Studii Medicale — Neuropsihiatrie

Studiul identifică patru profiluri de multimorbiditate la 91.680 de veterani cu schizofrenie, corelând tiparele clinice cu riscuri specifice de mortalitate (HR 2,03 pentru grupul medical-psihiatric).

Studiul confirmă un risc ușor crescut de cancer mamar la femeile cu schizofrenie, asociat cu utilizarea prelungită a antipsihoticelor care cresc nivelul de prolactină.

Studiul demonstrează că terapia hormonală cu estradiol și testosteron reduce cu 44,59% simptomele depresive la femeile aflate la menopauză, după o monitorizare medie de 107 zile.

Studiul NACC demonstrează că pacienții cu Alzheimer și epilepsie comorbidă prezintă un fenotip cognitiv distinct, cu disfuncții executive severe și povară vasculară crescută față de Alzheimer pur.

Două conformații ale α-sinucleinei plasmatice (tipul A și B) discriminează boala Parkinson de demența cu corpi Lewy (p<0,001) și prezic declinul cognitiv în PD, cu validare în două cohorte independente (n=235 și n=200), deschizând calea spre diagnostic diferențial neinvaziv.

Studiu transversal pe 18.891 de adulți: stresul (iritabilitatea) este asociat independent cu hipertensiunea, spre deosebire de anxietate și depresie, care nu prezintă o legătură semnificativă.

Meta-analiza a 47 de studii arată că terapia cognitiv-comportamentală pentru patologia duală are o eficacitate modestă, cu beneficii variabile în funcție de comparator și obiectivul urmărit.

Studiu OLINK (92 biomarkeri cardiovasculari): la 72 de pacienți cu primă episod psihotic, 15 biomarkeri sunt crescuți față de 54 de controale (NEMO FC 1,51, SRC FC 1,42, STK4 FC 1,27) în absența modificărilor parametrilor cardiovasculari clasici și independent de expunerea la antipsihotice.

Meta-analiză pe 4361 pacienți: terapia cognitiv-comportamentală individuală și în grup sunt eficiente în anxietatea generalizată, în timp ce varianta la distanță prezintă eficacitate limitată.

O sinteză a 91 de revizuiri arată că activitatea fizică structurată ameliorează constant depresia și anxietatea la copii și adolescenți, având efecte promițătoare și asupra atenției.

Un studiu pe 34.457 de participanți arată că sarcopenia este un factor de risc cauzal pentru declinul cognitiv, activitatea fizică fiind o verigă cheie de legătură.

Meta-analiză pe 18 studii privind neuromodularea (tDCS, rTMS, neurofeedback) în ADHD la adulți; rezultatele nu ating semnificația statistică, indicând necesitatea unor studii mai riguroase.

Meta-analiza a 51 de studii arată că meloterapia reduce anxietatea cu un efect moderat (g=0,357), fiind mai eficientă pentru simptomele subiective decât pentru parametrii fiziologici.

Studiul argumentează că litiul acționează ca agent modificator de boală în tulburarea bipolară, oferind neuroprotecție și reducând riscul de suicid și progresia structurală a bolii.

Studiul pe 30.133 de adulți arată că un raport cetogenic alimentar mai mare se asociază cu un risc redus de simptome depresive, efect mediat de compoziția corporală, nu de inflamație.