Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Simptome? Cam tot ce e posibil...acum pe tratament am ramas doar cu ameteala dar care din fericire nu e permanenta.
Paul. Am facut si asa am reusit sa-mi reduc ffff mult din simptome.
Iar cele care au ramas sunt de intensitate f mica dar uneoei ma deranjeaza.Nu mai am decat cel mult unul sau doua simptome din lista lunga.Sunt fericita ca am reusit si reusesc inca ca toate astea sa le fac fara medicamente.
Iar cele care au ramas sunt de intensitate f mica dar uneoei ma deranjeaza.Nu mai am decat cel mult unul sau doua simptome din lista lunga.Sunt fericita ca am reusit si reusesc inca ca toate astea sa le fac fara medicamente.
eu va las a murit bunica mea, sa vad cum o sa trec si peste asta..tare frica imi e de urmari. va pup si sa ne auzim cu bine
Condoleante iti doresc sa treci cu bine peste asta.
multumesc :( cred ca ziua de 17- 18, si miercurea are ceva cu mine.. chiar anul trecut pe 18 am avut primul atac de panica si debutul anxietatii, acum, in seara asta a murit bunica mea tot miercurea.. o sa imi fie greu sa trec peste mai ales ca nu iau tratament, stau si in casa cu bunica, aici o sa se intample tot...si eu sunt foarte fricoasa..mai ales in situatii din astea mereu am fugit, acum nu am ce sa fac, sper sa trec cu bine peste.
@ marina daniela
Bunica ta nu a murit. Sufletul ei a trecut in eternitate si voi, familia va trebui sa va rugati pentru ea si sa faceti milostenie in numele ei toata viata.
Pentru ca sufletul nu moare. Sufletul ei este vesnic viu.
Moartea pentru un om credincios reprezinta intalnirea cu Dumnezeu si cu ingerii, cel mai frumos moment din viata sa, deci nu ai motiv sa fie trista.
Bunica ta nu a murit. Sufletul ei a trecut in eternitate si voi, familia va trebui sa va rugati pentru ea si sa faceti milostenie in numele ei toata viata.
Pentru ca sufletul nu moare. Sufletul ei este vesnic viu.
Moartea pentru un om credincios reprezinta intalnirea cu Dumnezeu si cu ingerii, cel mai frumos moment din viata sa, deci nu ai motiv sa fie trista.
Pentru toate persoanele de pe acest Forum care au simptome de depresie si anxietate.
Cand aveti aceste simptome cu precadere ?
Cand e lumina afara sau cand este noapte sau si si ?
Cand aveti aceste simptome cu precadere ?
Cand e lumina afara sau cand este noapte sau si si ?
Clara eu am aceste simptome când mă gândesc la ceva...întâmplător eu mă gândesc şi ziua şi noaptea..emoţiile pot fi pozitive sau negative.pielea se furnica la ambele.şi eu cred în dumnezeu vreau sa ajung sa dau la un cămin de bătrâni o masă.sa se bucure alături de mine de o masa bogata şi un vin bun.eu cred ca a crede în dumnezeu este sa ajuţi pe semenii tai.sa_I ajuţi enorm de mult...dar ce spui tu se "furnica pielea"dar nu_mi creează emotii😮
Clara, pe mine cel mai des ma apuca in jur de orele 18.00.De trei zile am inceput sa iau 1 Cipealex si jumate.si cam simt o rpesiune in cap, urechi infundate, putina ameteala si putina agitatie. Oare sa fie trecerea de la 1 si un sfert la 1 si jumatate??Cred ca o sa revin la 1 si un sfert cat am luat pana acum.
Marina- sincere condoleante!!!! Sufletul ei va fii mereu cu tine cum este si al bunicii mele!
In rest..toti sunteti ok?? VA pup
Marina- sincere condoleante!!!! Sufletul ei va fii mereu cu tine cum este si al bunicii mele!
In rest..toti sunteti ok?? VA pup
Cum v-ati simtit azi? Eu am avut o zi mult mai buna.Sper ca si voi la fel.
Ekaterina
Dragii mei,
Eu am lucrat in televiziune mai bine de 8 ani.
Intr-o buna zi imi vine la televiziune o fetita cu Schizo - netratata de 2-3 ani, intr-un hal fara de hal. Rupta, murdara, ravasita, mirosea urat, avea pe ea haine mai groase decat cele care se pretau pentru ziua respectiva, dar dupa hainele de pe ea se vedea ca nu era cersetoate sau ca ar fi provenit din familie de romi ceva.
Era copil din flori al unui domn cu functir mare din Radio si care o renega vazand-o probabil asa bolnava.
Ar fi trebuit sa fie o frumusete de fata, intre 24-27 de ani.
Nu ii dadeai varsta. Parea mult mai tanara, undeva la 20-21
Dar "bolnava", "schizofrenica" ca sa zicem cum zic doctorii psihiatri in 3 minute dupa ce le intri in cabinet, fara sa te lase sa le comunici ce ai de zis.
Dupa cateva minute de discutii si lamuriri la biroul meu care era in cadrul unei redactii de 100 de persoane, care treceau pe acolo si nu stiau cum sa fuga mai repede sa nu vada scena care se petrecea, i-am zis hai sa iesim pe hol si i-am dat de la mine niste pliculete de calciu si magneziu de la o doamna buna care mi le dadea si mie, pentru ca si eu, de cate ori aveam stari de rau, ma duceam in cabinetul ei si ma calma ca o mama, ma burdusea cu pliculete de calciu si magneziu, ma lua in brate si hopaaa... starea de rau imi trecea inainte sa ajung la propriul meu birou si sa inghit pliculetul de calciu.
Nu o cunosteam pe Ekaterina.
Nu o vazusem in viata mea.
Mi-a spus foarte convinsa ca avea niste dureri atat de mari ca era pe moarte.
Dupa doctori eu credeam atunci ca ea fabuleaza si ca trebuie tratata de urgenta.
Simtea ca e lovita de "radiatiile pe care le provoaca mobilul, de radiatiile pe care le provoaca satelitii, de ura vecinilor care e ca niste raze si care intra in ea", "vecinii se uitau la ea pe fereastra si o spionau".
Eu care eram "experta" in astfel de cazuri si de pe Forum, multe paciente au stat cu mine in spital, si dintre prietenii mei am multi cu schizo, stiam cum se trateaza aceasta problema de catre medici.
Sau cel putin asa credeam eu pe atunci: internare, medicatie intensiva o luna, doua, trei pina iese din episod si apoi continuarea tratamentului, in cazul ei, pe termen nelimitat, pentru a nu reveni episodul.
I-am explicat in fel si chip asa cum am explicat si aici pe Forum in mii de postari, ca trebuie sa accepte sa o duca mama ei la spital si sa faca tratament vreo 3-4 saptamani, dupa care isi revine.
Mai fusese in spital, nu continuase tratamentul din cauza efectelor secundare majore pesemne si brusc "boala" a recidivat.
S-a suparat rau ca ii zic sa ia tratament.
M-a luat brusc de mana, a tasnit cu mine pe usa b1 (asta e ultima televiziune la care am lucrat, prima antena 1) si m-a alergat de mana prin toata parcarea aia de la monumentul cu teapa, plangand, urland si tipand de cat de rau o doare pe ea, de faptul acei sateliti trebuie sa inceteze cu radiatiile lor, sa nu mai existe telefoane mobile vecinii sa se potoleasca etc.
Ma uitam la ea foarte uimita pentru ca ceva ceva adevar "nebunul" graieste.
Mi-a explicat ca isi facuse ECRANARE. Isi luase folie de aluminiu si astupase toate geamurile din sufragerie si din camera ei, si ca asa se simtea mai bine dar tot o atacau acele "forte".
Dupa doua ore de discutii in care nu am reusit sa o conving sa faca tratament, in care mi-a zis ca degeaba ia pastilele, ca aia tot o bombardeaza, a fugit plangand foarte disperata.
I-am luat telefonul si peste mult timp telefonul i se schimbase.
Nu am mai putut sa dau de ea.
...
Voi ati observat cu ochiul liber ca eu de un timp nu prea am mai intrat pe Forum. Am facut ascultare de voi, sa nu va mai trimit sa luati medicamente. M-am dus pe la manastiri, pe la multe sfinte moaste, am facut acte de caritate cat am putut, l-am reidentificat pe Iubitul vietii mele... Aici urmeaza emoticonul acela de pe Yahoo cu fetita care clipeste din ochi un pic mandra un pic fericita...
Am constatat ca dupa miliaonele de sms-uri si mailuri pe care i le-am bagat sa il trezesc din amortirea in care sta de 9 ani de cand l-am cunoscut si in care i-am detaliat cu lux de amanunte, cu citate din cantece si texte din poezii, a reusit in sfarsit sa recunoasca ca ma iubeste si el cat o picatura de roua.
Lol.
Cand l-am intrebat daca ma iubeste am ascultat tacerea.
Si cand i-am pus intrebarea tintita: Ei hai, dupa tot trecutul nostru tumultos, macar cat o picatura de roua ma iubeste, a inceput sa rada si a zis DA, DA, DA si a continuat sa se strice de ras.
Va marturisesc ca noi doi suntem acuma intr-o situatie extrem de delicata si nu ne putem vedea fata catre fata.
Bun.
De cateva zile incep si eu brusc sa ma confrunt cu stari ca voi.
Eu am avut starile ca voi insa foarte putine.
Unele poate erau de intensitate mai mare dar inghiteam rapid pilula, ma anesteziam si treceau.
De o saptamana desi imi fac tratamentul am senzatii de sufocare, nu pot respira normal, parca trage cineva un rau din mine sau parca iese un rau din corpul meu, practic nu stiu cu ce fel de forte ma confrunt.
Nu mai pot sa stau in lumina.
Nici macar in lumina din casa. Locuiesc la etajul 7 pe langa Casa Poporului.
Cum trec pe la lumina mi se inmoaie picioarele, nu mai vad nimic si e cat pe ce sa ma prabusesc.
Nu prea mai mananc si nu mai dorm tot de vreo saptamana. Am slabit 3 kg in 5 zile.
Problema cu lumina am rezolvat-o. Am ecranat casa cum o ecranase Ecaterina si m-am linistit.
Dar a aparut problema cu ecranul calculatorului. Nu mai vad bine, Parca se volatilizeaza totul si isi pierde contururile. Mi-am pus pe cap o esarfa ca araboaicele sa nu mai intre lumina in contact cu celulele pielii si observ ca situatia s-a ameliorat considerabil.
Tortura acelor sufocari de exemplu mi-a aparut de 2-3 ori azi noapte. Eu aducata in spirit profund ortodox am fost asa de disperata si am inceput asa de tare incat am strigat la Hristos (in gandul meu) de ce ma chinuieste asa, care e motivul, pina cand, ce i-am facut ca sa platesc cu astfel de suferinte, apoi am striga la p Sofian Boghiu care a fost un mare duhovnic la Manastirea Antim din capitala, pe unde ma duc eu.
Sufletele sfintilor fac mai multe minuni dupa moarte decat in timpul vietii.
Am scapat in maxim 2 minute de tortura, am simtit ca o forta a sarit sa ma ajute sa scoate raul acela care ma chinuia teribil, multumesc lui Dumnezeu, mi-am mai luat un depakine si un Diazepam sa pot dormi si am dormit 3 ore.
Parerea mea este:
Ia incercati si voi cand aveti starile de rau sa va ecranati casa precum Ecaterina. Ori cu draperie, care aveti, ori cu o cortina, o fata de masa pe care nu o mai folositi, ori cu hartie de aluminiu de la magazin.
Dar Ecaterina zicea ca asta nu era asa de buna.
Ar fi vrut sa cumpere oglinzi sa isi puna.
Vedeti ca treburile astea nu sunt o gluma.
Eu am impresia ca cei cu afectiuni psihice sunt influentati mai mult decat cei sanatosi de aceste campuri magnetice, de radiatii sau de ce or fi ele. Nu cunosc. Nu ma pricep.
Vedeti daca atunci cand va e rau, va ecranati camera, cum zicea Ecaterina, cat mai putina lumina, constatati voi daca mai aveti ceva.
Continui mai departe cercetarile stiintifice in vederea rezolvarii problelor acestora, fara medicamente, asa cum v-ati dorit si sa va mai scriu daca obtin si alte rezultate.
Momentan am mult de lucru in legatura cu realizarea unui proiect de anvengura pe Bucuresti si intru mai rar dar o sa va urmaresc pe cat posibil.
Dragii mei,
Eu am lucrat in televiziune mai bine de 8 ani.
Intr-o buna zi imi vine la televiziune o fetita cu Schizo - netratata de 2-3 ani, intr-un hal fara de hal. Rupta, murdara, ravasita, mirosea urat, avea pe ea haine mai groase decat cele care se pretau pentru ziua respectiva, dar dupa hainele de pe ea se vedea ca nu era cersetoate sau ca ar fi provenit din familie de romi ceva.
Era copil din flori al unui domn cu functir mare din Radio si care o renega vazand-o probabil asa bolnava.
Ar fi trebuit sa fie o frumusete de fata, intre 24-27 de ani.
Nu ii dadeai varsta. Parea mult mai tanara, undeva la 20-21
Dar "bolnava", "schizofrenica" ca sa zicem cum zic doctorii psihiatri in 3 minute dupa ce le intri in cabinet, fara sa te lase sa le comunici ce ai de zis.
Dupa cateva minute de discutii si lamuriri la biroul meu care era in cadrul unei redactii de 100 de persoane, care treceau pe acolo si nu stiau cum sa fuga mai repede sa nu vada scena care se petrecea, i-am zis hai sa iesim pe hol si i-am dat de la mine niste pliculete de calciu si magneziu de la o doamna buna care mi le dadea si mie, pentru ca si eu, de cate ori aveam stari de rau, ma duceam in cabinetul ei si ma calma ca o mama, ma burdusea cu pliculete de calciu si magneziu, ma lua in brate si hopaaa... starea de rau imi trecea inainte sa ajung la propriul meu birou si sa inghit pliculetul de calciu.
Nu o cunosteam pe Ekaterina.
Nu o vazusem in viata mea.
Mi-a spus foarte convinsa ca avea niste dureri atat de mari ca era pe moarte.
Dupa doctori eu credeam atunci ca ea fabuleaza si ca trebuie tratata de urgenta.
Simtea ca e lovita de "radiatiile pe care le provoaca mobilul, de radiatiile pe care le provoaca satelitii, de ura vecinilor care e ca niste raze si care intra in ea", "vecinii se uitau la ea pe fereastra si o spionau".
Eu care eram "experta" in astfel de cazuri si de pe Forum, multe paciente au stat cu mine in spital, si dintre prietenii mei am multi cu schizo, stiam cum se trateaza aceasta problema de catre medici.
Sau cel putin asa credeam eu pe atunci: internare, medicatie intensiva o luna, doua, trei pina iese din episod si apoi continuarea tratamentului, in cazul ei, pe termen nelimitat, pentru a nu reveni episodul.
I-am explicat in fel si chip asa cum am explicat si aici pe Forum in mii de postari, ca trebuie sa accepte sa o duca mama ei la spital si sa faca tratament vreo 3-4 saptamani, dupa care isi revine.
Mai fusese in spital, nu continuase tratamentul din cauza efectelor secundare majore pesemne si brusc "boala" a recidivat.
S-a suparat rau ca ii zic sa ia tratament.
M-a luat brusc de mana, a tasnit cu mine pe usa b1 (asta e ultima televiziune la care am lucrat, prima antena 1) si m-a alergat de mana prin toata parcarea aia de la monumentul cu teapa, plangand, urland si tipand de cat de rau o doare pe ea, de faptul acei sateliti trebuie sa inceteze cu radiatiile lor, sa nu mai existe telefoane mobile vecinii sa se potoleasca etc.
Ma uitam la ea foarte uimita pentru ca ceva ceva adevar "nebunul" graieste.
Mi-a explicat ca isi facuse ECRANARE. Isi luase folie de aluminiu si astupase toate geamurile din sufragerie si din camera ei, si ca asa se simtea mai bine dar tot o atacau acele "forte".
Dupa doua ore de discutii in care nu am reusit sa o conving sa faca tratament, in care mi-a zis ca degeaba ia pastilele, ca aia tot o bombardeaza, a fugit plangand foarte disperata.
I-am luat telefonul si peste mult timp telefonul i se schimbase.
Nu am mai putut sa dau de ea.
...
Voi ati observat cu ochiul liber ca eu de un timp nu prea am mai intrat pe Forum. Am facut ascultare de voi, sa nu va mai trimit sa luati medicamente. M-am dus pe la manastiri, pe la multe sfinte moaste, am facut acte de caritate cat am putut, l-am reidentificat pe Iubitul vietii mele... Aici urmeaza emoticonul acela de pe Yahoo cu fetita care clipeste din ochi un pic mandra un pic fericita...
Am constatat ca dupa miliaonele de sms-uri si mailuri pe care i le-am bagat sa il trezesc din amortirea in care sta de 9 ani de cand l-am cunoscut si in care i-am detaliat cu lux de amanunte, cu citate din cantece si texte din poezii, a reusit in sfarsit sa recunoasca ca ma iubeste si el cat o picatura de roua.
Lol.
Cand l-am intrebat daca ma iubeste am ascultat tacerea.
Si cand i-am pus intrebarea tintita: Ei hai, dupa tot trecutul nostru tumultos, macar cat o picatura de roua ma iubeste, a inceput sa rada si a zis DA, DA, DA si a continuat sa se strice de ras.
Va marturisesc ca noi doi suntem acuma intr-o situatie extrem de delicata si nu ne putem vedea fata catre fata.
Bun.
De cateva zile incep si eu brusc sa ma confrunt cu stari ca voi.
Eu am avut starile ca voi insa foarte putine.
Unele poate erau de intensitate mai mare dar inghiteam rapid pilula, ma anesteziam si treceau.
De o saptamana desi imi fac tratamentul am senzatii de sufocare, nu pot respira normal, parca trage cineva un rau din mine sau parca iese un rau din corpul meu, practic nu stiu cu ce fel de forte ma confrunt.
Nu mai pot sa stau in lumina.
Nici macar in lumina din casa. Locuiesc la etajul 7 pe langa Casa Poporului.
Cum trec pe la lumina mi se inmoaie picioarele, nu mai vad nimic si e cat pe ce sa ma prabusesc.
Nu prea mai mananc si nu mai dorm tot de vreo saptamana. Am slabit 3 kg in 5 zile.
Problema cu lumina am rezolvat-o. Am ecranat casa cum o ecranase Ecaterina si m-am linistit.
Dar a aparut problema cu ecranul calculatorului. Nu mai vad bine, Parca se volatilizeaza totul si isi pierde contururile. Mi-am pus pe cap o esarfa ca araboaicele sa nu mai intre lumina in contact cu celulele pielii si observ ca situatia s-a ameliorat considerabil.
Tortura acelor sufocari de exemplu mi-a aparut de 2-3 ori azi noapte. Eu aducata in spirit profund ortodox am fost asa de disperata si am inceput asa de tare incat am strigat la Hristos (in gandul meu) de ce ma chinuieste asa, care e motivul, pina cand, ce i-am facut ca sa platesc cu astfel de suferinte, apoi am striga la p Sofian Boghiu care a fost un mare duhovnic la Manastirea Antim din capitala, pe unde ma duc eu.
Sufletele sfintilor fac mai multe minuni dupa moarte decat in timpul vietii.
Am scapat in maxim 2 minute de tortura, am simtit ca o forta a sarit sa ma ajute sa scoate raul acela care ma chinuia teribil, multumesc lui Dumnezeu, mi-am mai luat un depakine si un Diazepam sa pot dormi si am dormit 3 ore.
Parerea mea este:
Ia incercati si voi cand aveti starile de rau sa va ecranati casa precum Ecaterina. Ori cu draperie, care aveti, ori cu o cortina, o fata de masa pe care nu o mai folositi, ori cu hartie de aluminiu de la magazin.
Dar Ecaterina zicea ca asta nu era asa de buna.
Ar fi vrut sa cumpere oglinzi sa isi puna.
Vedeti ca treburile astea nu sunt o gluma.
Eu am impresia ca cei cu afectiuni psihice sunt influentati mai mult decat cei sanatosi de aceste campuri magnetice, de radiatii sau de ce or fi ele. Nu cunosc. Nu ma pricep.
Vedeti daca atunci cand va e rau, va ecranati camera, cum zicea Ecaterina, cat mai putina lumina, constatati voi daca mai aveti ceva.
Continui mai departe cercetarile stiintifice in vederea rezolvarii problelor acestora, fara medicamente, asa cum v-ati dorit si sa va mai scriu daca obtin si alte rezultate.
Momentan am mult de lucru in legatura cu realizarea unui proiect de anvengura pe Bucuresti si intru mai rar dar o sa va urmaresc pe cat posibil.
Hahahahahahahaha!!!!!!!
Priceless!
Mai Clara, bune si sugestiile tale dar eu am o alta propunere.
Ce zici daca dam un anunt aici pe forum, sa ne strangem cu totii la tine pe balcon, la etajul 7 de langa Casa Poporului, spunem o rugaciune, ne luam de mana si apoi sarim?
Hm, cum suna? Eu zic ca asta e singura solutie. Asa scapam si de pacatul avortului, adulterului, ne cerem scuze (prin sacrificiu, nota bene, ce mai vrei) si pentru milioanele de copii morti ale bunicilor, stra bunicilor si stra-stra-stra-stra, ce mai, eu ma bag. Tu?
Priceless!
Mai Clara, bune si sugestiile tale dar eu am o alta propunere.
Ce zici daca dam un anunt aici pe forum, sa ne strangem cu totii la tine pe balcon, la etajul 7 de langa Casa Poporului, spunem o rugaciune, ne luam de mana si apoi sarim?
Hm, cum suna? Eu zic ca asta e singura solutie. Asa scapam si de pacatul avortului, adulterului, ne cerem scuze (prin sacrificiu, nota bene, ce mai vrei) si pentru milioanele de copii morti ale bunicilor, stra bunicilor si stra-stra-stra-stra, ce mai, eu ma bag. Tu?
O sa renunt sa mai intru pe acest forum si vad ca si cei mai vechi incep sa renunte, a cam disparut acea apropiere intre membri, dorinta de a te destainui, etc.Draga Clara, am fost un pic suparat pe tine dar acum sincer imi este mila de suferinta ta!Problemele tale depasesc cu mult anxietatea si starile de panica, boala ta e mult mai profunda, fiecare intelege ce crede!Personal sunt f bine cam 99%, restul se numeste ipohondrie.Am reusit fara medicamente si doctori, doar prin propria vointa si cu ajutorul lui Dumnezeu.Va doresc tuturor sa va vindecati, daca eu am reusit si voi puteti.Raman recunoscator in special celor mai vechi membri care m-au sustinut in clipele cele mai grele si am ajutat si eu la randul meu.Pt mine acest forum se inchide definitiv aici, va doresc tot binele din lume!
Eiiiii., nu merge faza cu etajul 7 :))((( eu tot la etajul 7 stau si nimic nu ma încânta cand ma uit in jos !
geluromanu,
ma bucur ca esti ok! sanatate si sa-ti fie bine mereu!! esti un model pentru multi, ma bucur ca ai intrat sa spui ca se poate si prin forte proprii. felicitari!!!!
blixa,
esti mortal! m-ai amuzat!! cum iti mai e?
fetele mele( ronicolle, santi, crazigirl si cele care am fost o echipa candva!!!),
cum mai sunteti? eu va urmaresc din umbra. din pacate, sunt de acord cu geluromanu. mi se pare ca cei noi nu se incurajeaza si nu se sprijina cum am facut-o noi. e drept ca s-au ratacit pe aici si cateva personaje care au cam acaparat discutia si incearca sa faca cam multa publicitate medicamentelor!! poate se plictisesc si ne lasa cu ale noastre.
va urez tuturor sa descoperiti ce va nemultumeste, sa va iubiti si sa va apreciati, sa va acordati atentie si timp!!! iesiti din cotidian, nu va inchideti in casa, nu va ascundeti de lumina!!! lumina inseamna viata! iesiti in natura si puneti-va la incercare puterile. sunteti mai puternici decat credeti!!!
daca vrei, poti! remember!!!
ps: va pun si eu la dispozitie un apartament la etajul 9 cu o terasa mareeeee! nu e langa casa poporului, dar merge!!!!
ma bucur ca esti ok! sanatate si sa-ti fie bine mereu!! esti un model pentru multi, ma bucur ca ai intrat sa spui ca se poate si prin forte proprii. felicitari!!!!
blixa,
esti mortal! m-ai amuzat!! cum iti mai e?
fetele mele( ronicolle, santi, crazigirl si cele care am fost o echipa candva!!!),
cum mai sunteti? eu va urmaresc din umbra. din pacate, sunt de acord cu geluromanu. mi se pare ca cei noi nu se incurajeaza si nu se sprijina cum am facut-o noi. e drept ca s-au ratacit pe aici si cateva personaje care au cam acaparat discutia si incearca sa faca cam multa publicitate medicamentelor!! poate se plictisesc si ne lasa cu ale noastre.
va urez tuturor sa descoperiti ce va nemultumeste, sa va iubiti si sa va apreciati, sa va acordati atentie si timp!!! iesiti din cotidian, nu va inchideti in casa, nu va ascundeti de lumina!!! lumina inseamna viata! iesiti in natura si puneti-va la incercare puterile. sunteti mai puternici decat credeti!!!
daca vrei, poti! remember!!!
ps: va pun si eu la dispozitie un apartament la etajul 9 cu o terasa mareeeee! nu e langa casa poporului, dar merge!!!!
@ Blixa
Mai, in afara de balcon mai am si o terasa destul de spatioasa cu privire la Casa Poporului.
Ma gandeam sa ma pun Dumnezeului un pic pe lucru sa castig si eu un ban mai de doamne ajuta, sa nu mai stau pe pensia statului si pe indemnizatia de handicap, amenajez terasa cu braduti in ghiveci pe care ii ornamentez ca tot vine iarna si va chem pe toti sa facem un om de zapada si sa sarbatorim ziua mea (pe 31 decembrie). Nu-i mai bine asa ?
Lasa ma, de ce sa ne aruncam, nici ciorile nu se arunca in cap.
Vum sa ma arunc cand mi-am gasit si eu perechea ideala, o frumusete de baiat cu care rad de ma prapadesc in fiecare seara. E la studii la doctorat in Grecia.
Eu la asta lucrez acum, la un Concert in fata Casei Poporului in care sa ne luam de mana si sa spunem o rugaciune dar nu stiu exact ce invitati sa aduc.
Ia da-ti-mi voi add pe contul Fb. Jeanne Fischer si bagati Commnenturi daca vi se pare ceva in neregula pe acolo.
Va dau de lucru. Scapati de depresie si de anxietate. Plus ca daca se aproba proiectul, o sa am nevoie de niste tinerimai vu initiativa care sa aduca grupuri de autocare din toate judetele tarii la concert si sa se ocupe de ele sa le cazeze in hotelurile unde o sa ii directioneze o persoana de la centru.
La sfarsit aprindem lumanari pentru copiii avortati, ne rugam pentru iertarea pacatelor stramosilor si facem Hora Unirii.
Dar nu cred ca mai are cineva pe acasa costum popular aici e problema.
O sa vorbim cu o fabrica sa facem alte tipuri de costume.
@ Blixa, fetita, esti geniala ! Astfel de tineri cautam acum.
Daca se aproba planul si se obtin banii, te gandesti daca vrei sa ne ajuti contra cost bineinteles, cu conditia sa imi aduci un autocar din orasul tau la Bucuresti si sa nu propui soferului sa il bage inainte in prapastie.
Mai, in afara de balcon mai am si o terasa destul de spatioasa cu privire la Casa Poporului.
Ma gandeam sa ma pun Dumnezeului un pic pe lucru sa castig si eu un ban mai de doamne ajuta, sa nu mai stau pe pensia statului si pe indemnizatia de handicap, amenajez terasa cu braduti in ghiveci pe care ii ornamentez ca tot vine iarna si va chem pe toti sa facem un om de zapada si sa sarbatorim ziua mea (pe 31 decembrie). Nu-i mai bine asa ?
Lasa ma, de ce sa ne aruncam, nici ciorile nu se arunca in cap.
Vum sa ma arunc cand mi-am gasit si eu perechea ideala, o frumusete de baiat cu care rad de ma prapadesc in fiecare seara. E la studii la doctorat in Grecia.
Eu la asta lucrez acum, la un Concert in fata Casei Poporului in care sa ne luam de mana si sa spunem o rugaciune dar nu stiu exact ce invitati sa aduc.
Ia da-ti-mi voi add pe contul Fb. Jeanne Fischer si bagati Commnenturi daca vi se pare ceva in neregula pe acolo.
Va dau de lucru. Scapati de depresie si de anxietate. Plus ca daca se aproba proiectul, o sa am nevoie de niste tinerimai vu initiativa care sa aduca grupuri de autocare din toate judetele tarii la concert si sa se ocupe de ele sa le cazeze in hotelurile unde o sa ii directioneze o persoana de la centru.
La sfarsit aprindem lumanari pentru copiii avortati, ne rugam pentru iertarea pacatelor stramosilor si facem Hora Unirii.
Dar nu cred ca mai are cineva pe acasa costum popular aici e problema.
O sa vorbim cu o fabrica sa facem alte tipuri de costume.
@ Blixa, fetita, esti geniala ! Astfel de tineri cautam acum.
Daca se aproba planul si se obtin banii, te gandesti daca vrei sa ne ajuti contra cost bineinteles, cu conditia sa imi aduci un autocar din orasul tau la Bucuresti si sa nu propui soferului sa il bage inainte in prapastie.
@ geluromanu
Stai linistit ca a fost mama azi la Antim la Maslu cu un tricou al meu.
L-am tinut toata ziua pe mine si nu am mai avut nimic.
Stai linistit ca a fost mama azi la Antim la Maslu cu un tricou al meu.
L-am tinut toata ziua pe mine si nu am mai avut nimic.
Nu prea inteleg ce reprezinta semnele puse de anumiti copii de pe topic si cum reusesc sa le faca.
Per ansamblu voiam sa va iau pulsul. Cum se mai simte fiecare.
Situatia cred ca s-a mai imbunatatit din moment ce nu ati mai intrat.
Situatia cred ca s-a mai imbunatatit din moment ce nu ati mai intrat.
Eu simptomele am invatat sa zic asa sa le "maschez". Sa nu le mai bag in seama...insa ma confrunt iar cu o insomnie tare urata. Am momente cand imi revin la normal dar sunt perioade cand iar sunt incordat / agitatat cand incerc sa dorm. Oricat as incerca sa ma ia somnu nu ma ia nici daca ma rog. Ma foiesc de colo, colo. Intrebarea mea e... voi va confruntati si cu insomnii? Aveti un somn linistit ca tot omu? La mine sunt nopti in care nu dorm 30 minute, practic sunt in priza non-stop.
buna mada
eu sunt bine, cateodata aproape de 10 dar mai am de lucrat, incerc sa ma incurajez singura, sa-mi ocup timpul(am inceput serviciul si seara sunt atat de obosita ca nu mai am timp sa ma gandesc la boli si simptome), sa ma bucur de zilele frumoase de toamna.
cand apar gandurile anxioase si la mine au ca subiect central sanatatea, sa nu am cine stie ce bola, sa nu mor, le spun STOP, nu am timp de voi acum, am atatea treburi importante de facut si va invit mai tarziu dc mai doriti si chiar imi reuseste, nici eu nu credeam dar chiar functioneaza(multumesc cu ocazia asta psihologilor de pe forum, de la dumnealor am invatat).
insomnii nu am mai avut, mai sunt cu capul in nori cateodata dar nu mai bag in seama
imi doresc foarte mult un copil si lucram la asta:), cand o sa se intample o sa fiu cea mai fericita femeie, ce anxietate, ce depresie, nu mai am timp de ele
urmaresc forumul dar nu citesc toate postarile, in special va caut pe voi, cei din vechea garda si ma bucur cand citesc ca sunteti bine, optimisti, va bucurati de viata si incercati sa uitati mamentele grele prin care ati trecut
crazigirl, ronicolle, mogdyyy, mircea cum sunteti??/
eu sunt bine, cateodata aproape de 10 dar mai am de lucrat, incerc sa ma incurajez singura, sa-mi ocup timpul(am inceput serviciul si seara sunt atat de obosita ca nu mai am timp sa ma gandesc la boli si simptome), sa ma bucur de zilele frumoase de toamna.
cand apar gandurile anxioase si la mine au ca subiect central sanatatea, sa nu am cine stie ce bola, sa nu mor, le spun STOP, nu am timp de voi acum, am atatea treburi importante de facut si va invit mai tarziu dc mai doriti si chiar imi reuseste, nici eu nu credeam dar chiar functioneaza(multumesc cu ocazia asta psihologilor de pe forum, de la dumnealor am invatat).
insomnii nu am mai avut, mai sunt cu capul in nori cateodata dar nu mai bag in seama
imi doresc foarte mult un copil si lucram la asta:), cand o sa se intample o sa fiu cea mai fericita femeie, ce anxietate, ce depresie, nu mai am timp de ele
urmaresc forumul dar nu citesc toate postarile, in special va caut pe voi, cei din vechea garda si ma bucur cand citesc ca sunteti bine, optimisti, va bucurati de viata si incercati sa uitati mamentele grele prin care ati trecut
crazigirl, ronicolle, mogdyyy, mircea cum sunteti??/
Daca nu as avea falfaiala aia la inima din cand in cand as zice ca acum sunt ok.Astea nu sunt aritmii sau extrasistole?
Bună, ce faceţi ?cum va simti-ţi? Am avut doua zile f ocupate.ăsta înseamnă stresate, agitate,.Mulţumesc lui Dumnezeu ca m-a ţinut puternic şi a fost totul ok.mâine vreau o zi de relaxare la pescuit cu un grătar de peşte..cu un pahar de vin alb.
Da sinc..de fapt sunt nişte maimuţoi ce reprezintă starea mea.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 6anxietate, atacuri de panica
- 3Atac de panica.Homeopat
- 2remedii homeopate pentru atacuri de panica
- 3atac de panica?
- 5cum ati scapat de depresie si anxietate?
- 3am des atacuri de panica, stare de panica,.mai mult stari de frica cand plec undeva
- 17Vreau sa ajut ! :)
- 8tratament TOC si anxietate
- 3Anxietate - Nelamuriri
- 9Anxietate depresie
- 73Atac de panica si anxietate
- 5Ma simt captiv in trecut!
- 1Credeti ca ar trebui sa reincep sedintele cu psihologul sau sa incerc sa ma linistesc singur?
- 15Imi e fric sa nu fiu schizofrenic
- 1Simptome bruste, amorteli, slabiciune, diaree, varsaturi, puls crescut
- 0Tahicardie sau palpitatii?
- 5Anxietate si depersonalizare
- 10Anxietate sau probleme cardiologice?
- 10Anxietate în urma unui episod psihotic
- 3De atacul de panica am ameteli usoare dureri de cap rare, simt ca ceva nu e in regula, insomnii.
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: