Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
amara, ms de intrebare:) sunt oarecum mai bine desi am momente in care..nu:D u?
AnaSmile cum mai esti? Sper ca santeti bine toti cei de pe aici :)
buna amaara...pai am crezut ca sunt mai bine dar azi noapte am facut o noapte alba desi cu o seara inainte m-am culcat pe la 2-3...nu prea mancasem si am fumat destul...si iar mi-a fost rau:(
@smile...vezi tu copil, si daca nu ai probleme si tot nu o sa te simti bine daca nu mananci si fumezi "destul". Nu ai fost cuminte :). Sper sa-ti fie mai bine curand. Hugs
nu stiu...am fumat 2 fete cam 3 pachete de tigari...si nu dormisem...ma simteam ca atunci cand eram drogata mai ales ca nu puteam sa adorm ca iar imi amortea corpul desi cred ca e ceva normal.. eu ma speriam, mai ales atunci cand ma atingea cineva parca aveam ace in corp:((...
Stau si ma gandesc, ca era mai bine daca nu mergeam la antrenament in acea seara in care am facut atacul de panica, dar nu ai de unde sa stii.
Sunt atat de descurajat, cu moralul la pamant, pesimist...ma gandesc ca viata mea e un calvar, si nu o sa mai imi revin niciodata...Am incercat toate optiunile sa imi revin, dar nu stiu ce sa mai fac sa nu mai am aceste stari.Parctic e imposibil din punctul meu de vedere.Saptamana asta trebui sa merg la doctorita psihiatra de la spitalul Alexandru Obregia, care decat cu ea mai tin legatura, nu mai merg la alt psihiatru...
Cum sa ies eu din starile astea?Azi m-am plimbat o gramada cu bicicleta...
Cand stau la calculator, mai simt si ca ma strange ceva de gat, ma gandesc ca poate am vro boala incurabila.. Mai ma gandesc si de ce aud cucuveaua aproape in fiecare seara, si imi fac fel si fel de iluzii, cantand pentru mine, ca poate mor eu... si numai asa...
Sunt prea slab in gandire, nu pot sa spun acel STOP! ca ma gandesc ca nu am resursele si dispozitia necesare pentru a face asta, nu sunt pregatit, cum sa pun stop cand ma simt rau... :((
Sunt atat de descurajat, cu moralul la pamant, pesimist...ma gandesc ca viata mea e un calvar, si nu o sa mai imi revin niciodata...Am incercat toate optiunile sa imi revin, dar nu stiu ce sa mai fac sa nu mai am aceste stari.Parctic e imposibil din punctul meu de vedere.Saptamana asta trebui sa merg la doctorita psihiatra de la spitalul Alexandru Obregia, care decat cu ea mai tin legatura, nu mai merg la alt psihiatru...
Cum sa ies eu din starile astea?Azi m-am plimbat o gramada cu bicicleta...
Cand stau la calculator, mai simt si ca ma strange ceva de gat, ma gandesc ca poate am vro boala incurabila.. Mai ma gandesc si de ce aud cucuveaua aproape in fiecare seara, si imi fac fel si fel de iluzii, cantand pentru mine, ca poate mor eu... si numai asa...
Sunt prea slab in gandire, nu pot sa spun acel STOP! ca ma gandesc ca nu am resursele si dispozitia necesare pentru a face asta, nu sunt pregatit, cum sa pun stop cand ma simt rau... :((
@Stefan1994
Ar fi folositor sa ai in preajma o persoana binedispusa care sa-ti schimbe gindurile obsesive.Povestea cu biata pasare pe care si eu o acuzam cindva ca ar aduce o veste rea, este doar o·credinta"populara care in alte locatii din lume au sens total opus, eu am o amica ce tine in casa 3 statui cu renumita cucuvea si crede ca-i aduce noroc, deci iti aduce ce doresti pina la urma si bine ar fi sa-ti doresti echilibru, pace mentala.Sincer nu vreau sa fiu inteleasa gresit, dar daca o sa auda psihiatra povestea s-ar putea sa-ti prescrie o"doza"cam dura si sa te alegi cu alte belele.Eu sunt prietena cu naturopatia, homeopatia si alte asemeni care nu sunt pe primul loc in optiunea celor cu probleme de acest gen asa ca nu pot sa-ti sugerez vreo medicatie alopata nefiind avizata dealtfel, desi imi pare rau ca nu reusesti sa scapi de gindurile acelea.Care sunt tratamentele care le-ai incercat?macar jumate de ora incearca meditatia.
Ginduri de bine
Ar fi folositor sa ai in preajma o persoana binedispusa care sa-ti schimbe gindurile obsesive.Povestea cu biata pasare pe care si eu o acuzam cindva ca ar aduce o veste rea, este doar o·credinta"populara care in alte locatii din lume au sens total opus, eu am o amica ce tine in casa 3 statui cu renumita cucuvea si crede ca-i aduce noroc, deci iti aduce ce doresti pina la urma si bine ar fi sa-ti doresti echilibru, pace mentala.Sincer nu vreau sa fiu inteleasa gresit, dar daca o sa auda psihiatra povestea s-ar putea sa-ti prescrie o"doza"cam dura si sa te alegi cu alte belele.Eu sunt prietena cu naturopatia, homeopatia si alte asemeni care nu sunt pe primul loc in optiunea celor cu probleme de acest gen asa ca nu pot sa-ti sugerez vreo medicatie alopata nefiind avizata dealtfel, desi imi pare rau ca nu reusesti sa scapi de gindurile acelea.Care sunt tratamentele care le-ai incercat?macar jumate de ora incearca meditatia.
Ginduri de bine
@k.v
Pai prima si prima oara am inceput cu homneopate.Pe urma am luat cipralex, care nu mi-a mers.Pe urma am luat seroquel, seroxat si pramistar, din care nu s-a vazut nicio imbunatatire.Pe urma mi-a dat abilify, si serlift pe care nu le-am luat...Acum urmez un tratament cu rispen, seroxat si romparkin, si calmepam la nevoie.
Acum ce ma supara pe mine sunt urmatoarele : Mi-e somn desii am dormit destul, si la pranz, asta nu ar fi o rautat, doar simt ca nu pot sa respir bine, ca tre sa trag eu aer pe nas ca daca nu ma sufoc.Eu sunt dependent de Olynth..si imi simt picioarele obosite, ca nu mai ma tin...In fiecare zi am 1001 de simptome pe care le asociez cu ceva grav si cred ca mor, ca si acum bine-inteles.
Mi-e teama sa mai ma si culc, ca poate nu mai ma trezesc...
Pai prima si prima oara am inceput cu homneopate.Pe urma am luat cipralex, care nu mi-a mers.Pe urma am luat seroquel, seroxat si pramistar, din care nu s-a vazut nicio imbunatatire.Pe urma mi-a dat abilify, si serlift pe care nu le-am luat...Acum urmez un tratament cu rispen, seroxat si romparkin, si calmepam la nevoie.
Acum ce ma supara pe mine sunt urmatoarele : Mi-e somn desii am dormit destul, si la pranz, asta nu ar fi o rautat, doar simt ca nu pot sa respir bine, ca tre sa trag eu aer pe nas ca daca nu ma sufoc.Eu sunt dependent de Olynth..si imi simt picioarele obosite, ca nu mai ma tin...In fiecare zi am 1001 de simptome pe care le asociez cu ceva grav si cred ca mor, ca si acum bine-inteles.
Mi-e teama sa mai ma si culc, ca poate nu mai ma trezesc...
În timpul consultaţiei nu ascunde nimic medicului, ci expune-i toate trăirile şi neliniştile tale pentru că s-ar putea ca într-adevăr să ai nevoie de o doză mai mare. Nu renunţa la tratament încă, chiar dacă simţi că nu-şi face efectul. Nu ştiu cum ai urmat celelalte scheme de tratament, dar îmi amintesc că pe unele le luai când şi când, pe altele, de teamă, nu le luai deloc şi pe unele le-ai luat doar o lună sau două. Durează mult până să-ţi revii complet. La unii abia după trei luni începe să-şi facă efectul medicamentul, după care continuă încă cel puţin 9 luni pentru a evita recăderile. Tu crezi că nu are niciun efect, dar asta poate să fie numai impresia ta pentru că ai aşteptări mult prea mari. Îmi imaginez că îţi doreşti să iei un antidepresiv şi într-o lună să fii CA ÎNAINTE. Cum asta nu se prea întâmplă, crezi că n-are efect. Dar dacă priveşti în urmă la începutul tulburării, chiar nu observi nicio îmbunătăţire? Tot la fel de puternice sunt senzaţiile de teamă? Mai ai episoade de depersonalizare, atacuri de panică? Dacă nu, eu zic că-i o îmbunătăţire, că medicamentul îşi face treaba încet, încet şi, cu răbdare, te vei simţi din ce în ce mai bine. Cel puţin, asta îţi doresc.
Deperonailzarea o am si acum, si vad ca nu cedeaza la niciun tratament.Atac de panica nu am mai facut, si am fost plecat si la mare si la munte si m-am simtit chiar OK.O imbunatatire se pare ca este, dar urmez tratamentul de aproape 3 luni, chiar la inceputul vacantei de vara l-am inceput.
Se poate sa ai dreptate.Eu astept sa scap dintr-o data si de derealizare si de frica si sa fiu ca inainte, asa peste noapte.Mi-am pus toata baza in medicamente si de-aia sunt asa dezamagit de randamentul lor.
Se poate sa ai dreptate.Eu astept sa scap dintr-o data si de derealizare si de frica si sa fiu ca inainte, asa peste noapte.Mi-am pus toata baza in medicamente si de-aia sunt asa dezamagit de randamentul lor.
@Stefan1994
Iti amintesti cum se numeau solutiile homeopate?Aconitum?folosit in atacuri de panica, amorteli si furnicaturi in corp, agitatie psihica, palpitatii, senzatie de tensiune arteriala cu un puls plin si puternic.Trateaza tulburari cauzate de soc:frica, teama de moarte, modificari bruste ale schimbarilor climatice.Ca si in psihiatrie se formeaza un tablou al persoanei in sine dupa raspunsul la intrebarile adresate de aceea este posibil ca cel in cauza sa nu fie pe solutia potrivita, dar macar in homeopatie nu exista efecte secundare.Poate iti da cineva un sfat folositor si iesi din situatia asta obositoare.
Iti amintesti cum se numeau solutiile homeopate?Aconitum?folosit in atacuri de panica, amorteli si furnicaturi in corp, agitatie psihica, palpitatii, senzatie de tensiune arteriala cu un puls plin si puternic.Trateaza tulburari cauzate de soc:frica, teama de moarte, modificari bruste ale schimbarilor climatice.Ca si in psihiatrie se formeaza un tablou al persoanei in sine dupa raspunsul la intrebarile adresate de aceea este posibil ca cel in cauza sa nu fie pe solutia potrivita, dar macar in homeopatie nu exista efecte secundare.Poate iti da cineva un sfat folositor si iesi din situatia asta obositoare.
Nu te mai gandi la cucuveaua aia prietene, e o pasare ca oricare alta dar care a intrat in folclorul nostru ca ar f i de rau augur sa cante pe langa casele noastre.
Am impresia ca iti face bine sa iesi in aer liber mare-munte plimbat cu bicicleta.Adevarul ca la toti decat sa stam in fata calculatorului (ma rog eu mai stau si la lucru 10-12 ore pe zi)ne face mult mai bine iesirea in aer liber, natura, munte, flori, bicicleta, pescuit, gradinarit etc
Uneori poate iti face bine(si cred la toti)ca sa discuti cu prieteni chiar daca sunt mai departe pe Net.Noi suntem alaturi de tine.
Insanatosire grabnica si numai bine!
Am impresia ca iti face bine sa iesi in aer liber mare-munte plimbat cu bicicleta.Adevarul ca la toti decat sa stam in fata calculatorului (ma rog eu mai stau si la lucru 10-12 ore pe zi)ne face mult mai bine iesirea in aer liber, natura, munte, flori, bicicleta, pescuit, gradinarit etc
Uneori poate iti face bine(si cred la toti)ca sa discuti cu prieteni chiar daca sunt mai departe pe Net.Noi suntem alaturi de tine.
Insanatosire grabnica si numai bine!
@k.v
Luam asa : Procalm, tinctura de ovaz, niste bilute albe mici care se numeau ignatia si nu mai stiu cum se numesc..cam asa luam.
Luam asa : Procalm, tinctura de ovaz, niste bilute albe mici care se numeau ignatia si nu mai stiu cum se numesc..cam asa luam.
Uita-ti ce minunatii imi mai trec prin cap...Sunt moderator pe un forum de jocuri, si vroaim sa rezolv niste cazuri, si simteam ca nu mai stiu cum sa le rezolv, ca nu ma pot concentra, si acum ma gandesc ca poate am innebunit, ca simt un blocaj mental, adica ca parca nici nu mai stiu sa comunic cu oamenii din jur, simt ca am innebunit si ca o sa mor...in fiecare zi sunt terorizat de cate o astfel de problema.Nu mai am linistea pe care mi-o doresc.In fiecare zi cate ceva nou, cat sa mai rezist si eu, chiar cred ca o sa innebunesc.
Mai imi simt si piciorul stang incordat, mainile la fel...La ce imi facea placere ieri sa ma gandesc, astazi nu mai simt nimic pentru acel gand...Ce se intampla cu mine in aceste momente?Chiar zic ca am luat-o razna, si o sa mor.
@Stefan1994
N-o sa inebunesti, eu pe fiul meu l-am vazut in cele mai cumplite stari, isi pierduse discernamintul, cazuse in starea specifica autistilor si alte stari "imposibil"de rezolvat, dar acum este restabilit din acesteasta persvectiva, mai am de inlaturat efectele negative ale psihotropelor.De ce ai renuntat la homeopatie?nu simteai efectul?daca esti dispus sa apelezi la vreo planta, Arnica este cea care absoarbe socurile emotionale, Isopul rezolva problemele sufletului si nu spun asta doar ca am lecturat ci pt ca am probat.Toti avem stari de acest gen, toate elementele vietii sunt perturbate, dar o cale exista pt fiecare, esti tinar poti invinge.
N-o sa inebunesti, eu pe fiul meu l-am vazut in cele mai cumplite stari, isi pierduse discernamintul, cazuse in starea specifica autistilor si alte stari "imposibil"de rezolvat, dar acum este restabilit din acesteasta persvectiva, mai am de inlaturat efectele negative ale psihotropelor.De ce ai renuntat la homeopatie?nu simteai efectul?daca esti dispus sa apelezi la vreo planta, Arnica este cea care absoarbe socurile emotionale, Isopul rezolva problemele sufletului si nu spun asta doar ca am lecturat ci pt ca am probat.Toti avem stari de acest gen, toate elementele vietii sunt perturbate, dar o cale exista pt fiecare, esti tinar poti invinge.
@stefan - singura boala care o ai acum este "frica", e musai sa te incurajezi si sa te scapi de frica. Probabil multe stari care le ai sant de la frica. Tu chiar asa trebuie sa infrunti starea ta, sa spui "nimic mai mult nu se poata intampla decat sa mor", cu o moarte esti dator oricum, nu acum- incolo cand ajungi catre 100 dar, ai nevoie sa-ti confrunti frica si ai nevoie sa nu-ti fie frica de moarte.
Uite eu chiar asa am facut dupa 9/11 acum zece ani cand a fost atacul pe gemenii, cladirile din NYC. Trebuia sa circul si nu se putea asa in panica si simplu mi-am spus ca atunci or mai tarziu trebuie sa mor, ca nu pot eu sa controlez cand o sa mor si ca pana traiesc nu vreau sa traiesc in spaima si mizerie sufleteasca. Si oricum nu sant nemuritoare, nimeni nu este.
Stefane e in mana ta puterea, lupta cu frica, mintea omului are mare putere, autosugestia poate vindeca. Ar fi trebuit sa incerci abilify cand l-ai avut prescris...dar sa iei ce ai si sa te socializezi cu oameni pozitivi.
Come on, you can do it! :)
Uite eu chiar asa am facut dupa 9/11 acum zece ani cand a fost atacul pe gemenii, cladirile din NYC. Trebuia sa circul si nu se putea asa in panica si simplu mi-am spus ca atunci or mai tarziu trebuie sa mor, ca nu pot eu sa controlez cand o sa mor si ca pana traiesc nu vreau sa traiesc in spaima si mizerie sufleteasca. Si oricum nu sant nemuritoare, nimeni nu este.
Stefane e in mana ta puterea, lupta cu frica, mintea omului are mare putere, autosugestia poate vindeca. Ar fi trebuit sa incerci abilify cand l-ai avut prescris...dar sa iei ce ai si sa te socializezi cu oameni pozitivi.
Come on, you can do it! :)
Buna Stefan, eu sunt sub tratament de peste 2 ani, in prima perioada eram cum spui tu dar acum cand am ajuns la un echilibru medicul a schimbat schema de tratament si dozele sunt mult mai mici, ceea ce vreau sa ti spun ca toate medicamentele au acele efecte colaterale de care nu trebuie sa te sperii, trebuie sa accepti si sa le tratezi cu indiferenta.Chiar daca simt ca amoarte o mana sau piciorul stiu ca trece in ceva timp si merg inainte si multe alte simtome de acest gen.Un ritm de viata activ si persoane pozitive alaturi fac intotdeuna bine. Nu trebuie niciodata sa traiesti in trecut CUM ERAM.azi e altceva si treb sa te simti bn pe moment asa cum esti acum, e nevoie de rabdare, putere si timp sa fii bine, frica de ziua de maine nu aduce nimic bun.Mi am permis sa ti scriu pt ca asa cum eu am reusit sa fiu bn chiar si sub tratament vei reusi si tu, nu trebuie sa dam vina pe nimeni pt ce ni se intampla, nu comparam trecutul cu prezentul sau cum sunt altii ca noi suntem altfel, suntem persoane sensibile victime ale vremurilor pe care le traim, viata de zi cu zi, nemultumirea din suflet sau traume traite candva ne au facut sa ajungem aici, trebuie sa mergem inainte, sa fim puternici, e doar o perioada care va trece...sanatate multa si curaj!
Aaaa, si sa va mai spun ceva, care iar ma framanta rau : Intr-o noapte m-am trezit cu piciorul stang amorit.Nu mai puteam sa indoi degetele de la picioare, nu mai puteam sa calc in el, parca mi-l luase de tot.In 5 minute mi-am revenit, dar m-am speriat foarte tare, si n-am avut ce face si am scris problema asta pe un alt forum, sa vad de la ce e.Si acolo cineva mi-a spus sa ma duc sa fac o radiografie la coloana, sa nu am metastaza :|.Pai de cand mi-a zis acea persoana aia, numai acolo ma gandesc, mai ma doare si in spate mijlocul, si simt ca imi ia picioarele.De atunci ma gandesc numai ca poate am metastaza si imi mananca maduva si oasele, deaia imi simt picioarele asa...
Èši-a amorţit pentru că ai dormit prost şi ţi s-a blocat circulaţia sângelui. Stai liniştit.
@Stefan1994
O explicatie buna pt.gindurile obsesive le poti gasi intr-un filmulet scurt de Gregg Braden, , Legea atractiei= gind-emotie, , din pacate nu este redat integral, dar suficient ca sa intelegi esentialul.Daca gasesti, , Legea rezonantei, , cred ca este complet si cu bune invataminte daca-ti place personajul desigur, eu una il ador.
Sanatate si ginduri binefacatoare
O explicatie buna pt.gindurile obsesive le poti gasi intr-un filmulet scurt de Gregg Braden, , Legea atractiei= gind-emotie, , din pacate nu este redat integral, dar suficient ca sa intelegi esentialul.Daca gasesti, , Legea rezonantei, , cred ca este complet si cu bune invataminte daca-ti place personajul desigur, eu una il ador.
Sanatate si ginduri binefacatoare
@Stefan, hai sa-ti spun o poveste despre mine. Eu mai fumez uneori, sant zile in care nu fumez si am zile cand fumez mai mult si asa mi-a venit o spaima ca am cancer la plamani. Gandindu-ma asa in cateva zile am simtit o durere in spate in partea stanga de parca ma sfredelea zi si nopate cateva luni bune. Acum vreo trei saptamani am mers sa-mi fac un CT scan si nu am nimic. Stii ceva? Din ziua in care a sunat doctorul sa-mi spuna ca nu am absolut nimic nici nu ma mai doare vreodata. O durere pot sa spun groaznica, uneori nu puteam sa respir, a trecut in clipa in care am auzit rezultatul. Totul a fost psihic, lucrez in spital la chirurgie si imagineaza-ti ca vazand niste pacienti cu masca de oxigen mi-a urcat la cap ideea ca sant la un pas de soarta lor. Sigur ca daca mai fumez imi semnez verdictul in fiecare zi dar vreau sa-ti spun ca dac-ti pui mintea ca ai ceva la coloana o sa simti si durere.
Tu spui ca ai avut multe analize si studii radiologice, si atunci cum sa ai metastaza? Cum crezi tu ca nu vedeau un inceput de cancer? Banuiesc ca stii ce e metastaza, si stii cum se ajunge in acel stagiu.
Nu-ti mai face asa multe griji pentru ca-ti faci mai rau. O sa fi bine, fi pozitiv si ai rabdare, sa vezi ca o sa-ti treaca :)
Tu spui ca ai avut multe analize si studii radiologice, si atunci cum sa ai metastaza? Cum crezi tu ca nu vedeau un inceput de cancer? Banuiesc ca stii ce e metastaza, si stii cum se ajunge in acel stagiu.
Nu-ti mai face asa multe griji pentru ca-ti faci mai rau. O sa fi bine, fi pozitiv si ai rabdare, sa vezi ca o sa-ti treaca :)
Stefane, esti incredibil...pur si simplu o tii pe a ta...uite eu am avut acum 3-4 zile cele mai groaznice stari posibile, am stat la pat 2-3 zile din cauza unei indigestii pe care am facut-o la doar o luna de cand am facut insolatia la mare, am avut niste stari cumplite, voma, greata, cand ma ridicam in picioare simteam ca lesin, toate astea combinate cu stariile ciudate ale anxietatii, recunosc ca m-am gandit pe moment...doamne oare mai scap vreodata de stariile astea horror...chiar si aseara aveam temperatura si m-am simtit foarte ciudat, dar am continuat sa merg cu prieteni p-afara, prin mall-uri, magazine, etc.
Acum ce sa-ti zic, cred ca-ti place sa fi in centrul atentiei, nu se poate dupa atatea luni sa vi aici sa spui ca esti la fel de rau, zici ca ai fost la mare, munte, te plimbi cu bicla, deci fizic se poate? recunosti pe-o parte ca esti labil psihic, ca nu reusesti sa gandesti pozitiv, oarecum iti dai seama de unde iti pleaca toate necazurile, dar in acelasi timp o tii mortis ca esti bolnav fizic, incepe naibii un sport, fa-ti un program strict, din care sa nu iesi, sa nu ai timp sa te uiti pe pereti si sa te gandesti la cancer sau mai stiu eu ce tampenii, toti anxiosi trec prin faza asta, dar tu ai depasit orice limita...Crezi ca eu sunt super ok? nici pe departe...inca am simptome sau sechele ale anxietatii, cand schimb mediu, cand ma ridic din pat.am momente cand dintr-o data sunt foarte trist si parca nu ma mai intereseaza nimic, am momente cand am pofta de viata, cand vreau sa fac una, alta.asta-i boala si tre' s-o ducem cu noi pana dispare sau ne obisnuim cu ea, o acceptam si usor, usor poate o sa ne dea pacea mult dorita.
Cand te-am auzit cu bufnita recunosc ca am inceput sa rad, si ti-as fi dat doua palme dupa ceafa sa-ti revii, termina cu toate prostiile astea babesti care nu fac altceva decat sa-ti alimenteze boala.progrese ai facut, dar esti prea incapatanat sa recunosti asta, si eu vreau sa fiu ca inainte, dar ca fim ca inainte tre' sa treaca o perioada lunga de timp, si cine stie.poate o sa fim chiar mai puternici...
Acum ce sa-ti zic, cred ca-ti place sa fi in centrul atentiei, nu se poate dupa atatea luni sa vi aici sa spui ca esti la fel de rau, zici ca ai fost la mare, munte, te plimbi cu bicla, deci fizic se poate? recunosti pe-o parte ca esti labil psihic, ca nu reusesti sa gandesti pozitiv, oarecum iti dai seama de unde iti pleaca toate necazurile, dar in acelasi timp o tii mortis ca esti bolnav fizic, incepe naibii un sport, fa-ti un program strict, din care sa nu iesi, sa nu ai timp sa te uiti pe pereti si sa te gandesti la cancer sau mai stiu eu ce tampenii, toti anxiosi trec prin faza asta, dar tu ai depasit orice limita...Crezi ca eu sunt super ok? nici pe departe...inca am simptome sau sechele ale anxietatii, cand schimb mediu, cand ma ridic din pat.am momente cand dintr-o data sunt foarte trist si parca nu ma mai intereseaza nimic, am momente cand am pofta de viata, cand vreau sa fac una, alta.asta-i boala si tre' s-o ducem cu noi pana dispare sau ne obisnuim cu ea, o acceptam si usor, usor poate o sa ne dea pacea mult dorita.
Cand te-am auzit cu bufnita recunosc ca am inceput sa rad, si ti-as fi dat doua palme dupa ceafa sa-ti revii, termina cu toate prostiile astea babesti care nu fac altceva decat sa-ti alimenteze boala.progrese ai facut, dar esti prea incapatanat sa recunosti asta, si eu vreau sa fiu ca inainte, dar ca fim ca inainte tre' sa treaca o perioada lunga de timp, si cine stie.poate o sa fim chiar mai puternici...
A nu se intelege gresit ca acest tinar o tine pe-a lui asa din incapatinare, pur si simplu il domina gindurile negativiste provocate de ceva aparent banal.Desigur cu totii vrem sa ne simtim confortabil in interior, sa izvorasca cea mai linistitoare stare si sa avem doar dorinte si stari bune, dar mintea uneori ne duce in alte zone mai intunecate unde Soarelui-i este mai greu sa patrunda, dar nu si imposibil.
Un gind luminos lui Stefan
Un gind luminos lui Stefan
@k.v : Nu inteleg nimic gresit, eu am trecut prin ce trece Stefan, pot sa zic ca am fost chiar mai rau, si singur am reusit sa-mi revin cat de cat, sa nu inteleaga el gresit, cum, ca n-ar avea scapare.ca pur si simplu il domina gandurile respective si n-are cum sa lupte impotriva lor...pentru ca este total gresit.
E greu sa stim cum e cel mai bine sa abordam pe cineva atit de dominat de frici, e dezorientat si se invirte in cerc, desigur un sfat avem toti la-ndemina, e buna incurajarea si exemplul personal, interesant va fi ce va intelege el din toate astea si cit este dispus sa accepte.Sunt destule cai vindecatoare, pacat ca la asa o virsta nu se bucura din plin de efervescenta vietii, dar daca isi doreste suficient de mult va fi posibil.Nu am dat de inteles ca nu are cum sa lupte impotriva gindurilor, de fapt nu trebuie sa lupte, pur si simplu trebuie sa goleasca mintea de orice gind si pe un fond curat sa astearna beneficul, usor de zis vor zice oamenii.
amara:)...am zile in care ma simt mai bine, zile in care sunt obsedata de ce nu imi vad capu desi stiu ca e normal sa nu il vad:)))))))))))).mi-a fost ft rau atunci cand am facut noaptea alba, inca ma mai bantuie darele:))mai ales cand sunt 100% anxioasa:)).. dorm foarte mult, am ramas fara anxiar..m-am inscris la facultate si incerc sa nu ma mai gandesc mereu la ce am...sa iau lucrurile asa cum sunt...
aa da amara. ce vroiam sa zic...am devenit obsedata de ideea gen, "sunt schizo", sunt "autista", am ceva la cap:)) etc etc. uneori mi se pare ca se misca iar patu cu mine, ca lustra se misca si vine spre mine:))asta mai ales seara...si ma simt obosita nonstop:(
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 11Recomandari medici pt fobie sociala?
- 10cred ca sotul meu e foarte bolnav
- 629anxietate incurabila
- 23Ma simt foarte rau!
- 45depresie, anxietate, palpitatii la inima
- 10cum ne pastram speranta?
- 5sindromul anxios depresiv - tratament naturist?
- 6anxietate si homeopatia
- 37Vreau sa nu mai am starile de anxietate
- 2Anxietatea mi-a ruinat cel mai mare hobby
- 6anxietatea, lesin, glicemie scazuta, teama
- 16psihoterapeut bun pentru anxietate DIN BUCURESTI
- 3nu stiu exact daca e anxietate sau nu
- 14Tulburare anxioasa cu atac de panica
- 5Teama infarct
- 5un pic nedumerit
- 3Atacuri de panica si depresie
- 4O părere - parapareză spastică și anxietate și atacuri de panică
- 2Ameteala si dezechilibru
- 2Anxietate severa
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburarea de depersonalizare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: