recent în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry a investigat influența consumului de cafea asupra riscului de apariție al sclerozei multiple....

Cel mai întâlnit tip de accident vascular cerebral (AVC) este cel ischemic - 85% din cazuri, în care o arteră care irigă creierul este blocată, adesea de un cheag de sânge. Un nou studiu a descoperit o legaturaă între riscul de AVC și trecerea la ora...

Antibioticele ar putea fi asociate cu tulburarea patologică a conștiinței, numită delir, dar și alte probleme neurologice, conform unei meta-analize publicate în jurnalul Neurology ce aparține Academiei Americane de Neurologie....

Oamenii de știință din cadrul Colegiului Imperial din Londra au descoperit grupurile de gene din creier ce par a fi asociate cu inteligența umană. Cele două grupuri, numite M1 și M3, conectează peste o sută de gene individuale și influențează funcții...

Conform unui studiu publicat în decembrie în The Journal of Neuroscience, jocurile 3D ar putea face parte dintr-o nouă abordare virtuală pentru pacienții cu pierderi de memorie cauzate de înaintarea în vârstă sau demență. Pentru realizarea studiului, cercetătorii de la UCI’s Center for Neurobiology of Lea...

Este cunoscut faptul că bărbații au capacități mai bune de orientare în spațiu comparativ cu femeile. Conform studiilor, nu doar factorii culturali și moștenirea genetică sunt responsabili de acest lucru, ci și sistemul hormonal al fiecăruia. ...

Dacă vi se întâmplă deseori să vă confruntați cu lipsa de motivație, la baza acestei stări de apatie ar putea sta o serie de conexiuni ineficiente la nivelul unor zone cerebrale, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oxford. Aceste conexiuni mai slabe ar face mai dificilă pentru unii mobilizarea ...

Reflexul fotic sau strănutul provocat de expunerea la lumina solară este relativ frecvent în populația generală, apărând la 17-35% dintre persoane. Strănutul este un act reflex, asociat de obicei cu o iritație la nivelul nasului. De aici se transmite un semnal către creier, care are ca rezultat o eliberare puternică de aer pe ...

Răspunsul neurologic la ascultarea diferitelor tipuri de muzică influențează procesele interne de reglare a emoțiilor, conform unui studiu publicat în jurnalul Frontiers in Human Neuroscience. ...

Oricine poate afirma cu certitudine că avem cinci simțuri: văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil. Nu și un cercetător din domeniul neuroștiințelor, care sugerează că, de fapt, numărul ar fi altul. ...

Resveratrolul este o substanță naturală, prezentă în alimente precum strugurii negri, zmeură, ciocolată neagră sau vin roșu, dar disponibilă și sub formă de suplimente alimentare, despre care autorii unui studiu clinic recent consideră că ar putea opri deteriorarea cerebrală la bolnavii de Alzheimer.În cadrul studiului, 11...

Cercetătorii de la Michigan Institute of Technology au descoperit 2 circuite nervoase care pornesc de la amigdala bazolaterală și care determină la șoareci comportamente învățate, pozitive și negative. Neuronii din amigdala bazolaterală se proiectează la două regiuni ale creierului din vecinătate, cu activități total opuse ...

Statisticile arată că 19-40% dintre adulţi sforăie, problemă care nu numai că deranjează somnul partenerului, dar reprezintă o formă de apnee în somn, care poate duce în timp la un declin cognitiv. Potrivit unui studiu publicat în revista Neurology, persoanele cu apnee în somn dezvoltă mai devreme semne de afec...

De regulă, anotimpurile calde sunt asociate cu o varietate de culori aprinse, pe cînd iarna și toamna ne duc cu gândul la tonurile mai reci, mai estompate. Mediul înconjurător se schimbă odată cu anotimpul; vremea caldă, în general, scoate în evidență culorile naturii datorită revenirii la viață a plante...

Oamenii de știință din cadrul Universității din Zurich (Elveția) au identificat legătura dintre starea indeciză a unei persoane și conexiunea dintre diferite regiuni cerebrale....

Conform unui nou studiu realizat la Universitatea Northwestern, cursurile de muzică începute în liceu ar putea îmbunătăți răspunsul creierului adolescenților la sunete și de asemenea, ar dezvolta aptitudinile lingvistice și auditive la aceștia. Cercetarea sugerează că lecțiile de muzică potențează aptitudinile r...

Conform unui studiu realizat de Asociația Americană de Psihologie, muzica stimulează activitatea cerebrală a persoanelor cu epilepsie în alt mod decât în cazul persoanele care nu suferă de această boală....

Identificarea în 2008 a genei responsabile pentru o formă de epilepsie care afectează genul feminin a condus la un nou tratament al bolii.   O echipă internațională condusă de profesorul Jozef Gecz, un expert în genetică de la Universitatea din Adelaide din Australia de Sud, este cea care a descoperit această genă și mu...

Un nou studiu aduce informații suplimentare despre dezvoltarea cognitivă a copiilor în perioada intrauterină. Se pare că stimulii auditivi la care este expus fătul până în săptămâna 34 susțin învățarea (cu 3 săptămâni mai devreme decât indicaseră studiile anterioare), iar la 38 de săptăm&aci...