Steatoza hepatica - Ficatul gras

Steatoza hepatica este acumularea excesiva de lipide in hepatocite, raspunsul hepatic cel mai frecvent la injurii. Exista doua tipuri de steatoza cea alcoolica si non-alcoolica.
Steatoza hepatica alcoolica si cea nealcoolica sunt cauze majore de deces, prin progresia lor spre ciroza si insuficienta hepatica.
Inflamarea ficatului gras se numeste steatohepatita si poate apare la consumul de alcool sau fara-steatohepatita non-alcoolica.

Steatohepatita non-alcoolica este un sindrom care se dezvolta la pacienti nealcoolici si produce leziuni hepatice care nu se disting histologic de cea alcoolica. Cel mai adesea apare la femeile de virsta mijlocie, supraponderale, cu diabet sau cu nivele crescute de trigliceride in singe. De asemenea mai apare si la unele femei insarcinate care sufera de preeclampsie.
Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici. Cei care prezinta simptome, acestea includ: oboseala, starea de rau general si durere abdominala in hipocondrul drept. Hepatomegalia apare la 75% dintre acestia.
Prognosticul este controversat. Multi dintre pacienti nu vor dezvolta insuficienta hepatica sau ciroza, totusi unele medicamente citotoxice si disfunctii metabolice sunt asociate cu progresia steatohepatitei.

Steatohepatita alcoolica este consecinta ingestiei cronice de alcool pentru perioade lungi de timp. Este o combinatie a ficatului gras, inflamatie difuza hepatica si necroza, in grade diferite.
Semnele si simptomele sunt asemanatoare cu cele din cadrul formei non-alcoolice.
Prognosticul este determinat de gredul de fibroza si inflamatie. Fara prezenta fibrozei, ficatul gras este reversibil complet in 6 saptamini, daca consumul de alcool este oprit.
Fibroza excesiva si complicatiile acesteia: ciroza, ascita, insuficienta hepatica, hemoragiile esofagiene si encefalopatia hepatica sunt ireversibile si severe.
Abstinenta este terapia de baza, poate preveni progresia steatozei si prelungi durata de viata.

Patogenie

Cele doua entitati clinice prezinta relativ aceleasi mecanisme patogene:
Cresterea captarii hepatice a acizilor grasi
Nivelul de acizi grasi captati de catre ficat creste semnificativ imediat dupa consumul de alcool si la persoanele obeze sau cu hiperlipidemie. Alcoolul creste captarea de acizi grasi prin cresterea fluxului de singe portal si independent de acesta, prin alterarea lipidelor din structura membranei hepatocitelor.
Blocarea oxidarii acizilor grasi
Alcoolul si lipidele in exces inhiba oxidarea acida hepatica, prin inhibarea oxidarii mitocondriale si ciclului acid tricarboxilic.
Blocarea transportului acizilor grasi in mitocondrii
Transportul acizilor grasi liberi din citosol la mitocondrii este necesar pentru beta-oxidarea acestora. Transportul este mediat de o enzima de la suprafata membranei mitocondriale-carnitinpalmitoil transferaza. Alcoolismul cronic s-a dovedit ca reduce activitatea acestei enzime, dar si prin cresterea productiei de malonil Co-A, prin inhibarea activitatii enzimei malonil Co-A decarboxilaza.
Accelerarea producerii de novo a acizilor grasi, cresterea esterificarii acestora la trigliceride si scaderea excretiei de tricliceride hepatice, sunt alte mecanisme implicate.
Histologic pe sectiuni macroscopic ficatul este galben, cu bule mari ce grasime la suprafata, friabil si marit de volum. Microscopic prezinta acumulari macroveziculare de grasime, cu aspect de picaturi, care marginalizeaza nucleul. Microveziculele de grasime reprezinta mitocondriile distruse.