Gradele de handicap și ce boli se încadrează în ele

Gradele de handicap și ce boli se încadrează în ele

©

Autor:

Gradele de handicap și ce boli se încadrează în ele

Handicapul este definit ca o orice formă de infirmitate prezentă în viaÈ›a unei persoane (motorie, mintală, etc.), o incapacitate sau o deficiență motorie sau senzorială, apărută temporar sau permanentă, determinată de o anumită tulburare a structurilor sau a funcÈ›iilor organismului uman, care reprezintă un dezavantaj social.
Principalele tipuri de hanficap descrise în literatura de specialitate sunt după cum urmează: auditiv, vizual, fizic (motor), somatic, surdocecitate, psihic, mintal, boli rare, HIV/SIDA, asociat.

Gradele de handicap reprezintă un sistem de evaluare a infirmității unei persoane È™i de încadrare a acesteia într-o anumită categorie, în funcÈ›ie de severitate.

Principalele grade de handicap amintite în literatura de specialitate sunt următoarele: uÈ™or, mediu (sau moderat), accentuat È™i grav (sau sever).

Încadrarea în gradele de handicap se face în funcÈ›ie de tipul de handicap È™i în funcÈ›ie de severitatea acestuia. În acest sens, în baza actelor normative prezente în Monitorul Oficial al României, au fost publicate următoarele criterii medico-sociale de încadrare în grade de handicap. Le vom descrie în continuare pe rând, în funcÈ›ie de tipul de handicap prezent. [1], [2]

Funcții mentale

Încadrarea în grade de handicap a persoanelor cu afectare a funcÈ›iilor mentale:

  • Handicap uÈ™or: întârziere mentală uÈ™oară (nivel IQ cuprins între 50 È™i 70); bolnavul prezintă capacitate de a comunica oral È™i scris, dar prezintă o întârziere de 2-3 evoluÈ›ie È™colară, prezentă numai în cazul solicitării.
  • Handicap mediu: întârziere mentală uÈ™oară, însoÈ›ită de o deficiență fizică, senzorială, de tulburări comportamentale sau de epilepsie (nivel IQ cuprins între 50 È™i 55); bolnavul poate realiza cu dificultate operaÈ›iile elementare, poate învăța să scrise È™i să pronunÈ›e cuvinte scurte, prezintă deprinderi elementare de autoservire, se adaptează la activitățile cotidiene, are capacități de autoprotecÈ›ie È™i poate fi integrat în societate pentru desfășurarea muncilor în condiÈ›ii protejate.
  • Handicap accentuat: întârziere mentală accentuată (nivel IQ cuprins între 35 È™i 40); capacitatea de adaptare a bolnavului la activitățile noi este limitată, ritmul de dezvoltare este lent, iar capacitatea de perfecÈ›ionare a acestuia este plafonată. Bolnavul este capabil să realizeze sarcini sub supraveghere, însă are nevoie de anumite servicii speciale pentru a se adapta la viaÈ›a de familie.
  • Handicap grav: întârziere mentală profundă (nivel IQ cuprins între 20 È™i 25); bolnavul prezintă dezvoltare senzitivo-motorie minimă, răspunde doar la anumite comenzi simple îndelung executate È™i nu este capabil de autocontrol È™i de autoconducÈ›ie.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i curetard mental sau întârziere mentală, în funcÈ›ie de severitatea acestor boli.

Încadrarea persoanelor cu autism în gradele de handicap:

  • Handicap uÈ™or: bolnavul prezintă afectare calitativă uÈ™oară a capacităților de socializare, afectare calitativă a limbajului expresiv È™i afectare calitativă a abilităților de autoîntreÈ›inere.
  • Handicap mediu: pe lângă bolnavul prezintă o afectare calitativă a interacÈ›iunilor sociale, o afectare calitativă È™i cantitativă a limbajului expresiv È™i o afectare calitativă È™i cantitativă a abilităților de autoîntreÈ›inere.
  • Handicap accentuat: bolnavul prezintă o afectare calitativă È™i cantitativă accentuată a interacÈ›iunii sociale, o afectare calitativă È™i cantitativă a a limbajului expresiv È™i receptiv È™i o afectare calitativă È™i cantitativă a abilităților de autoîntreÈ›inere. Bolnavul poate interacÈ›iona social doar sub supraveghere È™i necesită ajutorul unei perosane adulte pentru desfășurarea abilităților de autoîntreÈ›inere.
  • Handicap grav: Bolnavul prezintă o afectare calitativă È™i cantitativă severă a interacÈ›iunilor sociale, cu absenÈ›a dezvoltării limbajului expresiv È™i receptiv È™i absenÈ›a abilităților de autoîntreÈ›inere, autoconducere È™i autodeterminare. InteracÈ›iunea bolnavului în familie este limitată, iar pentru a interacÈ›iona cu mediu social exterior, bolnavul are nevoie de o persoană adultă specializată.


Încadrarea persoanelor cu deteriorare a funcÈ›iilor intelectuale în gradele de handicap:

  • Handicap uÈ™or: scor MMSE cuprins între 21 È™i 25, iar scor GAFS cuprins între 61 È™i 80. Bolnavul prezintă uÈ™oară deteriorare cognitivă, însoÈ›ită de uitarea evenimentelor recente È™i ezitarea răspunsului la întrebările adresate de o altă persoană.
  • Handicap mediu: scor MMSE cuprins între 15 È™i 20, iar scor GAFS cuprins între 51 È™i 60. Bolnavul prezintă tulburări psihice È™i de memorie de intensitate medie, prezintă o deteriorare socială moderată, desfășoară cu dificultate activitatea profesională, se orientează cu dificultate în timp È™i spaÈ›iu, iar informaÈ›iile sunt slab fixate.
  • Handicap accentuat: scor MMSE cuprins între 10 È™i 14, iar scor GAFS cuprins între 31 È™i 50. Bolnavul prezintă o deteriorare severă în funcÈ›ionarea familială, socială È™i profesională, uită conversaÈ›iile recente È™i evenimentele aflate în curs de desfășurare în viaÈ›a sa, prezintă modificări marcate de personalitate, de comportament È™i afective, sunt prezente halucinaÈ›iile, delirul, depresia È™i anxietate.
  • Handicap grav: scor MMSE mai mic sau egal cu 9, iar scor GAFS cuprins între 21 È™i 30 fără asistent, respectiv 1 È™i 20 cu asistent. Bolnavul îÈ™i uită efectiv numele È™i datele persoanle, uită numele persoanelor apropiate, prezintă o deteriorare a judecaÈ›ii, prezintă incapacitate de memorare, prezintă o deteriorare a controlului pulsional È™i o incapacitate de autoservire È™i de autodeterminare.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: demenÈ›e atrofico-degenerative, demenÈ›e organice, boala Alzheimer, demenÈ›a corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală sau boala Binswanger, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Pick, boala Huntington, maladia HIV, boala Parkinson, tumorile cerebrale, hidrocefalia, traumatismele cerebrale.

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor cu tulburări de personalitate:

  • Handicap uÈ™or: Bolnavul prezintă una sau două decompensări pe an, cu durată redusă, de intensitate nevrotică, cu remisiuni spontane sau sub tratament.
  • Handicap mediu: Bolnavul prezintă două sau trei decompensări pe an, cu durată mai lungă, de intensitate nevrotică, cu exacerbări în urma consumării de substanÈ›e toxice, compensate parÈ›ial prin tratament medicamentos.
  • Handicap accentuat: bolnnavul prezintă mai mult de trei decompensări pe an, de intensitate psihotică, cu prezenÈ›a elementelor deteriorative, asociate consumului de substanÈ›e toxice. EficienÈ›a tratamentului medicamentos în acest context este slabă. Bolnavul prezintă dificultate majoră de relaÈ›ionare familială È™i socio-profesională È™i un grad de conflictualitate marcat.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: tulburarea de personalitate paranoidă, tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate schizoidă, tulburarea de personalitate instabil-emoÈ›ională (impulsivă sau de tip borderline).

Încadrarea persoanelor cu psihoze majore în gradele de handicap:

  • Handicap uÈ™or: scor GAFS cuprins între 61 È™i 80, forme reziduale de boală.
  • Handicap mediu: scor GAFS cuprins între 51 È™i 60, boală aflată în stadiul de remisiune, cu dispariÈ›ia halucinaÈ›iilor.
  • Handicap accentuat: scor GAFS cuprins între 31 È™i 50, forme catatonice, paranoide de boală, dezorganizate, nediferenÈ›iate, lipsite de control terapeutic.
  • Handicap grav: scor GAFS cuprins între 21 È™i 30 fără asistent, respectiv 1 È™i 20 cu asistent; forme de boală cu evoluÈ›ie severă a personalității È™i a comportamentului, cu potenÈ›ial antisocial marcat.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: schizofrenie, tulburarea schizoafectivă de tip bipolar sau depresiv, depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară, psihoze grefate pe o întârziere mentală, psihoze asociate unor tulburări de personalitate, psihoze majore la persoane fără venituri. [1], [2]

Funcții senzoriale

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor care prezintă afectarea funcÈ›iilor vizuale:

  • Handicap mediu: bolnavu cu acuitate vizuală cuprinsă între 1/8 (0, 12) È™i 1/10 (0, 10), cu corecÈ›ie optimă la ochiul cel mai sănătos; câmp vizual redus concentric în jurul punctului de fixaÈ›ie la 30-40 de grade la ochiul cel mai bun. PercepÈ›ie normală a luminii.
  • Handicap accentuat: bolnav cu acuitate vizuală cuprinsă între 1/12 (0, 08) È™i 1/25 (0, 04) la ochiul cel mai bun; câmp vizual reduc concentric în jurul punctului de fixaÈ›ie la 10-30 de grade. PercepÈ›ie a luminii modificată, retină funcÈ›ională.
  • Handicap grav: VAO sub 1/25sub (2m) cecitate; VAO sub 1/25 până la 1/50; câmp vizual tubular în jurul punctului de fixaÈ›ie sub 10 grade. AbsenÈ›a percepÈ›iei luminoase, retină nefuncÈ›ională.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: afecÈ›iuni cronice oculare, primare sau secndare (inflamatorii, degenerative, heterodegenerative, tumorale, traumatice, vasculare), vicii de refracÈ›ie (precum miopie forte, hipermetropie medie sau forte), vicii de acomodare, nistagmusul, ochiul unic (se încadrează în grad de handicap accentuat timp de 12 luni, iar mai apoi într-un alt grad de handicap, în funcÈ›ie de deficienÈ›a vizuală existentă).

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor care prezintă afectarea funcÈ›iilor auditive:

  • Handicap mediu: pierderea bilaterală a capacității auditive între 41 È™i 70 dB, protezabilă.
  • Handicap accentuat: Perderea capacității auditive peste 70 dB, protezare cu dificultate. AceÈ™ti bolnavi prezintă tulburări de limbaj È™i psihice.
  • Handicap grav: Surditate congenitală sau dobândită în copilărie, înainte de vorbire, pierderea peste 90 dB (surdocecitate, surdități profunde È™i cofoze).


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: afecÈ›iuni auditive cronice (inflamatorii, traumatic, infecÈ›ioase, vasculare, toxice, heterodegenerative, tumorale congenitale sau dobândite, de tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabilă sau neprotezabilă).

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor care prezintă afectarea funcÈ›iilor vestibulare:

  • Handicap mediu: Diferență de peste 30% între cele două vestibule, la probele efectuate. DeviaÈ›ii nete sau nistagmus spontan prezent.
  • Handicap accentuat: obiectivizarea afectării vestibulare prin intermediul testelor de specialitate, tulburări funcÈ›ionale prezente în proporÈ›ie de 60-80%, ortostatism posibil dar dificil de menÈ›inut.
  • Handicap grav: Obiectivarea afectării vestibulare prin intermediul testelor specializate, imposibilitatea menÈ›inerii ortostatismului în criză, probe spontane È™i provocate pozitive, prezenÈ›a tulburărilor vegetative, tulburări funcÈ›ionale prezente în proporÈ›ie de 80-100%.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu afecÈ›iuni vestibulare cronice sau anumite afecÈ›iuni neurologice, congenitale sau dobândite, în funcÈ›ie de severitatea acestora. [1], [2]

Funcții fonatorii și de comunicare verbală

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor care prezintă afectarea vocii:

  • Handicap uÈ™or: voce bitonală (pareză de nerv recurent unilateral cu afectarea corzii vocale), disfonie izolată (răguÈ™eală).
  • Handicap mediu: Diplegie recurenÈ›ială, cu păstrarea vocii dar cu prezenÈ›a tulburărilor respiratorii.
  • Handicap grav: Diplegie permanentă, secundară unor procese maligne sau datorată zdrobirii laringelui (în cazul diferitelor traumatisme); ablaÈ›ia laringeli prin efectuarea unei traheostomii permanente, lipsită de tulburări vorbire, de nutriÈ›ie sau de ventilaÈ›ie.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: stenoze laringiene post traumatice, pareze sau paralizii de corzi vocale sau de nervi recurenÈ›iali, tumori laringiene benigne sau maligne, procese laringiene inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. [1], [2]

Funcțiile sistemului cardiovascular

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu diferite afecÈ›iuni cardiovasculare:

  • Handicap uÈ™or: bolnav diagnosticat cu insuficiență cardiacă de tip NYHA I, asimptomatic în timpul desfășurării activităților cotidiene sau profesionale; tulburări de ritm sau de conducere minore, cu răspuns la tratamentul medicamentos administrat.
  • Handicap mediu: Bolnav diagnosticat cu insuficiență cardiacă de tip NYHA II, asimptomatic în repaus, dar cu apariÈ›ia manifestărilor clinice specifice în timpul desfășurării efortului fizic prelungit; tulburări de ritm È™i de conducere repetitive, care necesită tratament medicamentos permanent, însoÈ›ite de limitarea toleranÈ›ei la efort È™i apariÈ›ia tulburărilor funcÈ›ionale la eforturi moderate sau mari.
  • Handicap accentuat: Bolnav diagnosticat cu insuficiență cardiacă de tip NYHA III, cu simptomatologie specifică prezentă, care limitează activitățile cotidiene zilnice, corectabilă sub tratament medicamentos. Cardiostimulare eficientă cu apariÈ›ia tulburărilor funcÈ›ionale la efectuarea eforturilor mici sau chiar È™i la repaus. Tulburări de ritm necontrolabile prin tratament medicamentos, însoÈ›ite de tulburări hemodinamice manifestate din punct de vedere clinic È™i agravate la efortul fizic.
  • Handicap grav: Bolnav diagnosticat cu insuficiență cardiacă de tip NYHA IV, simptomatică în repaus, grad de afectare cardiacă cuprins între 85 È™i 100%, fără răspuns la tratamentul medicamentos. Tulburări de ritm È™i de conducere severe, fără răspuns la tratamentul medicamentos. Cardiostimulare ineficientă.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: cardiomiopatii primare, primitive sau idiopatice (cardiomiopatia hipertrofică sau obstructivă, cardiomiopatia dilatativă sau congestivă, cardiomiopatia restrictivă sau obliterantă), angiopatii congenitale cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, însoÈ›ite de insuficiență cardiacă clinic manifestă (transpoziÈ›ii de vase mari, tetralogia Fallot, atrezia de valvă tricuspidă, defectul septal atrial, defectul septal ventricular, stenoza de aortă, coarctaÈ›ia de aortă, stenoza de arteră pulmonară asociată defectului septal ventricular), valvulopatii de etiologie variată, complicate sau decompensate, operate sau neoperate, contractate precoce, tulburări de ritm È™i de conducere cardiacă, persistente È™i severe, contractate precoce (în rândul bolnavilor purtători de pacemaker), complicaÈ›ii post-transplant cardiac.

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor cu afectare a funcÈ›iilor arteriale legate de fluxul sangvin:

  • Handicap uÈ™or: Bolnav diagnosticat cu arteriopatie obliterantă în stadiul IIa, însoÈ›ită de claudicaÈ›ie intermitentă sau constricÈ›ie arterială evaluată prin intemediul anumitor metode de laborator (parametrii funcÈ›ionali); indice gleznă/braÈ› cuprins între 0,6 È™i 0,8.
  • Handicap mediu: Bolnav diagnosticat cu arteriopatie obliterantă stadiul III, cu prezenÈ›a claudicaÈ›iei intermitente în repaus, Arteriopatie obliterantă stadiul IV, însoÈ›ită de amputaÈ›ie unilaterală de gambă, protezată funcÈ›ional. Boala Raynaud caracterizată prin crize vaso-spastice frecvente, dureri, parestezii È™i cianoza degentelor de la nivelul mâinii. Limfedem primar sau secundar, însoÈ›it de deformarea unilaterală a membrului afectat.
  • Handicap accentuat: Arteriopatie obliterantă stadiul IV însoÈ›ită de amputaÈ›ie de coapsă sau de amputaÈ›ie unilaterală sau bilaterală de membru pelvin. Arteriopatie obliterantă stadiul IV cu amputaÈ›ie unilaterală de gambă neprotezată, însoÈ›ită de tulburări cutanate prezente la nivelul membrului contralateral. Limfedem primar sau secundar, cu deformarea globală a membrului afectat, însoÈ›it de tulburări severe de manipulaÈ›ie, statică, mers È™i gestualitate. Angioneuropatii primare avansate (precum boala Raynaud).
  • Handicap grav: Arteriopatie obliterantă stadiul IV însoÈ›ită de ampuaÈ›ia ambelor coapse, amputaÈ›ia unlaterală a membrului toracic, etc. Limfedem primar sau secundar stadiul 3 OMS, cu deformarea globală bilaterală a membrelor, obezitate morbidă, tulburări neurologice (de mers, de statică, transferuri posturale).


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: arteriopatii obliterante, trombangiopatii obliterante (precum boala Buerger), angioneuropatii primare (boala Raynaud), limfedem primar È™i secundar stadiile II È™i III OMS, elefantiazis primar sau secundar. [1], [2]

Funcțiile sistemului imunitar

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu sindromul imunodeficitar cronic dobândit:

  • Handicap uÈ™or: InfecÈ›ie HIV asimptomatică, test HIV pozitiv pentru anticorpii anti-HIV, categoria A1.
  • Handicap mediu: InfecÈ›ie HIV simptomatică, cu manifestări clinice datorate infecÈ›iei sau scăderii imunității celulare (precum angiomatoză, Herpes-Zoster, candidoză orofaringiană, candidoză vulvo-vaginală, boală inflamatorie pelvină, trombocitopenie idiopatică); categoria A2 È™i B1.
  • Handicap accentuat: Deficiență globală accentuată, cu manifestări clinice datorate deprimării sistemului imunitar (precum febră prelungită È™i repetată, candidoză, Herpes-Zoster recidivant, inflamaÈ›ii sau abcese pelvine, neuropatii periferice, pneumonii recurente); categoria A2, B1 È™i B2, confirmare de către laborator a infecÈ›iei cu virusul HIV.
  • Handicap grav: Deficiență globală extrem de severă, cu manifestări clinice variate È™i evoluÈ›ie progresivă (precum septicemii recurente cu salmonella netifoidică, leucoencefalopatie multifocală, sindromul de emaciere HIV, toxoplasmoză cerebrală, febră continuă, diaree cronică); categoria B3, C1, C2 È™i C3 (la adult), confirmarea de către laborator a infecÈ›iei cu HIV È™i a diagnosticului de SIDA.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu sindrom imunodeficitar cronic dobândit (infecÈ›ie HIV-SIDA), în funcÈ›ie de severitatea acestora. [1], [2]

Funcțiile sistemului respirator

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor care prezintă afectare a funcÈ›iilor sistemului respirator:

  • Handicap uÈ™or: hipoxie uÈ™oară, volumul expirator mediu (VEMS) >= 60%, presiunea parÈ›ială a oxigenului (PaO2) <= 70 mmHg.
  • Handicap mediu: hipoxie medie, VEMS curpins între 59-40%, PaO2 cuprinsă între 69 È™i 60 mmHg.
  • Handicap accentuat: hipoxie accentuată severă, VEMS cuprins între 40 È™i 30%, PaO2 cuprinsă între 59 È™i 45 mmHg, PaCO2 (presiunea parÈ›ială a dioxidului de carbon) cuprinsă între 44 È™i 35 mmHg.
  • Handicap grav: hipoxie gravă, hipercapnie cu insuficiență cardiacă cronică (cord pulmonar cronic), VEMS <=30%, PaO2<35 mmHg, PaCO2> 70 mmHg.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: afecÈ›iuni respiratorii cronice (astm bronÈ™ic, anomalii congenitale ale tractului respirator, agenezie pulmonară parÈ›ială, pneumopatii fibrozante interstiÈ›iale difuze, bronhopneumopatie cronică obstructivă, tuberculoză pulmonară activă, bronÈ™iectazii supuraÈ›ii bronhopulmonare, tuberculoză pulmonară operată, sindromul post tuberculos, cancerul bronho-pulmonar, transplantul pulmonar. ). [1], [2]

Funcțiile sistemului digestiv

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor cu diferite afecÈ›iuni digestive:

  • Handicap uÈ™or: denutriÈ›ie (deficit ponderal cuprins între 20 È™i 25%), anemie uÈ™oară. Aici pot fi încadrate stenozele esofagiene simptomatice, confirmate radiologic, fără răspuns complet la tratamentul medicamentos È™i care necesită tratament chirurgical.
  • Handicap mediu: sindrom de malabsorbÈ›ie (deficit ponderal cuprins între 25 È™i 30%), anemie cu valori ale hemoglobinei cuprinse între 7 È™i 10 gr%. .
  • Handicap accentuat: anemie severă (valorile hemoglobinei aflate sub 7 gr%), tulburări severe de malabsorbÈ›ie, resorbÈ›ie È™i malasimilaÈ›ie, denutriÈ›ie (deficit ponderal de peste 30%). Aici pot fi cuprinse stenozele esofagiene strânse cu gastrostomă, tumorile maligne gastrice cu gastrostomă pentru alimentaÈ›ie, tumorile maligne de colon, de sigmoid sau de rect, afecÈ›iuni ale altor segmente intestinale însoÈ›ite de colostomă, cancerul de pancreas supus rezecÈ›iilor parÈ›iale sau totale, aflat sub tratament de substituÈ›ie.
  • Handicap grav: anemie severă (valorile hemoglobinei aflate sub 7 gr%) fără răspuns la tratamentul administrat, caÈ™exie, malbasorbÈ›ie È™i malasimilaÈ›ie severă È™i progresivă. Aici pot fi încadrate tumorile maligne operate, cu recidive locoregionale sau aflate în stadiul de metastazare È™i tumorile maligne inoperabile.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: anumite tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau inoperabile, precum tumori maligne localizate la nivelul orofaringelui, a efofagului, a stomacului sau la nivelul altor segmente intestinale, inoperabile sau aflate în stadiul de malignizare, gastrectomie largă efectuată în cazului unui adenocarcinom gastric cu gastrostomă, tumori maligne pancreatice cu pancreatectomie parÈ›ială sau totală, rezecÈ›ia unor segmente instestinale afectate de o tumoră malignă cu colostomă, anus contra lateralis, anus iliac sau sigma anus, stenoze esofagiene strânse de etiologie variată, care necesită dilataÈ›ii, protezare, esofagoplastii, gastrostomă pentru alimentaÈ›ie.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor care prezintă afectare a funcÈ›iilor hepatice:

  • Handicap uÈ™or: Boli hepatice stabilizate sau persistente, însoÈ›ite de hepatomegalie È™i splenomegalie moderată, cu valori ale testelor hepatice cuprinse în limite normale sau slab pozitive, fără semne clinice specifice insuficienÈ›ei hepatice.
  • Handicap mediu: Boli hepatice moderat active sau ciroze hepatice compensate, cu valori ale testelor hepatice moderat alterate, antigen HBs sau anticorpi HVC pozitivi, fără semne clinice de hipertensiune portală.
  • Handicap accentuat: Hepatite cronice active, cu simptomatologie caracteristică (hepatomegalie, cu sau fără splenomegalie, fenomene de hipersplenism), teste hepatice alterate È™i modificări imagistice specifice, antigen HBs sau anticorpi VHC pozitivi, ciroze decompensate, varice esofagiene, manifestări clinice specifice hipertensiunii portale (circulaÈ›ie colaterală prezentă, ascită).
  • Handicap grav: Ciroze hepatice decompensate, hipertensiune portală irreductibilă, semne clinice specifice encefalopatiei hepatice, hemoragii digestive repetate, epsoade de insuficiență hepatică acută sau insuficiență hepato-renală, cancere primitive hepatice sau adenocarcinom hepatic cu evoluÈ›ie progresivă È™i scădere ponderală permanentă, pierderea capacității de autoservire È™i autoîngrijire. În primul an, transplantul hepatic poate fi încadrat în acest grad de handicap; ulterior, bolnavul este reevaluat È™i integrat într-un alt grad de handicap.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: hepatite cronice (contractate în copilărie, în adolescență sau în tinereÈ›e), ciroze hepatice, cancer hepatic primar sau secundar, transplant hepatic total sau parÈ›ial. [1], [2]

Funcțiile metabolice

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor cu diabet zaharat de tip I, juvenil sau al adultului tânăr, până în jurul vârstei de 26 de ani:

  • Handicap uÈ™or: Echilibru glicemic, profil glicemic satisfăcător, absenÈ›a complicaÈ›iilor, administrare zilnică de insulină în două prize.
  • Handicap mediu: Forme de boală care pot fi echilibrate glicemic, hipotensiune ortostatică, tulburări de reglare simpatico-parasimpatic, prezenÈ›a complicaÈ›iilor microangiopatice, administrare zilnică de insulină în trei prize.
  • Handicap accentuat: Forme de boală dezechilibrate È™i isntabile din punct de vedere metabolic, posibile fenomene de decompensare metabolică.
  • Handicap grav: Forme de boală cu complicaÈ›ii microangiopatice localizate la nivelul organelor È›intă. [1], [2]


Funcțiile endocrine

Încadrarea în grade de handicap a bolnavilor cu hiperfuncÈ›ie hipofizară (tumoră hipofizară care secretă hormon de creÈ™tere) :

  • Handicap uÈ™or: Tabloul clinic È™i paraclinic incomplet, necesită tratament simptomatic.
  • Handicap mediu: Tumoră hipofizară aflată în remisiune spontană sau postterapeutic, absenÈ›a semnelor clinice oftalmologice È™i neurologice, echilibrarea tulburărilor existente prin intermediul hormonoterapiei de substituÈ›ie.
  • Handicap accentuat: Tumoră hipofizară cu evoluÈ›ie progresivă, supusă tratamentului antihormonal complex; tumoră hipofizară stabilizată, însoÈ›ită de tulburări homonale echilibrate prin tratament substitutiv; tumoră hipofizară oprită în evoluÈ›ie, însoÈ›ită de sechele oftalmologice, neurologice sau endocrine; tumoră hipofizară malignă, confirmată prin examen histopatologic.
  • Handicap grav: Tumoră hipofizară însoÈ›ită de sechele oftalmologice severe (precum cecitate), tulburări metabolice severe (caÈ™exie hipofizară) È™i tulburări neurologice severe; bolnavul în cauză necesită îngrijire permanentă.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu acromegalie, în funcÈ›ie de severitatea acesteia.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor cu hipofuncÈ›ie hipofizară:

  • Handicap uÈ™or: ÎnălÈ›ime cuprinsă între 1, 49 È™i 1, 40 m, tulburări uÈ™oare de locomoÈ›ie È™i de gestualitate, insuficiență hipofizară lipsită de complicaÈ›ii.
  • Handicap mediu: ÎnălÈ›ime cuprinsă între 1, 39 È™i 1, 30 m, tulburări moderate de locomoÈ›ie È™i de gestualitate, insuficiență hipofizară complicată, compensată prin hormonoterapie de substituÈ›ie.
  • Handicap accentuat: ÎnălÈ›ime aflată sub 1, 29 m, tulburări accentuate de locomoÈ›ie È™i de gestualitate, scăderea performanÈ›ei la efort fizic, infantilism sexual, hipotensiune arterială, mixedem secundar, insuficiență hipofizară complicată (complicaÈ›ii metabolice, neuro-psihice È™i cardiovasculare), însoÈ›ită de tulburări metabolice È™i endocrine, scădere ponderală progresivă.
  • Handicap grav: insuficiență hipofizară severă, însoÈ›ită de complicaÈ›ii cardiovasculare, emdocrine, metabolice È™i neuro-psihice, pierderea capacității de autoîngrijire È™i autoservire.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: nanism hipofizar, condrodisplazie, sindrom Sheehan.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu insuficiență tiroidiană:

  • Handicap uÈ™or: Hipotiroidism asimptomatic, identificat prin determinări hormonale (TSH crescut), cu răspuns la hormonoterapia de substituÈ›ie administrată în doze minime.
  • Handicap mediu: Hipotiroidism simptomatic, însoÈ›it de complicaÈ›ii cardiovasculare È™i metabolice, care pot fi corectate prin intermediul hormonoterapiei de substituÈ›ie.
  • Handicap accentuat: Hipotiroidism însoÈ›it de complicaÈ›ii persistente (cardiovasculare, metabolice, leziuni nervoase degenerative, leziuni osteo-articulare degenerative), în ciuda hormonoterapiei administrate.
  • Handicap grav: Hipotiroidism sever, însoÈ›it de afectare de organ, cu complicaÈ›ii cardiovasculare È™i neurologice severe (precum insuficiență cardiacă ireductibilă, encefalopatie, poliserozite).


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: hipotiroidism, mixedem primar cu afectare de organ, mixedem congenital (disgenezie tiroidiană).

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu hiperfuncÈ›ie paratiroidiană:

  • Handicap uÈ™or: hipercalcemie serică asimptomatică.
  • Handicap mediu: Hiperparatiroidism operat, însoÈ›it de sechele osoase, renale È™i tulburări de locomoÈ›ie.
  • Handicap accentuat: Hiperparatiroidism osteodistrofic operat, însoÈ›it de tulburări locomotorii severe datorate deformărilor osoase existente È™i boală cronică de rinichi.
  • Handicap grav: Hiperparatiroidism însoÈ›it de fracturi multiple È™i deformăti osoase, cu tulburări grave de locomoÈ›ie.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu hiperparatiroidism primar (boala Recklinghausen), în funcÈ›ie de severitatea acestuia.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu hipofuncÈ›ie paratiroidiană:

  • Handicap uÈ™or: Spasmofilie (tetanie latentă) simptomatică, aflată sub tratament specific.
  • Handicap mediu: Crize frecvente de tetanie cronică simptomatică, aflată sub tratament corespunzător.
  • Handicap accentuat: Crize acute frecvent de tetatnie cronică, fără răspuns la tratamentul specific administrat.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu hipoparatiroidism primar (tetanie), în funcÈ›ie de severitatea acestuia.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu insuficiență corticosuprarenală cronică primară (boala Addison) :

  • Handicap mediu: Formă compensată de boală aflată sub tratament hormonal substitutiv.
  • Handicap accentuat: Insuficiență corticosuprarenaliană cronică decompensată recidivantă; insuficiență corticosuprarenaliană operată unilateral sau bilateral, aflată sub hormonoterapie continuă de substituÈ›ie.
  • Handicap grav: Insuficiență cortiosuprarenaliană cronică decompensată, fără răspuns la tratament specific; bolnavul este incapabil de autoîngrijire È™i de autoservire.


Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu insuficiență gonadică:

  • Handicap uÈ™or: Boală asimptomatică, compensată prin hormonoterapie de substituÈ›ie,
  • Handicap mediu: Boală clinic manifestă, însoÈ›ită de tulburări de dezvoltare musculară, osteoporoză, tulburări neuropsihice moderate È™i scăderea capacității de realizare a efortului fizic.
  • Handicap accentuat: Boală clinic manifestă însoÈ›ită de hipotrofie staturală (sub 120 cm), tulburări neuropsihice accentuate, malformaÈ›ii cardiovasculare È™i scăderea capacității de realizare a efortului fizic.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu insuficiență gonadică primară È™i insuficiență gonadică prin disgenezii gonadale (sindrom Turner), în funcÈ›ie de severitatea acestora.

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu cancer tiroidian:

  • Handicap accentuat: Cancer tiroidian aflat sub tratament complex (chirurgical È™i radioizotopic); cancer tiroidian operat, aflat sub tratament continuu, însoÈ›it de recidive locale sau complicaÈ›ii dezechilibrate.
  • Handicap grav: Cancer tiroidian inoperabil; Cancer tiroidian tratat chirurgical È™i radioizotopic, aflat în stadiul de metastazare.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: cancer tiroidian operat, cu sechele metabolice sau pulmonare, afflate sub tratament continuu; cancer tiroidian inoperabil, aflat în stadiul de diseminare. [1], [2]

Funcțiile urogenitale

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu diferite afecÈ›iuni urogenitale:

  • Handicap uÈ™or: Boală cronică de rinichi stadiul I, densitate urinară < 1025, uree sangvină < 50 mg/dl, creatinină sangvină normală.
  • Handicap mediu: Boală cronică de rinichi stadiul II, densitate urinară <=1022, uree sangvină 50-100 mg/dl, creatinină sangvină 1,5-2,5 mg/dl.
  • Handicap accentuat: Boală cronică de rinichi stadiul III sau IV, densitate urinară <=1010, uree sangvină 300-500 mg/dl, creatinină sangvină >6 mg/dl.
  • Handicap grav: Boală cronică de rinichi stadiul V, densitate urinară variabilă, uree sangvină <500 mg/dl, creatinină sangvină variabilă.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu diferite afecÈ›iuni cronice renale, congenitale sau dobândite (malformaÈ›ii renale, tumori renale benigne sau maligne, hipertensiune arterială renovasculară, boli renale inflamatorii, boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirrugical), în funcÈ›ie de severitatea acestora. [1], [2]

Funcțiile sistemului hematologic

Încadrarea în gradele de handicap a persoanelor diagnosticate cu anumite afecÈ›iuni hematologice:

  • Handicap uÅŸor: Boală aflată în stadiul de remisiune de peste 4 sau 5 ani, hemoleucogramă normală.
  • Handicap mediu: Boală aflată în stadiul de remisiune sub 4 sau 5 ani.
  • Handicap accentuat: Boală aflată în stadiul evolutiv, însoÈ›ită de complicaÈ›ii, fără răspuns la tratamentul specific administrat; leucemie aflată în stadiul de recădere după 3 sau 4 ani.
  • Handicap grav: Boală aflată în stadii avansate de evoluÈ›ie, cu complicaÈ›ii ireversibile severe, însoÈ›ită de imobilizarea bolnavului la pat ÅŸi pierderea capacității de autoservire ÅŸi autoîngrijire.


În cadrul acestor grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora: leucemii acute, leucemia limfoidă cronică, leucemia granulocitară cronică, trombocitemia hemoragică, policitemia vera (boala Vaquez), anemiile aplastice ÅŸi alte tipuri de anemii, sindromul mielo-displazic.

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu diferite afecÈ›iuni ale sistemului limfoid:

  • Handicap uÅŸor: Forme de boală aflate în remisiune completă.
  • Handicap mediu: Forme de boală aflate în faza de remisiune incompletă.
  • Handicap accentuat: Boală evolutivă aflată în stadiul de acutizare; apariÈ›ia complicaÈ›iilor viscerale.
  • Handicap grav: Boală aflată în stadiul de diseminare; bolnav caÈ™ectic, incapabil de autoservire È™i autoîngrijire.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: boala Hodgkin, limfoamele nonHodgkin, macroglobulinemia Waldenstrom È™i mielomul multiplu. [1], [2]

Funcțiile osteo-articulare

Încadrarea în gradele de handicap a bolnavilor diagnosticaÈ›i cu diferite afecÈ›iuni osteo-articulare:

  • Handicap mediu: Anchiloză sau redoare unilaterală de umăr sau de cot, însoÈ›ită de tulburări neurologice, anchiloză sau redoare bilaterală de gleznă, anchiloză sau redoare unilaterală de genunchi sau de È™old, coxartroză unilaterală neoperată, coxartroză operată însoÈ›ită de complicaÈ›ii operatorii. Afectarea capacității funcÈ›ionale a sistemului osteo-articular, cu limitarea mersului È™i a gestualității.
  • Handicap accentuat: Anchiloză sau redoare bilaterală de umăr È™i de cot, însoÈ›ită sau nu de tulburări neurologice, redoare bilaterală de genunchi sau de È™old, redoare de genunchi asociată anchilozei de È™old, coxartroză bilaterală neoperată, coxartroză operată complicată prin decimentarea protezei.
  • Handicap grav: Afectarea bilaterală severă È™i neoperabilă a articulaÈ›iilor mari (È™old, genunchi), însoÈ›ite de complicaÈ›ii postoperatorii, care limitează mobilitatea articulară, cu risc crescut de imobilizare totală a bolnavului, acesta nefiind capabil de autoîngrijire È™i autoservire.


În aceste grade de handicap pot fi încadraÈ›i bolnavii diagnosticaÈ›i cu următoarele tipuri de afecÈ›iuni, în funcÈ›ie de severitatea acestora, astfel: deformări rahitice cu tulburări de postură, afecÈ›iuni constituÈ›ionale ale oaselor (precum acondrodisplazia), malformaÈ›ii osoase (precum amielia, sindactilia, etc.), luxaÈ›ia congenitală de È™old însoÈ›ită de coxartroză secundară, anchiloze ale coatelor È™i ale genunchilor, anchiloze È™i redori posttraumatice, congenitale sau în urma osteoartritei tuberculoase, redori strânse de È™old sau de genunchi, pseudartroze, colagenoze (precum sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, etc.), hemofilia A È™i B, artropatia psoriazică, afecÈ›iunile articulare degenerative, leziunile structurale osoase induse de corticoterapia îndelungată, tumorile osoase benigne È™i maligne. [1], [2]


Data actualizare: 07-01-2020 | creare: 07-01-2020 | Vizite: 444019
Bibliografie
1. Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, link: https://anpd.gov.ro/web/informatii-utile/evaluarea-si-incadrarea-in-grad-de-handicap/comisia-superioara/
2. European physical and mental disability rating scalefor medical purposes, link: https://www.ecb.europa.eu/careers/pdf/annex_II_staff_rules_ft.pdf
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum