Deficitul de magneziu - grupuri de risc

Deficitul de magneziu este destul de des întâlnit în zilele noastre, în special la anumite grupuri de pacienți și se datorează în principiu unui cumul de mai mulți factori. Cu toate acestea, principala cauză este aportul inadecvat de minerale și elemente esențiale care sunt înlocuite tot mai frecvent cu alimente procesate și rafinate.

Magneziul este unul dintre cele mai studiate elemente minerale în domeniul nutrițional, cu rol esențial în menţinerea sănătăţii organismului, participând la buna funcționare în special a oaselor, mușchilor, inimii și nervilor. Cu toții știm că în practica medicală este folosit ca un bun remediu antistres, ajutând în diverse afecțiuni ale sistemului muscular și nervos, pe care le echilibrează. (1)

Alte roluri mai puțin cunoscute ale magneziului în organism:

• stimulează excitabilitatea neuromusculară,
• intervine în activităţile a peste 300 de enzime, participând la metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor,
• inhibă agregarea excesivă a trombocitelor, deci poate împiedica coagularea sângelui,
• previne apariția infarctului miocardic, a tulburărilor de ritm cardiac și susține buna funcționare a musculaturii inimii,
• previne formarea litiazei renale,
• poate să scadă toxicitatea multiplelor substanțe din ficat și să accelereze regenerarea ficatului,
• susține buna funcționare a pancreasului,
• participă la menținerea unui tranzit intestinal normal,
• joacă un rol important în sarcină, întrucât nașterea prematură sau preeclampsia poate fi rezultatul unei lipse de magneziu,
• stimulează fertilitatea masculină, fiind unul din cele mai importante elemente din compoziția spermei.

Corpul uman conține aproximativ 25 de grame de magneziu, cea mai mare parte find dispersată în oase, unde se găsește aproximativ 60%, apoi în mușchi, care conțin 25% din totalul de magneziu, iar restul face parte din alte celule precum cele din ficat, rinichi, plasmă, tub digestiv și cord. Așadar, cele mai importante sisteme de organe afectate de un deficitul de magneziu sunt reprezentate de sistemul cardiovascular, muscular, nervos și sistemul digestiv.

Manfestări clinice ale deficitului de magneziu:

• iritabilitate, anxietate, apatie, atacuri de panică,
• halucinații, insomnie,
• cefalee, migrenă, nistagmus,
• crize de astm bronșic,
• tahicardie, aritmie cardiacă, palpitații,
• inapetență, greață, vărsături, constipație,
• spasm vezical,
• astenie fizică și psihică, fatigabilitate,
• tremurături, parestezii, crampe muscuare, spasme musculare, slăbiciune musculară, chiar convulsii (1) (3)

Grupuri de persoane la risc pentru un deficit de magneziu:

1. Persoanele vârstnice

Acestea sunt cele mai expuse la carența de magneziu, în primul rând prin modificările caracteristice procesului de senescență, apoi aportului alimentar redus. Mai exact, una dintre posibilele cauze este alterarea absorbției intestinale, proces ce apare odată cu înaintarea în vârstă sau pierderile de magneziu la nivel renal care pot fi mai mari la acest grup de pacienți.

De asemenea, pacienții vârstnici sunt mai susceptibili la boli cardiace sau musculare, osteoarticulare, care se pot asocia cu un deficit de magneziu. Plus că aceștia consumă mai frecvent medicamente ce pot interacționa cu absorbția sau eliminarea magneziului din organism. În general, deficiciențele de magneziu la persoanele vârstnice sunt asimptomatice sau pot fi confundate cu simptome legate de vârstă precum: tulburările de somn, inapetența, oboseala, slăbiciunea musculară, insomnia etc. Totodată, deficitul de magneziu la vârstnici poate duce la excitabilitate neuromusculară, modificări ale metabolismului fosfo-calcic sau deficit de potasiu în organism. Este recomandat ca acest grup de pacienți să fie mai atenți la aportul de magneziu și să îl ia în considerare deoarece menținerea unor parametrii optimi de magneziu în sânge poate îmbunătății surprinzător starea de bine a acestora. (4)

2. Copiii

La copii deficitul de magneziu pare că se datorează în special aportului scăzut din alimentația necorespunzătoare încă de la vârste fragede, de exemplu prin excesul de preparate tip fast-food, procesate, care nu aduc nici un fel de nutrient benefic pentru buna fucționare și creștere a copilului. Ca și manifestări clinice aceștia s-au dovedit a fi mai impulsivi, mai agitați, mai obosiți, asociind deficit de atenție, de concentrație și memorie. Este recomandată o dietă potrivită pentru o creștere sănătoasă, cu alimente bogate în magneziu care nu trebuie să lipsească din alimentația copilului: banane, mere, caise, nuci, migdale, soia, seminţe de dovleac, in, susan şi floarea soarelui, cerealele integrale, avocado, inclusiv toate legumele verzi care sunt surse foarte bune de magneziu datorită moleculelor de clorofilă bogate în acest mineral.

3. Femeile însărcinate

Acestea prezintă un risc mai crescut de deficit de magneziu întrucât consumul este mai mare în sarcină, iar epuizarea rezervelor de magneziu este accelerată. Din acest motiv, în sarcină este necesar un aport alimentar mai crescut, respectiv asocierea de suplimente dacă este cazul, doar la indicația medicului ginecolog care are datoria de a monitoriza nivelele serice de magneziu ale pacientei. Necesarul zilnic la femeile însărcinate este de aproximativ 350-360 mg pe zi, ideal să fie obținut dintr-o alimentație sănătoasă și echilibrată. Semnele deficienței de magneziu în sarcină pot fi: greața, vărsăturile, lipsa poftei de mancare, insomnia, tulburările de concentrare și memorie, pulsul neregulat, slăbiciunea musculară, starea de oboseală fizică și psihică.

Riscul unui deficit de magneziu în sarcină este în principal preeclampsia sau naşterea prematură. (5) Alt risc important ar fi dezvoltarea inadecvată a fătului, cu apariția retardului de creștere intrauterină. Pe lângă prevenția acestora, un nivel optim de magneziu în timpul sarcinii ar ajuta la funcționarea normal a celulelor, întărirea oaselor și dinților, dar și la reglarea nivelului de insulina sau a celui glicemic. În plus, magneziul controlează profilul lipidic sangvin, combate crampele musculare și abdominale sau apariția cârceilor și echilibrează bătăile neregulate ale inimii frecvent apărute în perioada sarcinii.

Ca și recomandare femeile însărcinate trebuie să evite consumul de alimente rafinate și procesate, excesul de zahăr și grăsimi saturate, insistând pe alimentele bogate în magneziu, eventual asocierea de suplimente dacă este cazul, la recomandarea medicului ginecolog.

4. Sportivii

Prin efortul fizic mare din timpul activităților se favorizează consumul și pierderea de magneziu, cauzate de un metabolism mai alert, plus că asociază pierderi prin transpirație și la nivel renal. Clinic, la acest grup de persoane deficitul de magneziu se poate manifesta prin hiperexcitabilitate neuromusculară cu apariția crampelor musculare şi predispoziţie pentru tensiuni, întinderi şi rupturi musculare. Se recomandă să se recurgă la suplimentarea cu magneziu pentru a compensa pierderile în timpul fazei de recuperare. Astfel, se va evita un deficit de magneziu înainte de reînceperea activității fizice. Este bine de știut că suplimentarea de magneziu contribuie la prelungirea duratei de apariţie a stării de oboseală şi la accelerarea recuperării şi relaxării musculare datorită proprietăţile lui antioxidante şi antiinflamatorii. Dar, trebuie să ținem cont și de faptul că magneziul prin efectul său relaxant, administrat în doze mari înainte de activităţile sportive poate reduce performanţa fizică. Atenție la doza și modul de administrare. Chiar dacă este mai rar întâlnit, și hipermagneziemia poate avea efecte la fel de negative asupra organismului uman.

5. Persoanele aflate la dietă

Persoanele ce urmează un regim dietetic nesănătos cu exces de carne și alimente procesate (exemplu: făinoase, zahăr) asociat sau nu consumului de alcool. La acest regim dietetic se asociază automat și un aport scăzut de magneziu, care nu poate fi produs de organism și este necesar să fie adus din alimentație. Doza zilnică recomandată pentru bărbați este de aproximativ 400-420 mg pe zi, iar penru femei aproximativ 310-320 mg de magneziu pe zi. (1, 2)

Cum poate influența consumul de carne nivelele de magneziu? Prin conținutul crescut de calciu şi fosfor care scad capacitatea de absorbție a magneziului. În plus, un consum crescut de cafea și de alcool, chiar și în doze mici poate scădea rezerva de magneziu din organism.

6. Tulburările digestive

Persoanele care prezintă tulburări digestive cronice caracterizate prin absorbție deficitară de minerale și alte elemente esențiale, de exemplu bolile inflamatorii intestinale, afecţiuni precum pancreatita sau operațiile chirugicale la nivelul tubului digestiv. În aceste cazuri este bine să ne dozăm nivelul de magneziu din sânge, mai ales dacă ne confruntăm cu simptome specifice deficitului de magneziu.

7. Medicamente

Persoanele care administrează diverse medicamente, precum diuretice, anticoncepţionale pe bază de estrogeni, antidiabetice sau antituberculoase. Este bine de știut că magneziul poate interacționa cu astfel de medicamente și trebuie să fim atenți la posibilele deficiențe. (1) (2)

8. Persoanele supuse unui stres cronic

Este demonstrat științific că stresul este un mare consumator de magneziu din organism, la persoanele stresate fiind observat un nivel redus al magneziului. Aportul adecvat, respectiv suplimentarea cu magneziu are efect antistres prin încetinirea activității glandelor suprarenale, cu scăderea secreției de corizol și reglarea răspunsul sistemului nervos la stres. Astfel, magneziul ne ajută să ne relaxăm, să ne controlăm furia și stresul.

9. Persoanele care suferă de insomnie

Știm că unul dintre simptomele deficitului de magneziu este insomnia, căci magneziul are efect asupra reninei serice, melatoninei și cortizolului seric care sunt implicate în reglarea ciclului somn-veghe. De asemenea, magneziul îmbunătățește calitatea somnului, influențând timpul de latență, adică timpul scurs de la așezarea în pat până la adormire, cât și durata și eficiența lui, ceea ce înseamnă cât dormim efectiv din totalul de timp pe care îl alocăm pentru somn. (1) (2)

10. Persoanele care suferă de oboseală cronică

Deficitul de magneziu apare la 50% dintre persoanele care suferă de oboseală cronică. Epuizarea fizică și psihică, cât și starea de slăbiciune reprezintă simptome ale hipomagneziemiei care răspund destul de bine la administrarea cronică de magneziu. (1) (2)

11. Persoanele aflate la menstruație

S-a dovedit că persoanele care prezintă sindrom premenstrual manifestat prin crampe abdominale, oboseală, iritabilitate crescută, senzații de balonare și greață au un nivel mai scăzut de magneziu. Acordarea unei atenții mai mari aportului de magneziu înainte de menstruație va contribui la ameliorarea simptomelor premenstruale la acele persoane care se confruntă cu aceste pierderi de magneziu mai accelerate în această perioadă.