Studii Medicale — Neuropsihiatrie

Revizuire sistematică pe 734 pacienți cu schizencefalie: microcefalia, ageneza corpului calos și fisurile bilaterale sunt cei mai puternici predictori ai deteriorării neurocognitive severe.

Meta-analiza a 8 studii clinice arată că plasturele cu rotigotină îmbunătățește semnificativ simptomele neuropsihiatrice (apatie, depresie, somn) și calitatea vieții în boala Parkinson.

Studiul BioFINDER demonstrează că biomarkerii YKL-40, ICAM-1 și Flt-1 sunt elevați în stadiile presimptomatice ale bolii Alzheimer și prezic independent conversia la demență.

Meta-analiza pe 187.053 de persoane demonstrează că un indice glicemic și o încărcătură glicemică ridicate în dietă sunt asociate cu un risc semnificativ mai mare de depresie.

Meta-analiza a 11 studii observaționale indică faptul că depresia este asociată cu un risc de 2,2 ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson, sugerând un rol de factor de risc sau simptom prodromal.

Meta-analiza a 39 de studii (10.587 pacienți) estimează o prevalență globală a anxietății în MCI de 21%, variind între 14% în comunitate și 31% în clinici, subliniind necesitatea screeningului.

Recenzia analizează simptomele negative ale schizofreniei, evidențiind modelul bidimensional (avolia-apatie și deficit expresiv) și necesitatea unor instrumente de evaluare standardizate în studii.

Studiu longitudinal pe 623 de adolescenți (11-13 ani) arată o creștere de 42,9% a depresiei între fazele pandemiei COVID-19, cu anxietate și ideație suicidară persistente la niveluri ridicate.

Studiu de randomizare mendeliană pe 487.511 participanți identifică 51 de specii lipidice cu rol cauzal în boala Alzheimer, demonstrând o relație bidirecțională între metabolismul lipidic și demență.