Studii Medicale — Neuropsihiatrie

Sinteză a 257 de meta-analize (619 milioane participanți) privind diferențele de sex în psihiatrie: diferențe mici în prevalență și risc, dar eficacitate similară a tratamentului la ambele sexe.

Studiul identifică mutații în gena SNW1 ca o cauză a microcefaliei primare, demonstrând că disfuncția spliceozomală perturbă proliferarea celulelor stem neurale și dezvoltarea cerebrală.

O umbrelă de recenzii confirmă eficacitatea intervențiilor digitale în psihiatrie, cu dovezi superioare față de comparatori activi în depresie, schizofrenie și anxietate, dar cu certitudine limitată.

Ghid de consens Delphi ce recomandă praguri mai scăzute de neutrofile pentru clozapină și oprirea monitorizării de rutină după 2 ani, optimizând managementul schizofreniei rezistente.

Meta-analiză din Scientific Reports (Universitatea Semmelweis): la pacienții cu schizofrenie, diabetul agravează raționamentul (SMD=-0,40) și viteza de procesare (SMD=-0,43). Optimizarea metabolică ar putea îmbunătăți cogniția și prognosticul funcțional.

Meta-analiză pe 83.418 persoane: tulburările de personalitate cresc riscul de violență (OR 4,5) și recidivă (OR 2,3), cu impact major al comorbidității prin consum de substanțe.

Recenzie sistematică a 37 de studii privind semaglutida în psihiatrie: beneficii în tulburarea de alimentație compulsivă și consumul de substanțe, dar necesitatea prudenței privind riscul depresiv.

Studiul demonstrează că patologia amiloid-beta la centenari nu este benignă, sarcina amiloidă ridicată fiind asociată cu declin cognitiv, mediat de interacțiunea cu patologia tau.

Meta-analiză: Ketamina i.v. și rTMS sunt comparabile cu electroconvulsivoterapia în depresia rezistentă, având o acceptabilitate superioară, deși nivelul de încredere în dovezi este scăzut.

Trial randomizat dublu-orb publicat în Lancet Psychiatry (151 pacienți, 9 NHS Trusts UK): augmentarea cu pramipexol 2,3 mg/zi a redus QIDS-SR16 cu 3,9 puncte față de placebo (p<0,0001) la 12 săptămâni, dar cu 4× mai multe abandonuri din cauza efectelor adverse.

Studiul demonstrează că nivelul plasmatic crescut al GFAP la vârstnicii cu DCU prezice un răspuns cognitiv mai slab la intervențiile multidomeniu, în special la cei cu patologie amiloidă asociată.

Studiul evaluează randamentul secvențierii exomului la 868 copii cu tulburări neurodevelopmentale, raportând un diagnostic molecular în 27% din cazuri, cu predictori clinici specifici identificați.

Un studiu randomizat dublu-orb arată că oxitocina intranazală crește afectele pozitive și considerația față de copil la mamele cu depresie postpartum, fără a modifica sensibilitatea maternă.

Studiul demonstrează că rTMS și iTBS remodelează conectivitatea fronto-striatală la pacienții cu depresie, corelând aceste modificări neurobiologice cu ameliorarea simptomelor clinice.

Meta-analiza a 5875 de pacienți arată că 72% dintre cei cu anxietate generalizată suferă de tulburări de somn, corelate cu factori precum depresia, durerea, fumatul și deficitul de vitamina D.