Studii Medicale — Otorinolaringologie-ORL

Studiul demonstrează că insulina intranazală ameliorează deficitele cognitive și reduce neuroinflamația într-un model murin de îmbătrânire hipocampală prin inhibarea căii cGAS-STING.

Studiul identifică disbioza bacteriană (suprapopulare cu Corynebacterium) drept cauză a mirosului plantar în NPPK și demonstrează eficacitatea peroxidului de benzoil în reducerea acestuia.

Studiu clinic randomizat pe 461 pacienți cu tinitus cronic: terapiile combinate reduc handicapul auditiv mai mult decât cele unice, însă efectul este compensator, nu sinergic.

Meta-analiză GWAS pe 96.555 pacienți identifică 131 loci genetici comuni pentru astm și polipoză nazală, confirmând o bază genetică partajată și implicând căile inflamației de tip 2 și TP63.

Studiul demonstrează că hipnoza autoadministrată reduce frecvența și severitatea bufeurilor de căldură la femeile la menopauză cu peste 50%, fiind o alternativă nonhormonală sigură și eficientă.

Consens internațional ce stabilește 30 de recomandări pentru terapia genică în hipoacuzia ereditară (OTOF), standardizând selecția pacienților și conduita terapeutică.

Studiul EEG demonstrează că pacienții cu schizofrenie și halucinații auditive prezintă o amplificare a răspunsului cortical la vorbirea interioară, în loc de suprimarea normală a acestuia.

Studiul demonstrează că editarea genetică CRISPR-Cas9, administrată într-o doză unică, restaurează auzul și echilibrul la șoareci adulți cu surditate ereditară DFNA41, fără efecte off-target.

Revizuire sistematică privind disfuncția audiovestibulară în HIES: IgE crescut corelează cu afectarea cohleovestibulară; imunomodularea precoce (corticosteroizi, dupilumab) poate preveni hipoacuzia.

Studiul demonstrează că atenția auditivă selectivă influențează procesarea corticală a vorbirii, dar nu modulează activitatea subcorticală, corectând erori din literatura anterioară.

Studiul demonstrează că percepția calității sunetului, nu recunoașterea vorbirii, este principalul determinant al calității vieții la pacienții cu implant cohlear.

Meta-analiza demonstrează că terapiile biologice, în special dupilumab, îmbunătățesc semnificativ funcția olfactivă la pacienții cu rinosinuzită cronică cu polipi nazali, corelat cu eozinofilia.

Studiul EVEREST (RCT, 360 pacienți) demonstrează superioritatea dupilumabului față de omalizumab în reducerea polipilor nazali și îmbunătățirea olfacției la pacienți cu CRSwNP și astm comorbid.

Studiul compară terapia genică OTL-203 cu transplantul alogen în sindromul Hurler, demonstrând o corecție superioară a opacifierii corneene și a auzului prin supraexprimare enzimatică.

Studiul demonstrează succesul unui implant auditiv cerebral moale la primate, oferind percepții auditive stabile și sigure, cu potențial pentru reabilitarea auditivă umană.