Studii Medicale — Neuropsihiatrie

Revizuire umbrelă a 118 meta-analize ce confirmă rolul educației, glicemiei, IMC, fibrilației atriale, benzodiazepinelor și vitezei de mers ca factori de risc modificabili pentru demență.

Meta-analiza arată că 41,42% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă au deficit cognitiv, iar 19,79% suferă de demență, subliniind necesitatea screening-ului cognitiv în practica cardiologică.

Un umbrella review pe 154.594 de cazuri identifică anxietatea antenatală și violența psihologică drept cei mai puternici predictori (clasă I) pentru depresia postpartum.

Studiul arată că exercițiul aerobic și stretchingul îmbunătățesc cogniția la vârstnici, fără diferențe între ele, dar câștigul aerobic individual corelează cu beneficii cognitive suplimentare.

Meta-analiza pe 240.704 pacienți demonstrează că rezistența la insulină este crescută în depresia acută, în special în subtipul atipic, normalizându-se odată cu remisiunea clinică.

Revizuirea literaturii indică faptul că psihoterapia asistată psihedelic (psilocibină, LSD) reduce semnificativ depresia, anxietatea și distresul existențial la pacienții cu boli terminale.

Studiul identifică 4 subtipuri biologice de boală Alzheimer prin conectivitate funcțională (rsfMRI), oferind o bază pentru stratificarea pacienților în studiile clinice și medicina de precizie.

O meta-analiză fMRI pe 1.482 de participanți arată că activarea cerebrală la stimuli emoționali nu diferă la persoanele cu risc de schizofrenie, nefiind un endofenotip fiabil.

Studiul demonstrează că rTMS cerebelară la 5 Hz îmbunătățește funcțiile cognitive și conectivitatea cerebelo-frontală la pacienții cu Alzheimer, fiind o opțiune terapeutică non-invazivă promițătoare.

Studiul WHIMS (7.249 femei) arată că pesimismul cronic, nu absența optimismului, crește cu 8% riscul de declin cognitiv și demență, independent de factorii vasculari și depresie.

Studiul SWISS-AF demonstrează că infarctele cerebrale silențioase la pacienții cu fibrilație atrială anticoagulată produc un declin cognitiv comparabil cu cel al infarctelor clinice manifeste.

Revizuirea a 31 de studii arată că intervențiile (fizice, dietetice, farmacologice) ameliorează perfuzia cerebrală la 75% din pacienții cu TCU și 52% din cei cu boala Alzheimer.

Meta-analiza a 135 de studii arată că persoanele cu schizofrenie mor cu 15-20 de ani mai devreme. Antipsihoticele de depozit (SGA-LAI) și clozapina reduc riscul de deces cu 57-61%.

Studiul clinic PsychotherapyPlus arată că stimularea transcraniană cu curent continuu (tDCS) asociată terapiei cognitiv-comportamentale de grup nu aduce beneficii suplimentare în depresia majoră.

Revizie sistematică a 36 de studii privind psihoterapia în boala Parkinson: TCC este cea mai eficientă pentru anxietate, în timp ce mindfulness prezintă rezultate mixte.