Tipuri de somn și cât ar trebui să reprezinte din totalul orelor dormite

Somnul este o stare fiziologică reversibilă, caracterizată prin punerea în repaus a organismului uman, cu întreruperea, pentru o perioadă scurtă de timp, a tuturor proceselor cognitive. Starea de somn şi starea de veghe sunt două condiții fiziologice distincte, controlate prin intermediul unor procese cerebrale complexe. Instalarea stării de somn presupune sistarea stării de veghe.

În cadrul stării de somn are loc pierderea, pentru o perioadă scurtă de timp, a stării de conştiență, aceasta din urmă fiind înlocuită de starea de inconştiență. Prin intermediul stimulării senzoriale a organismului, starea de somn este sistată şi înlocuită cu starea de veghe.

Aceste două condiții fiziologice sunt strâns legate de ritmul circadian, un proces biologic caracterizat prin totalitatea ritmurilor fiziologice ale organismului, prezente zilnic şi prin comportamentul acestuia din urma față de prezența luminii şi a întunericului, timp de 24 de ore. Acest ritm circadian este influențat, în mare măsură, de frecvența cardiacă şi respiratorie, temperatura corpului uman, secreția hormonală şi ciclul somn-veghe. [1], [2], [3], [4], [5]

Tipurile de somn

Din punct de vedere al manifestărilor apărute pe electroencefalogramă și al manifestărilor clinice desfășurate în cadrul organismului uman, în literatura de specialitate sunt descrise două tipuri de somn, fiecare cu caracteristici deosebite:

• Somnul NON-REM (non rapid eye movement), alcătuit din stadiile N1, N2 și N3 de somn.
• Somnul REM (rapid eye movement), care reprezintă stadiul R al somnului. [3], [4], [5]

Stadiile somnului

Somnul REM și NON-REM alternează pe parcursul nopții. Inițial apare somnul NON-REM; primul stadiu de somn este stadiul N1, după care se continuă cu stadiile N2 și N3, mai apoi apare somnul REM, iar ulterior acest ciclu se reia.

Ca durată, în primul ciclu al nopții, somnul NON-REM durează, în medie, între 70 și 100 de minute, iar în al doilea ciclu nocturn, somnul non-REM crește între 90 și 120 de minute. Durata somnului REM crește însă în ultima treime a somnului.

Pe măsură ce durata somnului crește, stadiul N2 devine mai lung și astfel se explică faptul că, în ultima parte a nopții, stadiul N3 al somnului dispare.

Somn non-REM

În cadrul stadiului N1 al somnului are loc tranziția de la starea de veghe la starea de somn. Practic, stadiul N1 al somnului este reprezentat de acea perioadă de adormire. În cazul nou-născuților și a bolnavilor cu narcolepsie sau alte tipuri de afecțiuni, stadiul N1 al somnului lipsește cu desăvârșire. Stadiul N1 al somnului reprezintă aproximativ între 2 și 5% din totalitatea somnului din timpul nopții și prezintă în medie o durată cuprinsă între 1 și 7 minute.
Conform datelor din literatura de specialitate, în stadiul N1 al somnului, pe electroencefalogramă se pot observa tranziția undelor alfa (cu voltaj cuprins între 8 și 12 Hz, specifice stării de veghe) la unde cu voltaj mult mai redus (cuprins între 4 și 7 Hz) și cu frecvență variabilă. Persoanele aflate în stadiul N1 de somn pot fi trezite cu ușurință.

Stadiul N1 de somn este urma de stadiul N2 de somn. Inițial, acesta din urmă prezintă, în medie, o durată cuprinsă între 10 și 25 de minute; la următoarele cicluri de somn, durata stadiului N2 crește însă progresiv. Stadiul N2 de somn reprezintă aproximativ între 45 și 55% din totalitatea somnului din timpul nopții.
Pe electroencefalogramă, în cadrul stadiului N2 de somn pot fi observate unde electrice de voltaj redus și cu frecvență variabilă, însoțite de complexele K și fusuri de somn.
Trezirea persoanelor aflate în stadiul N2 de somn este mult mai dificilă față de trezirea persoanelor aflate în stadiul N1de somn.

Stadiul N3 de somn este, de fapt, somnul profund și prezintă, în primul ciclu al somnului, o durată medie cuprinsă între 20 și 40 de minute și reprezintă aproximativ între 13 și 18% din totalitatea somnului din timpul nopții.
Pe electroencefalogramă, în cadrul stadiului N3 de somn poate fi observată prezența undelor electrice lente, cu voltaj înalt și frecvență scăzută.

Somn REM

Stadiul R al somnului este reprezentat de somnul REM care prezintă, în primul ciclu al somnului, o durată cuprinsă între 1 și 5 minute. Pe parcursul desfășurării și a celorlalte cicluri ale somnului, durata somnului REM crește progresiv astfel încât, somnul REM devine predominant în ultima parte a somnului.
Pe electroencefalogramă, somnul REM prezintă un aspect desincronizat, cu prezența undelor electrice cu voltaj scăzut și frecvență variabilă, prezența undelor alfa lente și a undelor electrice în „dinte de fierăstrău”, cu un voltaj cuprins între 3 și 7 Hz. [1], [2], [3], [4], [5]

 

Detalii privitoare la vise

Cea mai mare parte a viselor (aproximativ 80%) apar în decursul somnului REM, iar un procent de 20% sunt specifice somnului NON-REM. Dintre acestea, visele apărute în cadrul somnului REM sunt cel mai ușor de evocat, sunt mai intense, cu un puternic impact emoțional, bizare, deseori incompatibile cu realitatea, complexe. Spre deosebire de acestea, visele apărute în cadrul somnului NON-REM sunt mai greu de evocat, dar mult mai realiste.

Conform datelor din literatura de specialitate, șansa de a ne aminti un vis este mult mai mare dacă trezirea din somn apare imediat după apariția visului.

În majoritatea cazurilor, visurile sunt colorate și sunt alcătuite din reprezentări vizuale și auditive. Există însă și vise cu implicare a sensibilității tactile, gustative, olfactive și dureroase și cu încărcătură afectivă puternică, variabilă (precum tristețe, bucurie sau frică intensă, vise în care auzim voci, simțim anumite mirosuri specifice, simțim gustul anumitor mâncăruri din vis, etc.).

În cadrul viselor pot fi încorporate nu doar anumite stări afective (precum bucurie, tristețe, frică, îngrijorare, emoție, etc.), cât și anumite evenimente desfășurate în prezent sau în trecut în viața reală, unele dintre ele cu un puternic impact emoțional.

Conform datelor din literatura medicală, visele ar reprezenta, de fapt, o activarea a funcției sistemului nervos, cu debut la nivelul trunchiului cerebral și extindere la nivelul emisferelor cerebrale, acestea din urmă fiind răspunzătoare de apariția reprezentărilor din vis. Această activare a sistemului nervos poate fi legată de o reinterpretare a informațiilor acumulate pe parcursul zilei sau poate fi o expresie a restructurării acțiunilor desfășurate zilnic.

Anumiți oameni de știință susțin faptul că apariția viselor are drept scop uitarea informațiilor acumulate și nefolositoare. Alții însă susțin faptul că visele prezintă un rol cu totul opus primilor și anume consolidarea informațiilor acumulate pe parcursul zilei. [1], [2], [3], [4], [5]

Durata normală a somnului

Nevoia de somn este definită prin necesarul orelor alocate organismului, pentru ca acesta să-şi poată păstra starea alertă şi pentru a funcționa corespunzător.

Somnul restant este definit prin diferența în ore de somn între necesarul de somn al organismului şi orele alocate somnului.

Conform datelor din literatura de specialitate, nevoia de somn a organismului uman este cuprinsă între 7,5 şi 8 ore. Există însă variații individuale legate de acest aspect; unele persoane se simt odihnite şi refăcute după doar 6 ore de somn pe când, alte persoane, au nevoie de cel puțin 10 ore pe noapte pentru a acționa în condiții deosebite.

Totodată, acelaşi individ poate avea nevoie de perioade variabile de somn pe noapte, în funcție de anumiți factori, precum starea de sănătate, orele de muncă pe perioada zilei, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Durata somnului în funcție de vârstă

Pe măsură ce organismul uman înaintează în vârstă, structura şi durata somnului se modifică în permanență. Din momentul naşterii şi până la atingerea unor vârste înaintate, apar modificări semnificative şi continue legate de durata somnului, structura şi calitatea somnului.

Studiile realizate în acest sens au demonstrat faptul că, odată cu înaintarea in vârstă, eficiența somnului scade progresiv.

Somnul la copil

Somnul la nou-născuți prezintă o durată cuprinsă între 16 şi 18 ore şi este format din episoade succesive de dormit, cel mai lung episod fiind cuprins între 2 ore şi jumătate şi patru ore. La nou-născuți, somnul începe cu stadiul R.

După instalarea ritmului circadian, la sugarii cu vârste cuprinse între a doua şi a treia lună de viață, are loc consolidarea stării de somn, cu creşterea perioadelor de vigilență diurne şi a perioadelor sde somn nocturne.

După împlinirea a trei luni de viață ciclurile somnului devin mult mai regulate, somnul începând din stadiul N.

După împlinirea a şase luni de viață, majoritatea sugarilor prezintă un somn continuu de cel puțin şase ore.

După împlinirea vârstei de un an, durata somnului la copil este cuprinsă între 14 şi 15 ore pe zi, desfăşurat pe timpul nopții şi în orele amiezii.

În copilărie, durata somnului scade astfel încât, la vârsta de cinci ani, copilul doarme doar 11 ore pe zi. Această scădere poate fi datorată, în mare măsură, activităților sociale cotidiene ale copilului, precum mersul la grădiniță sau la şcoală, timpul dedicat orelor de studiu, timpul dedicat relaxării, etc.

În adolescență, durata somnului se reduce drastic astfel încât, studiile au demonstrat faptul că durata de somn a unui adolescent este cuprinsă între 8 şi 9 ore, maxim 10 ore. În prezent însă, datorită tegnologiei din ce in ce mai avansate, ne confruntăm cu o lipsă de somn în rândul tinerilor, indusă social. Astfel, în adolescență, se înregistrează o scădere a duratei stadiului N3 a somnului şi a timpului de adormire, cu creşterea duratei stadiului N2 a somnului, secundară modificărilor hormonale apărute odată cu instalarea pubertății.

Somnul la adult

În perioada adultă, structura, durata şi calitatea somnului continuă să se modifice, astfel încât, o persoană cu vârste cuprinse între 65 şi 75 de ani, adoarme mai devreme cu 70 de minute față de o persoană cu vârstă cuprinsă între 20 şi 30 de ani şi se trezeşte cu 90 de minute mai devreme decât aceasta.

În rândul adulților de vârstă tânără au fost înregistrare periodic mici treziri din somn, prezente mai frecvent la trecerea în stadiul R al somnului. În cazul acestor persoane, stadiul N3 al somnului se reduce cu aproximativ 2% la fiecare 10 ani.

Creşterea numărului de treziri pe timpul nopții şi scăderea duratei de somn apărute în rândul adulților vârstnici, este datorată scăderii stadiului N3 de somn odată cu înaintarea în vârstă şi trezirii dificile din stadiul N3 de somn. Astfel, durata de somn în rândul persoanelor vârstnice este cu 36% mai redusă față de durata de somn a unui copil în vârstă de cinci ani. [1], [2], [3], [4], [5]

Rolul fiziologic al somnului

În cadrul organismului uman, somnul îndeplinește multiple funcții și prezintă o importanță vitală pentru buna desfășurare a tuturor proceselor fiziologice legate de acesta din urmă.

Iată câteva din principalele roluri ale somnului în cadrul organismului uman:

• Somnul este indispensabil pentru supraviețuire. Studiile efectuate în acest sens au demonstrat faptul că, cu cât durata de somn este mai redusă, cu atât riscul de moarte prematură este mai mare. De asemenea, lipsa somnului pe timpul nopții (o durată de somn mai mică de 5 ore pe noapte) poate atrage după ea numeroase afecțiuni, precum accident vascular cerebral, infarct miocardic, depresie, alte afecțiuni cardiovasculare și neurologice, etc.
• Somnul ajută la refacerea fizică, la înlăturarea oboselii și instalarea stării de odihnă. Perturbarea somnului și lipsa de somn prezintă efecte negative asupra metabolismului proteinelor, glucidelor și asupra sistemului imunitar al organismului. Astfel se explică faptul că, persoanelor care sunt private de somn prezintă frecvent răceli sau infecții repetate.
• Somnul îmbunătățește considerabil funcția de învățare a creierului. Conform datelor din literatura de specialitate, pe parcursul somnului are loc consolidarea informațiilor memorate pe parcursul zilei.
• Somnul ajută organismul uman să se adapteze la mediul înconjurător. Somnul ajută organismul să se acomodeze situațiilor de mediu prin intermediul perioadei de inactivitate și de repaus oferit. Spre deosebire de animalele nocturne, care dorm pe parcursul zilei, iar noaptea acționează bazându-se pe simțul auditiv, olfactiv sau tactil, omul doarme pe parcursul nopții și acționează pe perioada zilei, bazându-se în primul rând pe simțul vizual.
• Îmbunătățirea stării de veghe. Este cunoscut faptul că privarea de somn duce la scăderea capacității de concentrare și de atenție, scăderea capacității individului în cauză îa lua decizii, scăderea vigilenței și afectarea dispoziției. [1], [2], [3], [4], [5]