Studii Medicale — Psihologie

Un studiu clinic internațional, publicat în Annals of Internal Medicine, a demonstrat că două strategii diferite de gestionare a tensiunii arteriale în timpul și imediat după intervenții chirurgicale non-cardiace nu duc la diferențe semnificative în ceea ce privește riscul de delir

Studiu preliminar (șoareci): expunerea gestațional-lactațională la PFHxA (PFAS cu lanț scurt) produce efecte comportamentale sex-specifice la masculii adulți (anxietate, memorie) fără efecte motorii. Efectele persistă la P90 după normalizarea concentrațiilor cerebrale — sugerând reprogramare perinat

Somnolența excesivă este o problemă majoră de sănătate publică, asociată cu accidente rutiere și alte efecte negative asupra sănătății. În special, utilizarea benzodiazepinelor pentru tratamentul insomniei este adesea legată de somnolență zilnică și deficite cognitive. Această cercetare explorează p

Meditație Headspace 30 zile îmbunătățește viteza sacadelor oculare (ηp²=0,061) și controlul atenției orientate (ηp²=0,104-0,115) detectabil prin urmărire oculară — dar nu prin chestionare. Beneficii egale la tineri, vârstă mijlocie și vârstnici (n=69). eNeuro, iulie 2025.

Un studiu recent, realizat sub conducerea Kristinei Petersen, profesor asociat în științele nutriționale la Universitatea Penn State, publicat în Current Developments in Nutrition, sugerează că consumul de fistic pe timpul serii poate influența pozitiv microbiomul intestinal al adulților cu prediabe

Un studiu publicat în PLOS Biology a investigat modul în care antrenamentul muzical de lungă durată influențează activitatea neurală legată de percepția vorbirii în mediu zgomotos la adulții în vârstă. Studiul a explorat ipoteza conform căreia experiențele de viață pot

Studiu pe 240 studenți de an I: supraprotecția parentală moderează semnificativ relația stresori-anxietate (β=0,52, p=0,008). Studenții crescuți cu supraprotecție excesivă prezintă reacții anxioase mai intense la stresori — dovadă a persistenței influențelor parentale în viața adultă timpurie.

Studiu pe 140 de participanți demonstrează că forța de prindere a mâinii corelează cu integritatea rețelei modului implicit (DMN) și a cortexului senzorimotor în psihoza timpurie, identificând corelate cerebrale comune ale forței musculare, funcționării și stării de bine.

Studiu pe 140 participanți (89 cu psihoze timpurie, 51 controale) identifică forța de strângere ca marker al conectivității cerebrale resting-state. Forța redusă corelează cu conectivitate alterată în cortexul senzorimotor, cingulat anterior și cerebel — și cu funcționarea globală și starea de bine,

Odată cu înaintarea în vârstă, adulții tind să fie mai puțin activi și să acumuleze masă grasă, având dificultăți în gestionarea glicemiei și profilului lipidic, ceea ce crește riscul pentru diabet zaharat de tip 2 și boli cardiometabolice. Înainte de inițierea tr

Iowa (360 adulți, Wisconsin): insecuritatea alimentarăă modifică substanțial relația microbiom-cogniție. Clica Eisenbergiella/Eubacterium: β=0,29 la insecurizați vs β=0,05 la securizați. Primul studiu epidemiologic care documentează insecuritatea alimentarăă ca modificator al axei microbiom-creier.

Analiza leziunilor cerebrale: deteriorarea fasciculului uncinate drept (OFC-amigdala) este asociată cauzal cu debut de comportament criminal, inclusiv violent (p=4,78×10⁻⁸), confirmat prin analiza conectomică.

Un studiu finanțat de Institutul Național de Sănătate din SUA și publicat în Journal of Neuroscience a investigat cum se manifestă oboseala cognitivă în creierul uman. Cercetarea, coordonată de dr. Vikram Chib de la Johns Hopkins University School of Medicine, a vizat identificarea rețel

Un studiu publicat în Nature Human Behavior de cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a investigat fundamentele computaționale ale modului în care oamenii abordează probleme complexe. Autorii au explorat procesarea informațională ierarhică și raționamentul contrafactual, două

Lipidele N-acil, molecule formate prin legarea unui acid gras la un compus aminic printr-o legătură amidică, reprezintă o clasă diversificată de semnalizare metabolică cu funcții biologice multiple, incluzând homeostazia imunitară, reglarea apetitului, sensibilitatea la insulină și controlul durerii