Studii Medicale — Ortopedie și traumatologie

RCT (n=83): intervenția mHealth NEAT!2 post-artroplastie de genunchi crește semnificativ tranzițiile din șezut în ortostatism (+4,06; p=0,04), dar nu reduce semnificativ sedentarismul total sau pașii. Aderență: 40,3 zile aplicație.

RCT pilot prospectiv pe 48 pacienți (Austria) compară tenodeza bicepsului cu buclă (fără implant) față de tenodeza cu ancoră. Rezultatele clinice (ASES, Constant, DASH) sunt comparabile; tehnica cu buclă elimină riscurile legate de implant.

Revizuire sistematică PRISMA (4 baze de date, 2005–2025) din Brazilia evaluează eficacitatea terapiei cu unde de șoc extracorporale (ESWT) în fracturile cu vindecare dificilă și pseudartroze, cu evaluare radiografică comparativă față de grup de control.

RCT prospectiv (n=50): FVFG si NVFG obtin rezultate echivalente la consolidarea defectelor osoase criice >=10 cm (5,78 vs 6,17 luni, p=0,447), dar FVFG are complicatii timpurii semnificativ mai frecvente (40% vs 12%, p=0,024). NVFG poate fi optiunea mai simpla in cazuri selectate.

Studiu multicentric pe trei cohorte: miR-181a-5p încorporat în exozomi plasmatici este corelat cu osteoporoza și mediază comunicarea endoteliu-osteoblast. Candidat promițător ca biomarker neinvaziv și țintă terapeutică.

Studiu Bioscience Reports: statusul redox al apolipoproteinei E în LCR (redusă/oxidată reversibil/ireversibil) reflectă eficiența transportului colesterolului cerebral. Purtătorii apoE3/E4 prezintă diferențe semnificative — potențial biomarker pentru Alzheimer și alte boli neurologice.

Meta-analiză BMJ pe 69 de studii și 153.902 participanți: calciul, vitamina D și combinația lor nu reduc semnificativ riscul de fracturi la adulții sănătoși. Vitamina D singură: RR 1,00 (niciun efect). Combinat: RR 0,91 — sub pragul clinic relevant.

Sinteză JCEM: traumatismul craniocerebral cauzează hipopituitarism la ~15% din pacienți, cel mai frecvent deficit de GH. Manifestările sunt nespecifice, diagnosticul frecvent întârziat. Screeningul selective bazat pe factori predictivi (anomalii imagistice, sex, vârstă) este recomandat.

Studiu PET pilot (n=10 mTBI + 23 controale): activitate colinergică (VAChT/[18F]FEOBV) semnificativ crescută în prosencefalul bazal la mTBI cronic vs controale (p=0,043). Captare mai mare corelează cu viteză de procesare mai rapidă (p=0,014) — posibil mecanism compensator.

RCT (n=60): STB vs ESPB in chirurgia artroscopica a umarului. STB: VAS dinamic 1h 0,1 vs 5,7 (p<0,001), morfina 24h 7,8 vs 12,7 mg (p=0,038), QoR-15 mai bun. ESPB: pareza hemidiafragmatica 3,3% vs 46,7% (p<0,001), excursie diafragm pastrata. Concluzie: STB prima alegere analgezica; ESPB pentru pacie

Trial JAMA (39 centre traumatologie SUA): tobramicină 1,2g + vancomicină 1g intrarănit vs vancomicină 1g singură în fracturi periarticulare tibiale cu risc crescut — nu aduce beneficiu suplimentar pentru prevenirea infecțiilor profunde în 182 zile.

NMA (21 RCT, n=4.409 barbati): abaloparatida si teriparatida superioare bifosfonatilor pentru LS-BMD; bifosfonatii conduc la TH-BMD. Siguranta comparabila. Alegere individualizata in functie de localizarea riscului.

Femeile aflate în post-menopauză și cu risc cardiovascular înalt estimat prin scorul PREVENT al American Heart Association au un risc cu 93% mai mare de fractură de șold față de cele cu risc cardiovascular scăzut — o asociere surprinzătoare care sugerează că inima și oasele îmbătrânesc prin mecanism

Trial NEJM faza III non-inferioritate (1.360 pac., 75 centre UK): estradiol transdermic 100μg vs agoniști LHRH în cancer prostată local avansat — supraviețuire fără metastaze 3 ani 87,1% vs 85,9% (non-inferior). Evită efectele adverse ale depleției estrogenice.

Context — fracturile de radius distal: cea mai frecventă fractură a membrului superior Fracturile de radius distal (FRD) sunt printre cele mai frecvente leziuni traumatice ale sistemului musculoscheletal, reprezentând 16–17% din totalul fracturilor tratate în serviciile de urgență și esti