Neurologie și neuroștiințe

2118 articole 1 2 34 ..... 42 43 Înainte ›
Activitățile sedentare pasive versus active și impactul asupra sănătății cognitive

Un amplu studiu de tip revizuire sistematică realizat de cercetători de la Universitatea din Queensland și publicat în Journal of Alzheimer’s Disease a analizat modul în care diferite tipuri de activități sedentare influențează funcția cognitivă la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Cercetarea arată...

Fețele autiste și non-autiste exprimă diferit furia, fericirea și tristețea

Un studiu experimental realizat la University of Birmingham a investigat relația dintre modul în care oamenii își exprimă emoțiile faciale și capacitatea de a recunoaște emoțiile altora, comparând adulți autiști și non-autiști. Cercetarea aduce o perspectivă inovatoare asupra unei controverse de lungă durată din lite...

Studiul privind efectul antiepileptic al dietei ketogenice

Un studiu experimental complex realizat la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia a analizat mecanismele moleculare prin care dieta ketogenică exercită efecte anticonvulsivante, concentrându-se asupra rolului β-hidroxibutiratului și al receptorului hidroxi-carboxilic 2 (HCAR2) în controlul excitabilității neuro...

Vârsta paternă și modificările epigenetice din spermă: un posibil mecanism biologic implicat în riscul de autism la descendenți

Un studiu realizat la Universitatea din Leuven și publicat în revista Aging-US analizează modul în care vârsta tatălui este asociată cu modificări epigenetice specifice în spermă, cu potențial impact asupra dezvoltării neurobiologice a copiilor. Cercetarea aduce dovezi biologice noi care pot contribui la explicarea a...

SIRT6 și metabolismul triptofanului: cum o proteină a longevității poate decide între neuroprotecție și neurodegenerare

Un studiu experimental amplu, realizat pe modele umane, murine și de Drosophila melanogaster, evidențiază un mecanism molecular conservat prin care SIRT6 reglează metabolismul triptofanului, menținând echilibrul dintre sănătatea neuronală, ritmul circadian și prevenția neurodegenerării. Cercetarea de la Universitatea Ben-Gurion din...

Un semnal cerebral ascuns poate prezice Alzheimerul cu ani înainte ca acesta să se instaleze

Un studiu realizat la Universitatea Complutense din Madrid, în colaborare cu centre de cercetare din Statele Unite și publicat în Imaging Neuroscience a analizat dacă anumite caracteristici ale activității cerebrale pot prezice conversia de la tulburare cognitivă ușoară (MCI – tulburare cognitivă ușoară) la boala Alzheim...

Hiperglicemia postprandială - posibil rol specific în riscul de boală Alzheimer la vârsta mijlocie

Un studiu realizat pe baza cohortei UK Biobank și publicat în Diabetic Medicine la data de 12 decembrie 2025 a analizat relația cauzală dintre diferiți markeri glicemici (rezistența la insulină, glucoza à jeun, insulina à jeun și glicemia postprandială la 2 ore) și sănătatea cerebrală, inclusiv riscul de demență. C...

Cercetătorii descoperă rolul neașteptat al cerebelului în simptomele negative ale schizofreniei

Un studiu longitudinal multimodal a investigat rolul interacțiunii dintre cerebel și aria tegmentală ventrală în fiziopatologia simptomelor negative din schizofrenie, cu accent pe apatie. Cercetarea arată că disfuncțiile dinamice ale conectivității cerebel–sistem de recompensă reprezintă o semnătură funcțională stabilă &...

Oamenii de știință descoperă o țintă terapeutică promițătoare pentru bolile autoimune care afectează creierul

Receptorii NMDA joacă un rol central în neurotransmisia excitatorie și în funcționarea normală a sistemului nervos. În encefalita autoimună anti-receptor NMDA, autoanticorpii direcționați împotriva acestor receptori induc un sindrom neuropsihiatric sever, caracterizat prin psihoză, convulsii, tulburări de memorie ș...

Declinul memoriei și atrofia cerebrală de-a lungul vieții adulte: rolul vârstei, al variabilității individuale și al riscului genetic pentru boala Alzheimer

Un amplu studiu longitudinal, bazat pe integrarea a 13 cohorte internaționale, a analizat relația dintre modificările structurale ale creierului și declinul memoriei episodice la adulți sănătoși cognitiv. Publicată în jurnalul Nature Communications, cercetarea clarifică modul în care această relație evoluează odată cu v&ac...

Un studiu pe musculițele de fructe identifică genele care reglează dopamina și somnul

Dopamina este un neurotransmițător conservat evolutiv, esențial pentru controlul învățării, memoriei, motricității, recompensei și somnului. Dereglările dopaminergice sunt implicate într-o gamă largă de afecțiuni neurologice și psihiatrice, iar în boala Parkinson degenerarea precoce a neuronilor dopaminergici reprezi...

Axonul ca țintă terapeutică în scleroza laterală amiotrofică: dovezi din reglarea Eif5a

Un studiu realizat la centre academice din Europa și publicat în Nature Neuroscience la data de 22 decembrie 2025 a analizat mecanismele traducerii locale axonale în neuronii motori și modul în care acestea sunt perturbate în scleroza laterală amiotrofică (SLA) asociată mutațiilor FUS, evidențiind un potențial mecani...

Celulele imune cerebrale determină emoții negative persistente după consumul excesiv de alcool în mod repetat

Un studiu experimental amplu realizat la University of North Carolina at Chapel Hill a investigat mecanismele neurobiologice prin care consumul repetat de alcool în episoade de tip binge induce hiperkatifeie – o stare persistentă de afect negativ și stres – și favorizează recăderea în tulburarea de consum de alcool (alc...

Noi perspective asupra modului în care undele cerebrale ritmice creează un sentiment coerent al sinelui corporal

Integrarea multisenzorială reprezintă capacitatea creierului de a combina informații provenite din diferite modalități senzoriale într-o percepție coerentă. Un studiu experimental complex investighează rolul frecvenței alfa individuale (IAF) în determinarea ferestrei temporale de integrare multisenzorială și în modulare...

Când pedeapsa blochează acțiunea: circuitul striat–pallidum ventral ca regulator al motivației

Un studiu realizat la Universitatea Kyoto și publicat în Current Biology la data de 9 ianuarie 2026 a analizat modul în care contexte aversive reduc inițierea comportamentelor orientate spre scop. Cercetarea arată că suprimarea selectivă a unei căi neuronale dintre striatul ventral și pallidumul ventral poate restabili motivația...

Alterarea ritmului circadian poate fi un avertisment timpuriu pentru demență

Realizat în Statele Unite și publicat la 29 decembrie 2025 în jurnalul Neurology, un nou studiu a analizat relația dintre ritmurile circadiene și riscul de apariție a demenței la adulții vârstnici. Cercetarea arată că slăbirea, fragmentarea sau întârzierea ritmurilor zilnice de activitate și repaus se asociaz...

Terapia celulară neuronală și reconstrucția circuitelor cerebrale după accident vascular cerebral

Spre deosebire de alte țesuturi ale organismului, creierul adult are o capacitate extrem de limitată de regenerare. Leziunile produse prin accident vascular cerebral sau traumatisme determină pierderi neuronale definitive și întreruperea circuitelor nervoase, ceea ce explică persistența deficitelor motorii și cognitive. Un studiu publi...

Neuronii separați pentru conținut și context permit o memorie umană flexibilă

Declarațiile episodice – amintirile despre ce s-a întâmplat și în ce împrejurări – depind critic de lobul temporal medial, în special de hipocamp. În timp ce neuronii „conceptuali” ai acestei regiuni sunt cunoscuți pentru răspunsurile lor selective la persoane sau obiecte, independent...

Transferul mitocondrial între celulele gliale satelit și neuroni: un mecanism protector împotriva neuropatiei

Neuronii senzoriali din ganglionii rădăcinilor dorsale prezintă ramificații periferice extinse, capabile să transporte semnale nociceptive, tactile sau proprioceptive pe distanțe de până la 1 metru. Această arhitectură impune o nevoie metabolică ridicată, dependentă de funcția mitocondrială. În mod tradițional, mitocondri...

Codificarea afectivă a durerii în cortexul cingulat anterior și noua terapie genică ce oferă speranță pentru milioane de oameni cu dureri cronice

Durerea reprezintă o percepție aversivă complexă, esențială pentru supraviețuire, iar modul în care creierul îi atribuie valoare negativă determină comportamente de evitare și protecție. Cercetarea prezentă explorează rolul cortexului cingulat anterior (ACC) în construirea dimensiunii afectiv–motivaționale a du...

Microbiomul intestinal și evoluția creierului: dovezi experimentale privind influența microbilor asupra funcției cerebrale

Un studiu realizat la Universitatea Northwestern și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America arată că microbiomul intestinal poate influența direct funcționarea creierului, iar cercetarea arată existența unei legături profunde între microorganismele intestinale și activitatea c...

Molecule asemănătoare psihedelicelor activează receptorii serotoninergici fără efecte halucinogene

Un studiu realizat la Universitatea California – Davis și publicat în Journal of the American Chemical Society a analizat modul în care aminoacizii pot fi transformați cu ajutorul luminii în molecule capabile să activeze receptorii serotoninergici 5-HT2A, implicați în plasticitatea corticală. Cercetarea arată c...

Eferocitoza ca țintă terapeutică în neuropatia periferică: rolul macrofagelor și implicațiile pentru durerea neuropată cronică

Un studiu realizat la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center și publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences a analizat modul în care procesele imune influențează evoluția neuropatiei periferice și apariția durerii neuropate cronice. Cercetarea arată că deteriorarea unui mecanism esențial al macro...

Nanomaterial regenerativ injectabil pentru protecția cerebrală după accident vascular cerebral ischemic

Un studiu realizat la Northwestern University și publicat în revista Neurotherapeutics explorează o nouă terapie injectabilă bazată pe nanomateriale regenerative capabile să protejeze creierul în intervalul critic imediat după restabilirea fluxului sanguin în accidentul vascular cerebral ischemic. Cercetarea arată că aces...

Insulina intranazală ameliorează deficitul de memorie și neuroinflamația [studiu pe model murin]

Un studiu realizat la University of Illinois Urbana-Champaign și publicat la data de 5 noiembrie 2025 a analizat efectele insulinei administrate intranazal asupra memoriei și inflamației cerebrale într-un model murin de îmbătrânire hipocampală. Cercetarea arată că această intervenție non-invazivă poate ameliora deficitel...

Test minim invaziv din sânge capilar pentru detectarea patologiei bolii Alzheimer

Un studiu realizat în cadrul proiectului DROP-AD, coordonat de mai multe centre universitare europene, și publicat în Nature Medicine la data de 05 ianuarie 2026, a evaluat fezabilitatea utilizării sângelui capilar uscat pentru detectarea biomarkerilor specifici bolii Alzheimer. Cercetarea arată că analiza biomarkerilor din s&...

Ritmurile circadiene de repaus–activitate și riscul de demență la vârstnici

Un studiu realizat în cadrul cohortei Atherosclerosis Risk in Communities și publicat în revista Neurology la data de 29 decembrie 2025 a analizat relația dintre ritmurile circadiene de repaus–activitate și riscul de apariție a demenței la adulții vârstnici. Cercetarea arată că ritmurile circadiene mai slabe, mai fra...

Blocarea sistemului de drenaj al creierului, un posibil semnal timpuriu al bolii Alzheimer

Un studiu realizat la Nanyang Technological University și publicat în revista Neurology la data de 3 ianuarie 2026 arată că blocarea sistemului de eliminare a deșeurilor din creier poate reprezenta un semnal foarte timpuriu al bolii Alzheimer, detectabil pe imagistica prin rezonanță magnetică standard, chiar înainte de apariția ...

Relația dintre vârstă și recuperarea după leziunea de măduvă spinării

Un studiu realizat în cadrul European Multicenter Study about Spinal Cord Injury și publicat în jurnalul Neurology  (ianuarie 2026) a analizat relația dintre vârstă și recuperarea neurologică și funcțională după leziunea de măduvă spinării. Cercetarea arată că înaintarea în vârstă nu limiteaz...

Mitocondriile, veriga lipsă între psihologie și biologie: extinderea modelului biopsihosocial

Modelul biopsihosocial, formulat în 1977, a oferit un cadru esențial pentru conectarea proceselor psihologice cu funcționarea fiziologică, integrând nivelul biologic, psihologic și social într-o singură perspectivă asupra sănătății. Cercetarea publicată în Current Directions in Psychological Science arată că ava...

ADN-ul „junk” ar putea conține noi indicii despre boala Alzheimer

Un studiu realizat pe astrocite umane primare și publicat în jurnalul Nature Neuroscience a investigat modul în care regiunile amplificator controlează expresia genelor în aceste celule gliale. Cercetarea arată că analizarea directă a funcției amplificatorilor în locusul lor genomic nativ poate dezvălui circuite de re...

Un medicament experimental vizează amiloidul toxic timpuriu pentru a încetini boala Alzheimer

Un studiu realizat pe modelul murin 5xFAD și publicat în Alzheimer's and Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association analizează modul în care diferite forme de oligomeri ai amiloidului beta influențează debutul degenerării neuronale și activarea celulelor gliale. Cercetarea arată că anumite subtipuri de oligomeri prec...

Nivelurile plasmatice de sodiu și excitabilitatea corticală la adulții sănătoși

Un studiu realizat la Universitatea din Basel și publicat în Scientific Reports la data de 18 decembrie 2025 a analizat relația dintre nivelurile plasmatice de electroliți și excitabilitatea corticospinală la adulți sănătoși. Cercetarea arată că variații ale sodiului plasmatic, chiar în intervalul fiziologic normal, sunt aso...

ADHD - efectele stimulentelor asupra creierului: o reconfigurare a stării de veghe, nu a atenției

Un studiu realizat la Washington University in St. Louis și publicat în jurnalul Cell la data de 24 decembrie 2025 a analizat efectele medicamentelor stimulante asupra organizării funcționale a creierului. Cercetarea arată că stimulentele nu acționează direct asupra rețelelor canonice ale atenției, ci modifică în principal cir...

De ce vorbitul la volan afectează ceea ce vedem și cât de repede reacționăm

Un studiu realizat la Fujita Health University și publicat în PLOS One la data de 6 octombrie 2025 a analizat modul în care conversația activă influențează controlul mișcărilor oculare, un element esențial al proceselor visuomotorii implicate în activități complexe precum condusul. Cercetarea arată că simplul fapt de a...

Eliminarea celulelor senescente reduce epilepsia de lob temporal și deficitele de memorie spațială în modele experimentale

Un studiu realizat la Georgetown University Medical Center și publicat în Annals of Neurology la data de 22 decembrie 2025 a analizat relația dintre acumularea celulelor senescente la nivel cerebral și severitatea epilepsiei de lob temporal, precum și impactul acesteia asupra funcției cognitive. Cercetarea arată că eliminarea acestor c...

Expunerea zilnică la lumină și performanța cognitivă: dovezi din viața reală

Un studiu realizat în Regatul Unit și publicat în revista Communications Psychology a analizat modul în care expunerea cotidiană la lumină, în condiții reale de viață, se asociază cu somnolența subiectivă și performanța cognitivă. Cercetarea arată că niveluri mai ridicate și mai stabile de lumină zilnică sun...

Un tetrapeptid neuroprotector pentru tratamentul traumatismului cranio-cerebral acut

Un studiu realizat la Sanford Burnham Prebys Medical Discovery Institute și publicat în EMBO Molecular Medicine la data de 1 octombrie 2025 a analizat potențialul terapeutic al tetrapeptidului CAQK în tratamentul traumatismului cranio-cerebral acut. Cercetarea arată că acest peptid, administrat intravenos la scurt timp după traumat...

Alzheimer: de la degenerare neuronală la inflamație glială: rolul oligomerilor amiloid β și impactul inhibitorului NU-9

Un studiu realizat la Northwestern University și publicat în Alzheimer’s & Dementia la data de 18 decembrie 2025 a analizat mecanismele timpurii ale neurodegenerării în boala Alzheimer, concentrându-se asupra rolului oligomerilor endogeni de amiloid β și al activării gliale. Cercetarea arată că un subtip speci...

Ascultarea vorbirii în zgomot și controlul clipitului: un semnal al implicării cognitive

Un studiu realizat la Universitatea Concordia și reanalizat în colaborare cu Universitatea McGill, publicat online la data de 5 septembrie 2025 în jurnalul Trends in Hearing, a analizat relația dintre frecvența clipitului și efortul cognitiv implicat în înțelegerea vorbirii în condiții auditive dificile. Cercetar...

Recuperarea funcției cognitive în boala Alzheimer avansată prin intervenție farmacologică asupra homeostaziei NAD+ (dovezi preclinice)

Un studiu realizat la Case Western Reserve University și publicat în Cell Reports Medicine la data de 22 decembrie 2025 a demonstrat, în modele preclinice, că boala Alzheimer avansată poate fi reversibilă farmacologic, prin restabilirea homeostaziei nicotinamid adenin dinucleotidului. Cercetarea arată că menținerea echilibrului m...

Un fosfolipid cheie indică o posibilă nouă terapie pentru demența vasculară

Un studiu realizat la University of Vermont Robert Larner, M.D. College of Medicine și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences la data de 22 decembrie 2025 aduce dovezi preclinice solide că restabilirea unui fosfolipid esențial în circulația sangvină ar putea corecta disfuncția fluxului sangvin cerebral și ar ...

Prevalența modificărilor neuropatologice din boala Alzheimer în populația generală

Un studiu realizat în cadrul HUNT Study, Norvegia, și publicat în revista Nature la data de 17 decembrie 2025 a analizat prevalența modificărilor neuropatologice specifice bolii Alzheimer în populația generală, utilizând biomarkeri sangvini de ultimă generație. Cercetarea arată că aceste modificări sunt mult mai fr...

Deficitele de conectivitate neuronală din sindromul Down pot fi reversibile prin pleiotrofină astroglială

Un studiu realizat la Salk Institute for Biological Studies și publicat în Cell Reports la data de 28 octombrie 2025 a analizat rolul pleiotrofinei, o proteină secretată predominant de astrocite, în alterările de dezvoltare și funcționare ale circuitelor neuronale din sindromul Down. Cercetarea arată că scăderea pleiotrofinei c...

Tratamentul cu GM-CSF (sargramostim) oprește neurodegenerarea în boala Alzheimer

Creșterea exponențială a markerilor sangvini ai morții neuronale odată cu vârsta și oprirea procesului în boala Alzheimer prin tratament cu GM-CSF...

Consumul de lactate cu conținut ridicat și scăzut de grăsimi și riscul de demență [studiu pe 25 ani]

Un studiu realizat la Universitatea Lund, pe baza cohortei Malmö Diet and Cancer din Suedia, și publicat în Neurology la data de 17 decembrie 2025, a analizat relația dintre consumul de lactate cu conținut diferit de grăsimi și riscul de demență. Cercetarea arată că un consum mai ridicat de brânzeturi și smântâ...

Complexitatea sindromului de encefalomielită mialgică / sindrom de oboseală cronică: dovezi pentru metabolism energetic alterat, profil imun modificat și disfuncție vasculară

Un studiu realizat la Universitatea Macquarie din Sydney și publicat în Cell Reports Medicine în decembrie 2025 a analizat relația dintre metabolismul energetic, funcția imună și profilul vascular la pacienți cu encefalomielită mialgică / sindrom de oboseală cronică. Cercetarea arată că această patologie este asoc...

Reducerea izolării sociale încetinește declinul cognitiv la vârste înaintate

Un studiu realizat la University of St Andrews, în colaborare cu Max Planck Institute for Demographic Research și Emory University, și publicat în The Journals of Gerontology la data de 16 decembrie 2025, arată că reducerea izolării sociale are un efect protector semnificativ asupra funcției cognitive la vârste înainta...

Fragilitatea fizică și depresia ca predictori majori ai riscului de demență

Demența reprezintă una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale secolului XXI, având un impact profund atât asupra indivizilor afectați, cât și asupra sistemelor de sănătate și societății în ansamblu. La nivel global, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar estimări...

Terapia celulară și factorul neurotrofic derivat din creier: o abordare integrată promițătoare în boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, cu impact major asupra funcției motorii și non-motorii, care afectează în principal populația vârstnică. Cercetarea publicată în Chinese Neurosurgical Journal explorează o direcție terapeutică emergentă, bazată pe combinarea terapiei de substituție celul...

2118 articole 1 2 34 ..... 42 43 Înainte ›

Data actualizare: 19-08-2014 | creare: 19-08-2014 | Vizite: 62522
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!