Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Si am si o veste buna...a revenit daria :)...mi-a zis ca e bn.Astept sa-mi povesteasca ce a mai facut.vedeti ce inseamna timpul??
Mitzza, m-ai cam bagat in ceata cu gasirea luminii. Sa inteleg ca tu ai gasit-o?? Cum ai reusit? Ai avut anxietate? Ce a dat rezultate la tine? Ai un mesaj plin de metafore. Ne-ai ajuta daca ai fi mai concret in exprimare.
mada:mesajul ala lam desprins dintr-un film la care am mai adaugat eu cate ceva, mia placut si am zis sa il postez ca ii interesant:)-cat despre aceea lumina nu din pacate nam gasito nici eu dar inca incerc sa o gasesc, eu am avut un atac de panica in ianuare pana atunci nu stiam ce inseamna atac de panica si de atunci pana acuma sunt intr-o stare aiurea. Eu nu am simptome de genu : ameteli, intepaturi in zona pieptului, amorteli de maini sau picioare etc..doar ca simt ca nu mai sunt la fel ca inainte ma schimbat mult acest atac de panica. Bine acuma pot sa zic ca sunt bine fata de cum am fost la inceput. Am mers si eu la psiholog am facut vreo 4 sedinte am inteles despre ce este vorba si am renuntat pentru ca mai mult de atata eu am considerat ca nu ma poate ajuta. Am luat si alprazolam prima luna dupa aia am renuntat si la el pt ca ma temeam de dependenta... cum ma tratez in momentul de fata? prin simplu fapt Indiferenta adica imi tot resetez creierul cu gandul ca sunt la fel ca si inainte. functioneaza cat de cat oricum mai bn decat medicamente si numai stiu ce si o sa continui asa pana cand poate intr-o buna zzi sa fiu la fel ca si inainte:) nustiu cand o sa fie acea zi dar sper sa fie eu mai mult am o stare asa de suparare pe mine o tristete nustiu cum sa o descriu cert ii ca numi place deloc situatia asta dar nam ce face viata merge inantea buna sau rea...
Mitza.nici eu nu am avut ameteli sau alte dureri, sau alte frici, precum frica de supermarketuri sau iesitul din casa.pur si simplu m-a luat panica ca nu am dormit vreo 4 nopti.de atunci simt si eu ca nu mai sunt ca inainte, nu mai gandesc la fel, sunt concentrata mai mult pe ganduri, pe felul cum ma simt, nu mai trec prin viata cu usurinta si tind sa analizez orice.
Dar dupa o perioada de un an sunt mult mai bine, mi.am mai schimbat felul de a gandi, modul de viata si incet incet incep sa invat sa.mi controlez emotiile.
Avem nevoie de timp, intelegere si iubire ca sa revenim pe fagasul normal.
Dar dupa o perioada de un an sunt mult mai bine, mi.am mai schimbat felul de a gandi, modul de viata si incet incet incep sa invat sa.mi controlez emotiile.
Avem nevoie de timp, intelegere si iubire ca sa revenim pe fagasul normal.
asa si eu miam schimbat modul de a gandi, dar tot greu ramane de invins dapei na...vom trai si vom vedea care va fi rezultatul:)
Hei, dragilor ce faceti?vad ca ne am inmultit si din nefericire pe zi ce trece apar noi persoane cu aceste stari ingrozitoare!!!Nu pot decat sa va incurajez asa cum altii au facut-o la randul lor cu mine, cand imi plangeam zilele pe aici, cand va spun din suflet, nu am crezut vreodata ca imi pot revenii din acel cosmar care a durat un an...dar am hotarat sa imi schimb atat stilul de viata cat si toata rutina zilei, in asa fel incat sa numai duc o viata haotik, incarcata cu fel de fel de energii negative si emotii puternice, iar daca stau la locul meu si fac ceea ce trebuie, imi pot stapani starile si numai apar!!!De aproape un an m am facut bine, nu am mai avut absolut nici an atac de panik, am facut exact ce faceam si inainte, numai am frik de aproape nimik, numai ca ma gandesc ca nu stiu cum as-i reactiona daca a-si da un examen, ptr ca mereu am fost o persoana emotiva si posibil acum niste emotii puternice sa imi de a viata peste cap...dar trebuie sa fac si asta...si la dentist daca mai ajung si plec de acolo fara vreun atac:)))pot spune ca Da anxietatea ma abandonat, a vazut ca nu are cu cine se pune!!!Raman la vechea mea idee si o sustine, fara medicamente, fara tratament, si desi m am contrazic cu multe persoane...vreau totusi sa confirme o persoana macar ca DA a urmat tratament si cand a incetat sa-l mai ia, nu i-au revenit absolut deloc starile!!!ptr ca mie imi e greu sa cred ca cu tratament iti poti reveni de tot si nu devii dependent de el!!!
dragii mei, de vreo saptamana si mai bine ma confrunt cu o situatie ciudata pe care n-am mai intalnit-o pana acum. am cate o zi cand plang de mor cateva ore, apoi ma simt bine 2-3 zile. apoi iar vine ziua cu bocit. mentionez ca plang din orice si am o stare groaznica de zici ca mi s-a prabusit toata lumea. apoi ma simt usurata, a doua zi ma simt nu tocmai bine, dar a treia sunt foarte bine. am avut 3 reprize de plans pana acum. ma mira toata treaba asta pt ca pana acum eu nu plangeam asa din nimic. e drept ca am facut vreo 3 sedinte de terapie craniosacrala si in timpul primei sedinte, desi eram f relaxata, am plans fara motiv in vreo 3 randuri iar terapeuta mi-a spus ca e foarte bine ca ma descarc. ea mi-a spus ca aveam niste blocaje emotionale si ca in urma terapiei le-a rezolvat. sa fie de la terapie sau sa ma confrunt cu o depresie? voi ati patit asa ceva?
vad ca toata lumea e cu probleme!incep sa-mi pun si eu intrebari, gen"oare e doar anxietate"?si eu la fel ma simt bine cateva zile si dupa iar ma apuca starile naspa!vineri, spre exemplu, am baut si eu un sprit mic(dupa un an de zile, nu sunt bautor, dar vineri am baut vreo 3 pahare cu vin)si noaptea n-am putut dormi, imi simteam inima cum pulseaza in tot corpul, mi-am luat tensiunea nu era mare, pulsul nu era marit!chiar numai stiu ce sa mai cred!
mada2007
Asa am fost si eu la inceput, si eu am plans din orice..frica de moarte ma facut pe mine sa plang.:| Dar cum ai spus si tu e bine ca te descarci...s-ar putea sa fie de la terapie, daca spuneai ca pana acum nu aveai treaba cu asa ceva, lasa ca treci tu peste..capul sus. :)
ionela83
Tu vrei sa spui ca ai indurat toate starile astea 1 an de zile..si nu ai luat nicio pastia nimic ? :) Acum depinde si de la caz la caz..insa nu pot merge pe premiza ca medicamentele iti dau dependenta sau alte chestii gen.Totul pleaca de la faptul cum privim noi lucurile.
Asa am fost si eu la inceput, si eu am plans din orice..frica de moarte ma facut pe mine sa plang.:| Dar cum ai spus si tu e bine ca te descarci...s-ar putea sa fie de la terapie, daca spuneai ca pana acum nu aveai treaba cu asa ceva, lasa ca treci tu peste..capul sus. :)
ionela83
Tu vrei sa spui ca ai indurat toate starile astea 1 an de zile..si nu ai luat nicio pastia nimic ? :) Acum depinde si de la caz la caz..insa nu pot merge pe premiza ca medicamentele iti dau dependenta sau alte chestii gen.Totul pleaca de la faptul cum privim noi lucurile.
eu as vrea sa stiu ce mai fac DULTRAX SI MAYA.cei care au inceput discutia pe forum in primele pagini.Sunt curioasa cum se simt dupa atatia ani.Pentru ca nu cunosc si nu am gasit pe cineva care sa zica ca nu a mai avut nimic 20 de ani dupa ce chipurile "s-au vindecat" singuri.Un an doi poate s-au simtit bine dar sigur nu au mai avut recaderi??
Asa si eu, aproape 3 luni nu am avut nimic, chiar am avut unele zile in care ma simteam perfect dar uite ca a revenit panica.Intradevar nu e asa de intensa ca inainte si trec peste mai usor dar imi da viata putin peste cap si imi reaminteste ca nu m-a parasit inca.
Nu zic ca nu se poate sa resuesti si singur sa depasesti aceasta situatie dar pentru ce perioada de timp?Si prin ce metode...adica nu cred ca suntem primii care incercam sa invingem anxietatea prin fortle proprii.
Asa si eu, aproape 3 luni nu am avut nimic, chiar am avut unele zile in care ma simteam perfect dar uite ca a revenit panica.Intradevar nu e asa de intensa ca inainte si trec peste mai usor dar imi da viata putin peste cap si imi reaminteste ca nu m-a parasit inca.
Nu zic ca nu se poate sa resuesti si singur sa depasesti aceasta situatie dar pentru ce perioada de timp?Si prin ce metode...adica nu cred ca suntem primii care incercam sa invingem anxietatea prin fortle proprii.
Aly 1993 am luat numai si numai calmogen plant si am baut ceai de sunatoare...mie calmogen imi facea bine poate ptr ca mi am bagat in psihic ca e singurul medicament care imi face bine, da sunt persoane care au spus ca, calmogenul e egal cu zero ptr ei..am vrut la un momendat cand am spus ca numai pot, eram disperata, slabita fizic si psihic, ca am sa merg la un specialist ptr tratament, dar multumita unor persoane ca noi care erau dependenti de medicamnte si vb cu ei si imi povesteau prin ce stari trec mai ales cand mediamen nu isi mai fac efectul si trebuie sa il schimbe, se internau si treceau prin clipe grele, au fost persoane care ma implorau sa nu incep tratament, si ptr asta le multumesc!!!fiecare face ce crede si rezista cat poate, dar repet, nu mi-a confirmat ink nimeni ca dupa tratament a trecut un an si sunt bine...eu am un an fara anxietate, habar nu am cand a trecut, a fost totul asa repede incat nu mi am dat seama...ma apuk panik cand fumam, faceam cate un atac de panik numai daca luam tigara in mana...acum vad ca m am reapucat din prostie, am cateva luni si numai am nimik!m am cam facut de ras cu anxietatea mea, toata lumea ma credea si nebuna, sensibila si alintata, nimeni nu a stiut cat am suferit si poate si cuvintele lor spuse la nervi m a ajutat sa ma fac bine!eram satula de criticile lor si ei erau satuli de mine, unii chiar au ajuns sa ma ocoleasca!nu e simptom pe care sa nu-l fi trait cu anxietatea, am avut zeci de fobii la un momendat imi era frik si aragazul sa-l aprind de frik sa nu explodeze:)))si multe multe altele, dar au trecut si am citit undeva pe un site cum ca e buna si un pic de anxietate sau sa fim ipohondrii, ptr ca traim viata mai cu atentie si dam mai multa atentie oricarui semnal trimis de organism...sunt persoane care s au salvat de cancer ptr ca erau anxioase si au mers rapid la medic la primul simptom iar acum au invins si anxietatea si cancerul...asa ca CURAJ stiu ca se poate ptr fiecare in parte...
ionela83
Sincer ma bucur foarte mult pentru tine, pentru ca ai trecut perioada asta 'neagra' ca sa ii spunem asa..si acum duci o viata absolut normala, fara alte frici sau nu stiu eu ce.Ca sa fac asa o mica sau mare paranteza, la mine chestia asta a reaparut dupa 4 ani de zile, prima data tot la fel am luat medicamente ( Amitriptilina si Piracetam ) am luat vreo 3 luni de zile si dupa am fost internat la spital, in urma unor analize facute..imi iesise transaminazele mari la ficat, am stat 1 saptamana internat la spital la bucuresti ( Victor Babes ) fiind suspect de hepatita, ei bine nu a fost asa, la externare pe bilet scria intoxicatie medicamentoasa, nimic alceva.:) Dupa ce am iesit din spital am renuntat sa mai iau medicamente, am zis ca NU AM NIMIC.:) Si dupa patru ani de zile, a reaparut iar, aceasta anxietate.Cert e ca un ultima vreme pana sa fac chestia asta si anume anxietate, dormeam mai mult ziua..toata noaptea umblam pe afara, eram super nervos..beam foarte multa cafea ( 3-4), fumam 1 pachet jumatate la zi de tigari si tot asa zi de zi.Atacul de panica l-am facut intr-o noapte pe la 1 noaptea, eram iesit cu niste prieteni la o cafea, am baut cafeaua..am fumat o tigare, si dupa gata, a fost o senzatie foarte nasoala..am simtit ceva ca 'sa miscat in mine' in partea inimi.Dupa vreo saptmana deja numai aveam chef de viata, numai mancam, nopti din ce in ce mai albe, ganduri 'negre' si frica teribila ca mi se poate intampla ceva rau.Iti pot spune si eu ionela, ca acceasi chestie a fost si la mine legat de prieteni..nimeni nu ma inteles ce am, radeau de mine cand le mai ziceam cate ceva despre starile mele si tot asa, mai mult famila a fost alturi de mine si inca este, sincer am primit mai multe incurajari aici pe forum ( virtual cei drept ) dar nu regret nicio clipa ca am gasit acest forum. :)
In prezent urmez un tratament ( 1 pastila de serlift si inca o jumatate de nu stiu ce..nu ii stiu denumirea exacta :P ) pot spune ca sunt mai bine dupa aproape 1 luna de tratament, medica psihiatra mia zis ca trebuie sa urmez vreo 6 luni, insa nu as vrea treaba asta. :) Singurele chestii care mai sunt in prezent si ma cam deranjeaza treaba asta, este un senzatie nasoala de 'irealitate' adica gen...parca nu as fi eu in acel loc in care merg, si o senzatie nasoala care am mai spuso pe forum, 'imi vine sa stranut si nu pot stranuta' ( sper sa nu radeti :D ). O singura chestie ma pune pe gandire, toate aceste stari care l-am avut ( frica de moarte, frica sa ies cu prieteni, nod in gat ( senzatia ca ma inghit cu mancarea ), lipsa poftei de mancare, fara chef de viata, si etcc.. ) poate rezulta ca este depresie sau anxietate ??? :| As vrea sa renunt la fumat sa vad cum imi este, la cafea am renuntat, la fumat nu prea :|, si mai imi doresc un lucru, sa gasesc cheia aia odata sa scap din aceasta cusca, si sa ma pot bucura cu adevarat de viata.
@ mada cum mai esti ? :)
Sincer ma bucur foarte mult pentru tine, pentru ca ai trecut perioada asta 'neagra' ca sa ii spunem asa..si acum duci o viata absolut normala, fara alte frici sau nu stiu eu ce.Ca sa fac asa o mica sau mare paranteza, la mine chestia asta a reaparut dupa 4 ani de zile, prima data tot la fel am luat medicamente ( Amitriptilina si Piracetam ) am luat vreo 3 luni de zile si dupa am fost internat la spital, in urma unor analize facute..imi iesise transaminazele mari la ficat, am stat 1 saptamana internat la spital la bucuresti ( Victor Babes ) fiind suspect de hepatita, ei bine nu a fost asa, la externare pe bilet scria intoxicatie medicamentoasa, nimic alceva.:) Dupa ce am iesit din spital am renuntat sa mai iau medicamente, am zis ca NU AM NIMIC.:) Si dupa patru ani de zile, a reaparut iar, aceasta anxietate.Cert e ca un ultima vreme pana sa fac chestia asta si anume anxietate, dormeam mai mult ziua..toata noaptea umblam pe afara, eram super nervos..beam foarte multa cafea ( 3-4), fumam 1 pachet jumatate la zi de tigari si tot asa zi de zi.Atacul de panica l-am facut intr-o noapte pe la 1 noaptea, eram iesit cu niste prieteni la o cafea, am baut cafeaua..am fumat o tigare, si dupa gata, a fost o senzatie foarte nasoala..am simtit ceva ca 'sa miscat in mine' in partea inimi.Dupa vreo saptmana deja numai aveam chef de viata, numai mancam, nopti din ce in ce mai albe, ganduri 'negre' si frica teribila ca mi se poate intampla ceva rau.Iti pot spune si eu ionela, ca acceasi chestie a fost si la mine legat de prieteni..nimeni nu ma inteles ce am, radeau de mine cand le mai ziceam cate ceva despre starile mele si tot asa, mai mult famila a fost alturi de mine si inca este, sincer am primit mai multe incurajari aici pe forum ( virtual cei drept ) dar nu regret nicio clipa ca am gasit acest forum. :)
In prezent urmez un tratament ( 1 pastila de serlift si inca o jumatate de nu stiu ce..nu ii stiu denumirea exacta :P ) pot spune ca sunt mai bine dupa aproape 1 luna de tratament, medica psihiatra mia zis ca trebuie sa urmez vreo 6 luni, insa nu as vrea treaba asta. :) Singurele chestii care mai sunt in prezent si ma cam deranjeaza treaba asta, este un senzatie nasoala de 'irealitate' adica gen...parca nu as fi eu in acel loc in care merg, si o senzatie nasoala care am mai spuso pe forum, 'imi vine sa stranut si nu pot stranuta' ( sper sa nu radeti :D ). O singura chestie ma pune pe gandire, toate aceste stari care l-am avut ( frica de moarte, frica sa ies cu prieteni, nod in gat ( senzatia ca ma inghit cu mancarea ), lipsa poftei de mancare, fara chef de viata, si etcc.. ) poate rezulta ca este depresie sau anxietate ??? :| As vrea sa renunt la fumat sa vad cum imi este, la cafea am renuntat, la fumat nu prea :|, si mai imi doresc un lucru, sa gasesc cheia aia odata sa scap din aceasta cusca, si sa ma pot bucura cu adevarat de viata.
@ mada cum mai esti ? :)
Aly...nu spun ca nu mi-ar mai aparea, nicodata nu spun niciodata, , , dar inainte imi era foarte frik de moarte, ceea ce am inteles eu acum mai bine, este ca atunci cand e imi e dat sa ma duc, ma duc fara sa vreau, sa simpt, sa stiu etc, plus ca eu am mai avut batai de inima puternice, gen chiar zielel trecute la 11 noapte m a trezit un zgomot puternic din somn, si m am speriat cum o faceam si inainte de anxietate, imi batea inima de sarea din piept da nu am dat nici cea mai mik importanta..azi noapte am visat ca a murit mama mea...a murit vremea oricum, si tot asa m am trezit plangand, speriata, imi batea inima tare, ca a fost un soc in vis, dar la fel am pus capul pe perna linistita...ceea ce inainte nu se intampla, imi era frik si de vise, cautam ca disperata ce inseamna si era vai de mine daca avea semnificatie rea, numai dormeam 10 zile dupaia.Eu vreau sa cred ca s a terminat si asa vreau sa ramana in mintea mea.Ma mai gandesc cateodata ca poate si inaintarea in varsta, nu-s batrana:))am 26 ani da numai e ca la 24, ma face sa privesc altfel lucrurile, ma simpt mult mai matura..eu pana la varsta de 24 ani am adormit cu patura peste cap si lumina in camera:)))imi era frik sa adorm neacoperita peste cap, acum numai e asa..sau schimbat multe si sunt sigura ca la varsta de 30 ani o sa ma preocupe sanatatea copiilor pe care o sa-i fac si nu sanatatea mea.Intradevar aceste forum a fost eliberarea mea, aici mi am deschis inima si mi am scris fiecare gand, aici am primit cele mai optimiste raspunsuri si cele mai mari incurajari si tot aici am gasit multe raspunsuri la intrebarile mele.Nici nu vreau sa ma gandesc ca a-si putea vreodata sa o iau de la capat cu anxietatea asta, cred ca numai fac fata!M a sunat verisoara mea anul trecut sa imi spuna ca ast un bebe si eu am facut un atac de panik la tel, deci ca sa iti dai seama cin ce stare eram, numai ma puteam bucura de nimik, orice stare de bine sau de rau imi provoca atacuri, sunam la romtelecom ptr deranjamente si de emotii la fel faceam atac de panik si le inchideam la aia tel in nas, m am dus la banca sa scot bani si cand am ajuns la ghiseu am fugit ca nebuna cred ca isi faceau aia cruce in urma mea:)))acum rad da inainte imi plangeam de mila!!1noapte buna
Buna dimineata tuturor,
Dupa cum bine am observat, majoritatea celor care ne-am confruntat cu starile de anxietate, stim ca suntem foarte atenti la toate simptomele pe care le traversam intr-o zi, apoi facem asocieri cu toate informatiile pe care le cunoastem despre acestea si incercam logic sa le incadram intr-un 'diagnostic'...desigur ca daca am fost si la medic, am facut si analizele aferente simptomelor si mai ales am ajuns in Urgenta, aproape 'morti'...neconfirmandu-se nici o boala fatala..sau macar apropiata de ceea ce ar putea fi grav, atunci ne punem intrebarea..'Ce ar putea fi?'..
Exista o lege stransa intre modul in care gandim, sanatatea si circumstantele vietii noastre, din pacate, atunci cand auzim asta, unii dintre noi, avem tendinta de a face pasi inapoi pt ca a accepta asa ceva inseamna sa schimbi modul in care traiesti, ar trebui sa recunosti ca esti creatorul unei realitati pe care o detii si esti responsabil pentru situatiile pe care le aduci in realitatea ta.
Ati asuma responsabilitatea asupra modului conditiilor in care iti traiesti viata te lasa descoperit in fata scuzelor autocompatimirii. Nu avem nici o problema sa acceptam ca noi suntem cauza lucrurilor bune care ni se intampla.dar este greu sa ne asumam responsabilitatea fata de lucrurile nu asa placute.
Suntem ceea ce gandim !!! si-atunci ar trebui sa incepem sa gandim responsabil la influenta pe care gandurile noastre o au asupra corpului fizic, asupra vietii noastre si asupra celorlalti.
Si pentru ca stiu cat de greu ne este sa urmam un fir logic atunci cand suntem in criza, va las mai jos doua materiale, sper din suflet ca moderatorii acestui forum sa le lase spre publicare.materiale de care sunt absolut convinsa ca avem cu totii nevoie pentru intelegerea simptomatologiei tuturor starilor prin care trecem, cu atat mai mult cu cat suntem fiinte logice si vrem sa intelegem logic ce se intampla, sa putem incadra perfect starile cu simptomele, astfel incat sa ne gestionam cat mai bine reactiile
1. https://www.youtube.com/watch?v=hJNWoPHkeb0
material in care veti descoperi traseul gandurilor si cum se ataseaza ele de credintele cu care ne-am obisnuit
al 2-lea material este o carte care se numeste Medicina cu susul in jos, scrisa de Giorgio Mambretti si Jean Seraphin, se poate gasi cu usurinta pe net, este foarte usoara de parcurs, explica logic toate simptomele si de ce le avem si mai ales cum sa le combatem. si, dupa ce ati urmarit materialul video de mai sus, sunt convinsa ca va va fi f usor s-o interpretati...acum, sa fie si dorinta de vindecare, pentru ca se stie, unii anxiosi nu vor sa se desparta de 'atentia' de care au parte atunci cand trec prin stare, iar altii pur si simplu s-au obisnuit atat de mult cu starile, incat au facut din ele un scop al vietii..este doar un obicei pacatos de care trebuie sa scapam URGENT ca sa ne reluam VIATA fericita de dinainte
Acestea fiind zise va doresc multa sanatate si vindecare rapida
Dupa cum bine am observat, majoritatea celor care ne-am confruntat cu starile de anxietate, stim ca suntem foarte atenti la toate simptomele pe care le traversam intr-o zi, apoi facem asocieri cu toate informatiile pe care le cunoastem despre acestea si incercam logic sa le incadram intr-un 'diagnostic'...desigur ca daca am fost si la medic, am facut si analizele aferente simptomelor si mai ales am ajuns in Urgenta, aproape 'morti'...neconfirmandu-se nici o boala fatala..sau macar apropiata de ceea ce ar putea fi grav, atunci ne punem intrebarea..'Ce ar putea fi?'..
Exista o lege stransa intre modul in care gandim, sanatatea si circumstantele vietii noastre, din pacate, atunci cand auzim asta, unii dintre noi, avem tendinta de a face pasi inapoi pt ca a accepta asa ceva inseamna sa schimbi modul in care traiesti, ar trebui sa recunosti ca esti creatorul unei realitati pe care o detii si esti responsabil pentru situatiile pe care le aduci in realitatea ta.
Ati asuma responsabilitatea asupra modului conditiilor in care iti traiesti viata te lasa descoperit in fata scuzelor autocompatimirii. Nu avem nici o problema sa acceptam ca noi suntem cauza lucrurilor bune care ni se intampla.dar este greu sa ne asumam responsabilitatea fata de lucrurile nu asa placute.
Suntem ceea ce gandim !!! si-atunci ar trebui sa incepem sa gandim responsabil la influenta pe care gandurile noastre o au asupra corpului fizic, asupra vietii noastre si asupra celorlalti.
Si pentru ca stiu cat de greu ne este sa urmam un fir logic atunci cand suntem in criza, va las mai jos doua materiale, sper din suflet ca moderatorii acestui forum sa le lase spre publicare.materiale de care sunt absolut convinsa ca avem cu totii nevoie pentru intelegerea simptomatologiei tuturor starilor prin care trecem, cu atat mai mult cu cat suntem fiinte logice si vrem sa intelegem logic ce se intampla, sa putem incadra perfect starile cu simptomele, astfel incat sa ne gestionam cat mai bine reactiile
1. https://www.youtube.com/watch?v=hJNWoPHkeb0
material in care veti descoperi traseul gandurilor si cum se ataseaza ele de credintele cu care ne-am obisnuit
al 2-lea material este o carte care se numeste Medicina cu susul in jos, scrisa de Giorgio Mambretti si Jean Seraphin, se poate gasi cu usurinta pe net, este foarte usoara de parcurs, explica logic toate simptomele si de ce le avem si mai ales cum sa le combatem. si, dupa ce ati urmarit materialul video de mai sus, sunt convinsa ca va va fi f usor s-o interpretati...acum, sa fie si dorinta de vindecare, pentru ca se stie, unii anxiosi nu vor sa se desparta de 'atentia' de care au parte atunci cand trec prin stare, iar altii pur si simplu s-au obisnuit atat de mult cu starile, incat au facut din ele un scop al vietii..este doar un obicei pacatos de care trebuie sa scapam URGENT ca sa ne reluam VIATA fericita de dinainte
Acestea fiind zise va doresc multa sanatate si vindecare rapida
Buna seara, tuturor si in special multumesc din suflet "SANTI", pt ca te-ai interesat de starea mea !
Stii ca eu sunt una din "ametitele" forumului :), cand multi imi spuneau sa nu fie de la, sau de la... Am citit ca ai vrea sa te vada si un neurolog, eu zic sa incerci ! Eu asta am facut si urmez si acum dupa o luna jumate, inca, un tratament si sa stii ca ametelile s-au diminuat simtitor...Acum nu stiu daca medicamentele sunt cele care si-au facut treaba, sau ca medicul nu mi-a mai spus ca o sa innebunesc, ci ca sa uit de asa ceva ca nu se va intampla asta niciodata, doar Dumnezeu stie ! Eu zic sa incerci, esti cu inima impacata.Si o sa-ti scriu si in privat de ce n-am mai scris aici, desi nu am lipsit decat cateva zile...
O SEARA PLACUTA !
Stii ca eu sunt una din "ametitele" forumului :), cand multi imi spuneau sa nu fie de la, sau de la... Am citit ca ai vrea sa te vada si un neurolog, eu zic sa incerci ! Eu asta am facut si urmez si acum dupa o luna jumate, inca, un tratament si sa stii ca ametelile s-au diminuat simtitor...Acum nu stiu daca medicamentele sunt cele care si-au facut treaba, sau ca medicul nu mi-a mai spus ca o sa innebunesc, ci ca sa uit de asa ceva ca nu se va intampla asta niciodata, doar Dumnezeu stie ! Eu zic sa incerci, esti cu inima impacata.Si o sa-ti scriu si in privat de ce n-am mai scris aici, desi nu am lipsit decat cateva zile...
O SEARA PLACUTA !
Salutare tuturor, sunt nou pe aici...de ceva timp nu ma simt prea bine, nu am pofta de mabcare, dimineata si seara simt un tremurici in corp, am ameteli, nu imi arde de nimic, nu am chef de nimic...mi se pare ca am pulsul ridicat, am facut o obsesie si imi iau tensiunea mereu...seara nu pot dormi deloc, maxim 3-4 ore..nu stiu ce se intampla cu mine, nu ma pot concetra deloc, sunt confuz...as vrea macar sa am un somn linistit, asa cum il aveam inainte...am fost la psiholog si psihiatru, la psihiatru mi-a dat Frontin, parca nu mai simt tremuriciu ala dupa ce il iau, sau totul porneste de la gandirea mea, beau mult ceai de sunatoare, seara am incercat sa iau si Dormicum, dar vad ca nu are nici un efect si nu ma ajuta sa dorm mai bine...daca ma puteti ajuta cu vrun sfat as fi recunoscator, e o stare mult prea apasatoare, ma extenueaza.
buna ziua, dragilor!!cum mai sunteti? eu nu sunt bine, ma lupt cu viata si cu deciziile, imi caut punctele slabe care ma fac sa fiu slaba si caut solutii. am descoperit pe net o tipa incantatoare care nu numai ca e frumoasa, dar e si desteapta si talentata si care, culmea!!!!, a suferit de depresie, atacuri de panica si anxietate. nu am putut sa nu intru si sa va dau si voua linkurile. cititi si va incurajati!!!
o zi frumoasa sa aveti!!
ps: am un tratament in geanta si nu stiu inca daca sa-l iau. rivotril este medicamentul. l-a mai folosit cineva?
http://acestblogdenervi.ro/panik-a-la-boutiquesur-le-peripheriquecest-la-panik-panik-panik/
http://acestblogdenervi.ro/depresiva/
o zi frumoasa sa aveti!!
ps: am un tratament in geanta si nu stiu inca daca sa-l iau. rivotril este medicamentul. l-a mai folosit cineva?
http://acestblogdenervi.ro/panik-a-la-boutiquesur-le-peripheriquecest-la-panik-panik-panik/
http://acestblogdenervi.ro/depresiva/
Hai mada...curaj iubita :)
Trecem noi si peste asta.Te-ai hotarat sa iei cate o pastiluta din cand in cand?Eu cred ca nu strica...pe mn m-a ajutat.
Nici eu nu am fost prea bine de Duminica incoace dar vad ca nu a fost asa rau...am rezistat eroic si fara pastile :)
Frumoase linkurile :) ne da un boost de optimism.O zi buna.
Trecem noi si peste asta.Te-ai hotarat sa iei cate o pastiluta din cand in cand?Eu cred ca nu strica...pe mn m-a ajutat.
Nici eu nu am fost prea bine de Duminica incoace dar vad ca nu a fost asa rau...am rezistat eroic si fara pastile :)
Frumoase linkurile :) ne da un boost de optimism.O zi buna.
Pe mine de cateva zile ma termina senzatia de sufocare si 'strans de gat'. Sunt ametita si am o senzatie de irealitate. O fi si caldura de vina. Am avut cateva luni buni, acum iar. Intr-adevar am si trecut prin niste perioade grele si inca trec dar nu am ce face si nici nu ma pot 'menaja'. De cate ori revine 'nenorocita', revine cu alte simptome si sub alte forme.
mada2007
Mada cum ai ajus asa de rau pot spune, cat tu erai singura si ce-a mai optimista de pe aici?:| Incerca sa fii la fel, cum erai tu...si in legatura cu medicamentul ala, eu zic sa nu il iei asa aiurea daca nu ti-a recomandat cineva.
Cu privire la starea mea, sunt din ce in ce mai bine zic eu, am gasit ceva de munca..in vreo 2 saptmani asa o sa incep..si vedem ce si cum, sper sa fie ok.:)
Vreau sa intreb o chestie, credeti ca daca renunt la mecamente asa brusc..se intampla ceva ? as vrea sa renunt..pentru ca simt ca sunt alt om. :)
O seara cat mai buna la toti !
Mada cum ai ajus asa de rau pot spune, cat tu erai singura si ce-a mai optimista de pe aici?:| Incerca sa fii la fel, cum erai tu...si in legatura cu medicamentul ala, eu zic sa nu il iei asa aiurea daca nu ti-a recomandat cineva.
Cu privire la starea mea, sunt din ce in ce mai bine zic eu, am gasit ceva de munca..in vreo 2 saptmani asa o sa incep..si vedem ce si cum, sper sa fie ok.:)
Vreau sa intreb o chestie, credeti ca daca renunt la mecamente asa brusc..se intampla ceva ? as vrea sa renunt..pentru ca simt ca sunt alt om. :)
O seara cat mai buna la toti !
@aly: nu renunta brusc la medicamente, pt ca de la ele esti alt om :). N-ai experimentat destul starile rele? De ce sa strici acum ce ai reusit sa obtii deja? Medicamentele de generatie noua nu mai dau dependenta ca cele din vechea generatie, decat rareori si dupa mult timp de administrare, doze mari, etc. Parca spuneai ca faci psihoterapie? daca faci, cu siguranta terapeutul tau va sti cand sa renunti la medicamente. Daca totusi nu faci psihoterapie, sa stii ca nu te poti baza doar pe medicamente - e nevoie de amandoua(medicamente si psihoterapie), pt ca medicamentele doar iti schimba chimia din organism, insa nu si gandurile care stau la baza anxietatii, depresiei; ganduri care vin si pleaca, mentinand astfel problema ta. Deci, ai nevoie sa-ti schimbi gandurile, iar medicamentele sunt sprijinul necesar cand faci aceasta schimbare, prin intermediul psihoterapiei.
Scriindu-ti acum, mi-am amintit ca noi am mai vorbit aici pe forum si ca de fapt nu faci psihoterapie, pt ca la tine in localitate nu sunt psihologi. Daca intre timp ai inceput totusi o psihoterapie, tine-te de ea - daca nu, cauta-ma pe mail si asa cum ti-am spus anterior, vedem noi cum facem. Poate iti recomand vreun coleg dintr-o localitate mai apropiata de a ta, etc - solutii exista, cu siguranta!
Scriindu-ti acum, mi-am amintit ca noi am mai vorbit aici pe forum si ca de fapt nu faci psihoterapie, pt ca la tine in localitate nu sunt psihologi. Daca intre timp ai inceput totusi o psihoterapie, tine-te de ea - daca nu, cauta-ma pe mail si asa cum ti-am spus anterior, vedem noi cum facem. Poate iti recomand vreun coleg dintr-o localitate mai apropiata de a ta, etc - solutii exista, cu siguranta!
@D-na Psiholog - Cristina Stoian
Va multumesc pentru sfat in legatura cu medicamentele, cred ca m-am expirmat gresit 'sunt alt om', pot spune ca sunt altfel fata de cum eram la inceput, poate ati mai citit pe aici despre starile care le aveam.Nu fac psihoterapie cum v-am mai spus de altfel, o sa va contactez cat de curand si sper sa gasim o solutie. :) pe mine gandul asta 'ma sperie' ca o sa devin dependent de medicamente...dar nu va fi deloc asa..cum de altfel ati spus-o si dvs.Legat de experimentele cu starile rele, nu vreau sa imi mai aduc deloc aminte, pentru ca au fost multe..dar sper sa fi disparut..
Multumesc inca odata D-na Pshilog.
Va multumesc pentru sfat in legatura cu medicamentele, cred ca m-am expirmat gresit 'sunt alt om', pot spune ca sunt altfel fata de cum eram la inceput, poate ati mai citit pe aici despre starile care le aveam.Nu fac psihoterapie cum v-am mai spus de altfel, o sa va contactez cat de curand si sper sa gasim o solutie. :) pe mine gandul asta 'ma sperie' ca o sa devin dependent de medicamente...dar nu va fi deloc asa..cum de altfel ati spus-o si dvs.Legat de experimentele cu starile rele, nu vreau sa imi mai aduc deloc aminte, pentru ca au fost multe..dar sper sa fi disparut..
Multumesc inca odata D-na Pshilog.
saltare tuturor
pt eduard
fi tare si nu dispera, asa am fost si eu cu somnul, dormeam 3 4 ore pe noapte, tresaream mereu, era un chin, asta prin decembrie, nu am luat niciun fel de pastiule, numai sedatif pc si mult ceai de sunatoare plus somn linistit de la fares
incet incet m am simtit mai bine, nu revenit total dar cel putin nu mai am probleme cu somnul decat rar, o data la 2 sapt, pe luna daca mai am o noapte mai proasta, mi am recapatat cat de cat si somnul de zi, o ora nu f odihnitoare dar inainte nu era deloc
si acum mai beau seara cate un ceai de tei cu sunatoare
de exemplu in seara asta dupa 2 sapt de somn bun ma simt cam agitata si este posibil sa nu dorm bine dar nu mi fac griji pt ca seara urmatoare sigur o sa dorm
curaj, putere, rabdare si nu te astepta la minuni, nu trece asa repede, eu sunt din noiembrie anul trecut
este bine ca faci tratament, o sa scapi mai repede, mie mi a fost frica si o sa ma chinui mai mult cu starile
pt mada si ronicolle
curaj fetelor, voi mmi ati dat putere in cele mai grele momente, cand eram la pamant total, trece mai greu dar trece, nu va pierdeti speranta, nici eu nu sunt perfect, mai apar gandurile, temerile de te miri ce dar fata de cum am fost acum este boierie
seara buna
pt eduard
fi tare si nu dispera, asa am fost si eu cu somnul, dormeam 3 4 ore pe noapte, tresaream mereu, era un chin, asta prin decembrie, nu am luat niciun fel de pastiule, numai sedatif pc si mult ceai de sunatoare plus somn linistit de la fares
incet incet m am simtit mai bine, nu revenit total dar cel putin nu mai am probleme cu somnul decat rar, o data la 2 sapt, pe luna daca mai am o noapte mai proasta, mi am recapatat cat de cat si somnul de zi, o ora nu f odihnitoare dar inainte nu era deloc
si acum mai beau seara cate un ceai de tei cu sunatoare
de exemplu in seara asta dupa 2 sapt de somn bun ma simt cam agitata si este posibil sa nu dorm bine dar nu mi fac griji pt ca seara urmatoare sigur o sa dorm
curaj, putere, rabdare si nu te astepta la minuni, nu trece asa repede, eu sunt din noiembrie anul trecut
este bine ca faci tratament, o sa scapi mai repede, mie mi a fost frica si o sa ma chinui mai mult cu starile
pt mada si ronicolle
curaj fetelor, voi mmi ati dat putere in cele mai grele momente, cand eram la pamant total, trece mai greu dar trece, nu va pierdeti speranta, nici eu nu sunt perfect, mai apar gandurile, temerile de te miri ce dar fata de cum am fost acum este boierie
seara buna
@aly: as vrea sa-ti pot spune ca starile tale rele au disparut pt totdeauna, insa ar insemna sa te mint. Asa cum ti-am zis mai devreme, o problema nerezolvata revine la un moment dat. Tu ai sansa de a te intalni cu ele mai rar pt ca iei medicamente, insa nu vor disparea ca si cand n-ar fi fost vreodata, asa.puf! Este f important ca te simti "alt om", in sensul bun, ori asta inseamna ca ai primit formula si doza potrivite.
Cand vei dori, vom comunica - sti unde sa ma gasesti.
@tuturor: felicitari pt modul in care va oferiti incurajari unul altuia! Aveti ocazia sa invatati unul de la altul cate ceva si asta e important!
Cand vei dori, vom comunica - sti unde sa ma gasesti.
@tuturor: felicitari pt modul in care va oferiti incurajari unul altuia! Aveti ocazia sa invatati unul de la altul cate ceva si asta e important!
aly,
ma bucur ca esti mai bine. nu renunta la tratament, stiu ca macar 6 luni trebuie facut. vb cu dr tau. poti avea stari foarte rele daca renunti brusc. sunt convinsa ca trebuie sa continui tratamentul. iti multumesc pentru gandurile bune, nu am de gand sa ma dau batuta. tratamentul e dat de dr dar nu cred ca-l iau. sunt puternica si pot si fara!!
santi,
iti multumesc. ma bucur pt tine!!!
ma bucur ca esti mai bine. nu renunta la tratament, stiu ca macar 6 luni trebuie facut. vb cu dr tau. poti avea stari foarte rele daca renunti brusc. sunt convinsa ca trebuie sa continui tratamentul. iti multumesc pentru gandurile bune, nu am de gand sa ma dau batuta. tratamentul e dat de dr dar nu cred ca-l iau. sunt puternica si pot si fara!!
santi,
iti multumesc. ma bucur pt tine!!!
@ D-na Psiholog - Cristina Stoian
Am sa urmez tratamentul in continuare, asa cum de altfel mi-a spus si psihiatru.As avea o intreabare daca imi permiteti d-na psiholog, credeti ca fumatul poate accentua starea de anxietate / depresie? De cand cu tratamentul asta..au fost zile in care am fumat umpic cam mult, si am avut nici dureri nasole de cap.:|, desi mi sa spus sa fumez mai putin...eu as vrea sa ma las definitiv, poate ca ar fi o mare schimbare. :)
@ mada2007
Sunt sigur ca la un moment dat, vom depasi cu toti starile astea, si dupa sa schimbam subiectul aici pe forum, sa vorbim despre alte chestii.
Am sa urmez tratamentul in continuare, asa cum de altfel mi-a spus si psihiatru.As avea o intreabare daca imi permiteti d-na psiholog, credeti ca fumatul poate accentua starea de anxietate / depresie? De cand cu tratamentul asta..au fost zile in care am fumat umpic cam mult, si am avut nici dureri nasole de cap.:|, desi mi sa spus sa fumez mai putin...eu as vrea sa ma las definitiv, poate ca ar fi o mare schimbare. :)
@ mada2007
Sunt sigur ca la un moment dat, vom depasi cu toti starile astea, si dupa sa schimbam subiectul aici pe forum, sa vorbim despre alte chestii.
@aly: mai repede cred ca te-ai simtit rau de la gandul ca medicamentele iti vor produce vreo stare aiurea, iar frica de a nu deveni dependent de ele te-a facut sa fumezi mai mult. Probabil esti mai agitat si simti nevoia sa te descarci cumva. Nu spun ca e ok sa fumezi, ca sa te descarci, ci doar ca asta poate fi motivul pt care ai fumat mai mult. Intr-adevar, ti-ar prinde bine sa renunti la fumat, dar tu decizi daca vrei asta. Nu stiu daca fumatul in sine ti-ar accentua anxietatea/depresia in cazul tau pt ca nu stiu mai multe despre tine, dar alti factori cum ar fi mediul in care traiesti, problemele de viata, da, cu siguranta iti pot accentua tulburarea. Dar prin orice fel de incercari ai trece, doar interpretarea pe care o dai tu lucrurilor te afecteaza, nu faptul ca ele se intampla.
Multumesc pt incurajate santi, nu prea ma simt bine deloc, nu pot dormi decat 2-3 ore pe noapte, ma simt confuz, ametit...urme tratamentu desi e grea asteptarea asta, nu am pofta de mancare, am slabit vro'4 kg...nu stiu ce sa mai fac sa-mi fie bine...simt ca n-am stare, rabdare... Ma sunt foarte stresat, daca imi puteti da cateva sfaturi...as fi recunoscator
@eduard...din propria experienta iti spun sa nu stai.Nu ai stare, nu poti sta intr-un loc, iti vine sa faci ceva dar totusi nu ai chef, parca ai fi in asteptare si nu poti manca nimic.TREBUIE sa te alimentezi.nu conteaza cu ce dar trebuie.Apoi urmatorul sfat e sa nu stai degeaba si sa astepti...minunile nu se intampla daca stai.Apuca-te sa faci orice..nu stiu prea multe despre tn(daca muncesti sau nu, daca ai familie) dar oriunde ai fi nu sta intr-un loc sa-ti plangi de mila.Si inca un lucru important.comunica cu ceilalti.Nu te izola.Vorbeste la telefon cu prietenii, intra la calculator, cauta pe net tot felul de filmulete, doumentare, jocuri...orice sa-ti acapareze atentia.Si nu uita ca nu se poate intampla nimic mai rau decat atat.altceva nu ti se poate intampla.
E bn ca urmezi un tratament.iti va fi mai usor sa treci peste aceste stari.
Gandestete la cate persoane sunt pe forumul acesta si care au reusit sa se puna pe picioare fara un tratament de baza cum iei tu.Eu am luat doar o luna tratament si din necunostina, nu aveam cu cine sa ma sfatuiesc si nu stiam prea bn ce e cu mn am renuntat si am mers la psiholog.Si asa incetul cu incetul m-am pus pe picioare.
Nu stiu daca iti poti permite dar merita sa cauti despre terapia bowen.eu asta am facut si m-a ajutat f mult sa dorm mai bine.Eu nu dormeam nopti intregi, odata nu am dormit 4 nopti la rand si eram praf.
Nu te descuraja ca solutii sunt destule.O zi buna tuturor
E bn ca urmezi un tratament.iti va fi mai usor sa treci peste aceste stari.
Gandestete la cate persoane sunt pe forumul acesta si care au reusit sa se puna pe picioare fara un tratament de baza cum iei tu.Eu am luat doar o luna tratament si din necunostina, nu aveam cu cine sa ma sfatuiesc si nu stiam prea bn ce e cu mn am renuntat si am mers la psiholog.Si asa incetul cu incetul m-am pus pe picioare.
Nu stiu daca iti poti permite dar merita sa cauti despre terapia bowen.eu asta am facut si m-a ajutat f mult sa dorm mai bine.Eu nu dormeam nopti intregi, odata nu am dormit 4 nopti la rand si eram praf.
Nu te descuraja ca solutii sunt destule.O zi buna tuturor
buna tuturor!am aflat de voi si am tot citit mesajele voastre, acum sa spun si eu cum a inceput totul, am avut o durere in partea dreapta jos zona apendice care o am si astazi, gandinduma si mergand la tot felul de doctori k nu imi gaseau ce am intro noapte in baie mam apasat pe burta si am avut impresia ca am hernie, era si este deformat abdomenul acolo, toate ca toate am intrat in panica rau nu stiam ce se intampla cu mine am fost la urgente mia dat calmant si de atunci totul sa schimbat in viata mea, am 6 luni de cand sufar de soc axios, axietate depresie.asa si acum am acea durere si este si tare la palpare colonu si cand ma pun in pat pe spate mi se ridica asa ca o umflatura si e tare la palpare, ma balonez la orice mananc si ma simt ca si cum am ceva greu acolo, acuma miam schimbat pozitia tind sa cred ca am cancer de colon, am toate starile lui, scaun cu mucus cacareze de iepure foarte putin sange cate doua firisoare cred ca de vreo 3 ori am vazut in 6 luni.acum intrebarea mea este cineva cu simtomele mele?mie tare greu si depresia si axietatea ma doboara, ajutatima cu sfaturi orice.sanatate maxima tuturor multumesc!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 6atac de panica, neliniste, insomnie, slabire
- 3Cum reactioneaza inima mea la stres!
- 0Anxietate!? probleme în familie, despre relaţia tată-fiică
- 5Extrasistole si scrisoare medicala :-s
- 23stare de anxietate
- 5Anxietate! Mi-e atat de frica sa merg si pana la medic din cauza ei!
- 13Atac de panica?
- 7Atacuri de panica fobie anxietate?
- 5va rog din suflet sa ma ajutati cu sfaturi utile, ca sunt singur in straini si nu stiu incotro sa o
- 87Grup suport pentru atacuri de panica si anxietate 2015.
- 6Atacuri de panica anxietate depresie
- 5Exista vreun remediu?
- 6Posibila tulburare bipolara
- 5Anxietate si depresie de cativa ani
- 6Anxietate si atacuri de panica
- 10Am stări foarte rele
- 4Anxietate recurenta
- 9Tulburări de anxietate si atacuri de panica frecvente !
- 0Simt ca imi ia foc stomacul. Atacuri de panica
- 4O părere - parapareză spastică și anxietate și atacuri de panică
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: