Anxietate!? probleme în familie, despre relaţia tată-fiică

Mă gândeam să postez şi aici o trimitere către subiectul meu din cealaltă secţiune deoarece problema mea se încadrează foarte bine şi la "psihologia familiei".

"Bună ziua,
Trec printr-o perioadă dificilă, iar emoţional stau foarte prost. Nu ştiu cum să fac faţă situaţiei şi cum să nu mă las doborâtă de neînţelegeri, cum să reacţionez sau să mă comport, sunt confuză şi derutată, iar un permanent sentiment de: "umbră", "ceva nu e în regulă", "ceva se petrece" mă urmăreşte zi de zi...

Problemele mele cred că încep undeva în copilăriei. Tatăl meu a fost absent în viaţa mea, era acolo, dar nu-şi făcea simţită prezenţa decât atunci când era o remarcă negativă de făcut la adresa mea, o "palmă" de dat în cap etc. Nu-mi spunea La mulţi ani de ziua mea, nu mă saluta mai niciodată crezând că asta îi oferă lui o poziţie superioară, un respect anume pentru "răceala" şi "rigiditatea" lui. Când mama, nefericită fiind, a intentat divorţul tata mi-a spus că ne iubeşte foarte mult pe mine şi pe mama, plângând şi manipulându-mă. Copil fiind, era să leşin de durere şi disperare, am alergat şi imlorat-o pe mama să nu ne despartă... a fost singura dată când tata mi-a spus că mă iubeşte, dar cu ochii de acum îmi dau seama că a fost pentru a mă manipula, atâta tot.

Lucrurile nu s-au schimbat nici când am fost adoleşcentă. Intra în viaţa mea doar pentru a-mi spune că-mi arde tricourile cu bande rock, intra în discuţii doar cu remarci de genul: "ce tâmpenii mai poţi scoate pe gura aia", "ai o gurăăă...ţi-o sparg eu înt-o zi" etc. "

Continuarea este [url=http://forum.romedic.ro/prod/Anxietate!?_probleme_din_copil%C4%83rie, __tat%C4%83l-..._absent._054232.html]AICI[/url]

http://forum.romedic.ro/prod/Anxietate!?_probleme_din_copil%C4%83rie, __tat%C4%83l-..._absent._054232.html