Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
La fel și la mine. ieșeam cu câinele, făceam treaba prin gradina, lucruri normale și ma durea capul și inima pleca la trap. Baga indiferenta și o sa treci mai ușor. Intrebare: cu coloana cervicala cum stai?Dacă alta afecțiune cronica nu ai atunci este doar de la atacurile de panica starea ta. trebuie sa te gândești ca la ceafa sunt toate "cablurile "(nervi). cauta pe youtube metoda Linden. Dacă ții o mașină turața la ceva timp te lasă injectoarele și turbina...Rog moderatorii sa ne lase sa ne dam adresele de e-mail pentru a facilita conversatia.
Trimiteti mailurile prin mesaj privat ca altfel le sterg moderatorii. Dati click pe iconita celui caruia vreti sa trimitei si apare locul unde scrieti mesajul privat. Trebuie sa fiti logati.
si cervicala sta bine, asa zic analizele si radiografiile
Bunaa...ce liniste aici.sper sa fiti mai linistiti, fara prea multe panici, sa va bucurati de vara de abundenta de fructe si legume, de zilele mai lungi si de vacanta.
Haideti sa le mai lasam balta pe fricile noastre si toate bolile inchipuite.ce-o fi o fi, maine este o alta zi.
Toate cele bune
Haideti sa le mai lasam balta pe fricile noastre si toate bolile inchipuite.ce-o fi o fi, maine este o alta zi.
Toate cele bune
Buna...eu sunt ceva mai prezenta aici.sunt bine, am inceput sa raresc sedintele la psiholog.acum merg la doua saptamani si in curand fac 3 luni fara atac de panica desi la cate stari de frica am avut trebuiau sa fie nenumarate dar se pare ca nu mai vor sa apara...momendat :)).
Am fost in concediu, am stat 3 zile la munte si acum am reinceput munca..multa munca.
Voi cum mai sunteti?
Am fost in concediu, am stat 3 zile la munte si acum am reinceput munca..multa munca.
Voi cum mai sunteti?
Am o poveste foarte lunga de spus (7 ani de asa ceva). Stiu ce inseamna sa fii in atacuri de panica depresie si anxietate majora de la 32 de ani.
SOLUTIA:
-verifica daca ai probleme cu sanatatea ca sa elimini orice îndoială (o sa descoperi ca esti sanatos tun sau cu exceptii care n-au nimic de-a face cu starea ta)
-gaseste un consilier nu un psiholog deoarece tu ai mai multa nevoie de intelegere si încurajare decat de teorii
-spune familiei si prietenilor de incredere cu ce te confrunti si cere ajutorul
-rezolva orice conflict din trecut, abordeaza traumele din trecut daca asta te chinuie
-invata sa te ghidezi dupa logica si nu sentimente (foarte dificil; adica daca iti vin ganduri negre de moarte ai sinucidere stai in prezent si in situatia in care esti nu imaginara)
-daca nu ai inceput SRI sau SNRI antidepresive va recomand sa incercati St John Wort (sunatoare) sau Soriso (rhodiola si busuioc) sau remedii naturale care sunt la fel sau poate chiar mai bune decat antidepresivele.
-somnul trebuie sa fie de calitate (eu am sleep apnea adica ma opresc din respirat de 20+/hr) si am RLD (dau din picioare in timp ce dorm care iarasi imi trezeste creierul din ciclul natural)
-mancarea trebuie sa fie corecta si sa va culcati cu burta mai goala si nu mancat dupa ora 6
-exerciții usoare ca si mersul aunt foarte importante pt neurotransmitatori.
-daca te chinui rau cu gandurile de sinucidere si viata va e un chin va recomand URGENT sa vedeti un specialist care sa va dea antidepresive care la urma urmelor merita efectele.
Tatal prietenului meu a încercat sa se sinucida odata so n-a reusit. A doua oara l-au pus pe antidepresive si pana sa-si faca efectul s-a sinucis. NU LASATI SA AJUNGETI PREA TARZIU LA DOCTOR. Si mai ales barbatii. In Australia mai mult de 3000 de barbati se sinucid pe an.
Eu iau Duloxetine si este singurul medicament care m-a ajutat pentru-ca traiesc intr-un mediu excesiv de stress si niciun remediu natural n-a ajutat. Si daca va spun ca am avut toate vitaminele, ierburile, lichidele naturiste, teste si analize in multe tari si nimica n-a ajutat. Subiectul e foarte discutabil di fepinde de la persoana la persoana.
SOLUTIA:
-verifica daca ai probleme cu sanatatea ca sa elimini orice îndoială (o sa descoperi ca esti sanatos tun sau cu exceptii care n-au nimic de-a face cu starea ta)
-gaseste un consilier nu un psiholog deoarece tu ai mai multa nevoie de intelegere si încurajare decat de teorii
-spune familiei si prietenilor de incredere cu ce te confrunti si cere ajutorul
-rezolva orice conflict din trecut, abordeaza traumele din trecut daca asta te chinuie
-invata sa te ghidezi dupa logica si nu sentimente (foarte dificil; adica daca iti vin ganduri negre de moarte ai sinucidere stai in prezent si in situatia in care esti nu imaginara)
-daca nu ai inceput SRI sau SNRI antidepresive va recomand sa incercati St John Wort (sunatoare) sau Soriso (rhodiola si busuioc) sau remedii naturale care sunt la fel sau poate chiar mai bune decat antidepresivele.
-somnul trebuie sa fie de calitate (eu am sleep apnea adica ma opresc din respirat de 20+/hr) si am RLD (dau din picioare in timp ce dorm care iarasi imi trezeste creierul din ciclul natural)
-mancarea trebuie sa fie corecta si sa va culcati cu burta mai goala si nu mancat dupa ora 6
-exerciții usoare ca si mersul aunt foarte importante pt neurotransmitatori.
-daca te chinui rau cu gandurile de sinucidere si viata va e un chin va recomand URGENT sa vedeti un specialist care sa va dea antidepresive care la urma urmelor merita efectele.
Tatal prietenului meu a încercat sa se sinucida odata so n-a reusit. A doua oara l-au pus pe antidepresive si pana sa-si faca efectul s-a sinucis. NU LASATI SA AJUNGETI PREA TARZIU LA DOCTOR. Si mai ales barbatii. In Australia mai mult de 3000 de barbati se sinucid pe an.
Eu iau Duloxetine si este singurul medicament care m-a ajutat pentru-ca traiesc intr-un mediu excesiv de stress si niciun remediu natural n-a ajutat. Si daca va spun ca am avut toate vitaminele, ierburile, lichidele naturiste, teste si analize in multe tari si nimica n-a ajutat. Subiectul e foarte discutabil di fepinde de la persoana la persoana.
Pana mea, tu apari pe un forum unde oamenii au creierii vraiste sau poate unii sunt la inceput si habar n.au ce este anxietatea si chiar cred ca innebunesc, sa spui ca ca s.a sinucis nu stiu cine din cauza anxietatii. Cu siguranta omul ala avea alte probleme mult mai grave.
Nu te supara, dar unele afirmatii chiar au un impact negativ asupra unora!
Nu te supara, dar unele afirmatii chiar au un impact negativ asupra unora!
Buna dimineata tuturor
Dupa 3 luni de Cipralex incep sa ma simt din ce in ce mai bine, am mai multe zile legate in care sunt bine si mai putine zile rele :-) sper ca inca peste 3 luni sa fiu ca noua :-)
Parerea mea este, am spus-o si o repet, de ce sa te chinui o viata cand poti, luand o pastiluta pe zi, sa duci o viata normala cu tot ce implica aceasta? De ce, dupa o perioada de timp cand ai luat antidpresive vrei sa renunti la ele? Vad multi pe forum care pun intrebari de genul: cum sa fac sa scap de cutare sau cutare medicament? cum sa fac sa nu le mai iau? Dar de ce sa scapi sau de ce sa intrerupi daca te simti bine? Asta nu inteleg? De ce ai schimba ceva daca totul este bine???
Eu am luat in urma cu multi ani antidepresive timp de 8 ani...le-am intrerupt pentru ca ma simteam bine si am vrut sa scap de ele, desi luam o doza minima de intretinere, o doza de copii. Nu le-am mai luat, am fost bine cativa ani, dar starile au revenit si iar a trebuit sa trec prin toate starile si efectele averse ale inceputului de tratament cu antidepresive. Si acum imi pare rau ca le-am intrerupt!!!
Toate analizele imi sunt bine, clinic sunt sanatoasa si va spun, nu va afecteaza cu nimic acest tratament cu antidepresive, ci doar va ajuta!!!
Asa ca, de ce sa nu ne simtim bine si de ce sa ne tot chinuim? Si ce daca trebuie sa le iau o viata?? Le iau si duc o viata normala!!
Va pup cu drag pe toti si Doamne ajuta!!
Dupa 3 luni de Cipralex incep sa ma simt din ce in ce mai bine, am mai multe zile legate in care sunt bine si mai putine zile rele :-) sper ca inca peste 3 luni sa fiu ca noua :-)
Parerea mea este, am spus-o si o repet, de ce sa te chinui o viata cand poti, luand o pastiluta pe zi, sa duci o viata normala cu tot ce implica aceasta? De ce, dupa o perioada de timp cand ai luat antidpresive vrei sa renunti la ele? Vad multi pe forum care pun intrebari de genul: cum sa fac sa scap de cutare sau cutare medicament? cum sa fac sa nu le mai iau? Dar de ce sa scapi sau de ce sa intrerupi daca te simti bine? Asta nu inteleg? De ce ai schimba ceva daca totul este bine???
Eu am luat in urma cu multi ani antidepresive timp de 8 ani...le-am intrerupt pentru ca ma simteam bine si am vrut sa scap de ele, desi luam o doza minima de intretinere, o doza de copii. Nu le-am mai luat, am fost bine cativa ani, dar starile au revenit si iar a trebuit sa trec prin toate starile si efectele averse ale inceputului de tratament cu antidepresive. Si acum imi pare rau ca le-am intrerupt!!!
Toate analizele imi sunt bine, clinic sunt sanatoasa si va spun, nu va afecteaza cu nimic acest tratament cu antidepresive, ci doar va ajuta!!!
Asa ca, de ce sa nu ne simtim bine si de ce sa ne tot chinuim? Si ce daca trebuie sa le iau o viata?? Le iau si duc o viata normala!!
Va pup cu drag pe toti si Doamne ajuta!!
Adela, trebuie sa scapi de aceste pastile cat se poate de devreme.Dupa cativa ani acestea au efect negativ asupra nervilor , asupra intregului organism.Te trezesti dupa cativa ani cu diferite stari si nu stii din ce cauza.Prima ar fi ; nervi atacati, deteriorati, apoi ficatul este plin de toxine, apare confuzia, apar toate simptomele din prospect.Da, este bine pe o perioada scurta dar va trebui sa maresti doza de antidepresiv sau schimbat cu altul si atunci se simte efectul lor asupra corpului, Parerea mea este sa faci ceva acum incat sa nu folosesti aceste antidepresive., sa revii la cum ai fost.adica bine.Sunt destule metode, eu am descris mai sus cu cateva pagini cum m-am trattat si ma simt bine fara aceste pastile.Trebuie tratate gandurile, sentimentele, ranile sufletesti, amintirile dureroase si corectarea gandirii in general, Fara frica, fara emotie negativa, fara teama, fara ingrijorare, Toate astea ba chiar mult mai multe am tratat.Nici nu stiam ca am toate aceste tampenii in capul meu.De aceea eu tot postez ca sunt diferite metode pe care le-am aflat si eu , prin care mia-m analizat toate aceste emotii, ganduri, frici , temeri., Exista o asemenea sa-i zic terapie la indemana oricui prin care se regaseste fiecare.De ce sa fii dependent o viata de antodepresive care nu-ti trateaza mentalul si emotionalul ci doar te amorteste.Eu va doresc la toti sa fiti bine si sanatosi!!
@Ruxi,
Ceea ce insiri tu: nervi atacati, deteriorati, apoi ficatul este plin de toxine, apare confuzia, apar toate simptomele din prospect - sa inteleg ca le-ai trait pe pielea ta? Sau? Eu mi-am facut analizele acum de curand, totul este in grafic, hemoleucograma e ok, eco abdominal e ok, CT la cap, circulatia sangelui catre creier si restul sunt toate ok. Eu in cei 8 ani cat am luat si dupa nu am avut ceea ce insiri tu.
Parerea mea este ca la unele persoane merg terapiile pe care le descrii, dar la unele nu se poate rezolva decat prin medicatie, sau combinat cu psihoterapie. Si mai cred ca aceste stari de anxietate fac si vor face parte din viata noastra mereu, nu scapam de ele veci...la unii sunt mai intense, la unii mai putin intenese. Unii le fac fata cu brio, fara medicatie, altii nu, chiar daca ar vrea acest lucru.
Crede-ma ca si eu am incercat sa ma vindec, ca sa zic asa, de una singura, fara sa apelez la medicamente, dar dupa vreo doua luni si ceva, cand s-au agravat starile, nu am mai avut ce face...si de ce nu? De ce sa nu iau medicamente daca pot sa fiu bine?
Oricum, fiecare suntem diferiti, fiecare suntem, ca sa zic asa, propriul doctor :-)
Ceea ce insiri tu: nervi atacati, deteriorati, apoi ficatul este plin de toxine, apare confuzia, apar toate simptomele din prospect - sa inteleg ca le-ai trait pe pielea ta? Sau? Eu mi-am facut analizele acum de curand, totul este in grafic, hemoleucograma e ok, eco abdominal e ok, CT la cap, circulatia sangelui catre creier si restul sunt toate ok. Eu in cei 8 ani cat am luat si dupa nu am avut ceea ce insiri tu.
Parerea mea este ca la unele persoane merg terapiile pe care le descrii, dar la unele nu se poate rezolva decat prin medicatie, sau combinat cu psihoterapie. Si mai cred ca aceste stari de anxietate fac si vor face parte din viata noastra mereu, nu scapam de ele veci...la unii sunt mai intense, la unii mai putin intenese. Unii le fac fata cu brio, fara medicatie, altii nu, chiar daca ar vrea acest lucru.
Crede-ma ca si eu am incercat sa ma vindec, ca sa zic asa, de una singura, fara sa apelez la medicamente, dar dupa vreo doua luni si ceva, cand s-au agravat starile, nu am mai avut ce face...si de ce nu? De ce sa nu iau medicamente daca pot sa fiu bine?
Oricum, fiecare suntem diferiti, fiecare suntem, ca sa zic asa, propriul doctor :-)
Adela are dreptate.
Daca nu se poate pe cale naturala si esti la ananghie (mie psihologul si tratamentele naturale mi-au făcut mai rau) atunci antidepresivele sunt ok.
Unii inteleg prin depresie faptul ca nu se mai bucura de atingerea razelor soarelui (cazuri spuse de catre psihologul meu) in cazul meu anxietate si atacuri de panica tot la 5 minute timp de un an de zile cu ganduri de sinucidere.
Fiecare la nivelul lui.
Va recomand sa incercati tot ce se poate inainte de medicatie: terapie, hrana, suplimente alimentare etc.
Daca nu se poate pe cale naturala si esti la ananghie (mie psihologul si tratamentele naturale mi-au făcut mai rau) atunci antidepresivele sunt ok.
Unii inteleg prin depresie faptul ca nu se mai bucura de atingerea razelor soarelui (cazuri spuse de catre psihologul meu) in cazul meu anxietate si atacuri de panica tot la 5 minute timp de un an de zile cu ganduri de sinucidere.
Fiecare la nivelul lui.
Va recomand sa incercati tot ce se poate inainte de medicatie: terapie, hrana, suplimente alimentare etc.
Hello! Si eu sufar de atacuri de panica si anxietate generalizata de 5 ani. Am tinut tratament cu Prozac 2 ani, m-am simtiti bine o perioada iar apoi starile mi-au revenit. Si mie mi-a functionat destul de bine Metoda Linden. https://www.youtube.com/user/CharlesLinden/
Puteti gasi cartea lui impreuna cu videourile si pe torent. Cel putin acum un an eu le-am gasit insa numai in limba engleza. Totusi, din cate stiu se poate cumpara programul de pe siteul lui oficial si este tradus in mai multe limbi.
Puteti gasi cartea lui impreuna cu videourile si pe torent. Cel putin acum un an eu le-am gasit insa numai in limba engleza. Totusi, din cate stiu se poate cumpara programul de pe siteul lui oficial si este tradus in mai multe limbi.
Buna dimineata,
Oare este cineva pe forum care a luat Cipralex si a ramas insarcinata in timpul tratamentului? Si cum a procedat?
Multumesc!
Oare este cineva pe forum care a luat Cipralex si a ramas insarcinata in timpul tratamentului? Si cum a procedat?
Multumesc!
Bună siara. De vineri seara au început stările astea de rău. Nu știu ce să fac. Am început să iau în seara asta valeriana, dar parcă mă simt mai rău, am furnicaturi prin cap, îmi bate inima tare, am stare de frică, dacă se întâmplă ceva rău? Oare e anxietate sau ce e?
@Emil, da, este anxietatea care isi face de cap...nu ai nimic organic, fizic esti sanatos, dar starile astea sunt date de anxietate.
Nu ai fost inca la dr. de vineri?
Nu ai fost inca la dr. de vineri?
Am vorbit cu un doctor, prieten de familie, mi-a recomandat să iau valeriana, 2 înainte de culcare.
Mai am câteva nelămuriri, dacă deja au trecut 4 zile în care m-am simțit destul de rău, cel mai rău m-am simțit azi-noapte, se mai poate spune că e anxietate, sau e altceva? De exemplu aseară m-au luat stări de greață, frisoane, azi dimineață nu aveam poftă de mâncare, de câteva luni nu m-am mai simțit așa, stările astea dureau 2-3 zile cel mult și nu erau toată ziua, apăreau doar seara, acum sunt aproape zilnic, nu știu ce să mai fac, simt că nu am scăpare, m-am simțit foarte bine, acum iarăși sunt dărâmat, a mai pățit cineva așa? Ce sfaturi îmi dați? A mai luat cineva valeriana?
majoritatea celor care au scris aici au făcut în prealabil analize medicale și au realizat ca au sau nu au probleme medicale. Întâi elimina problemele medicale și atunci poți sa pui în spatele anxietății problemele tale.Te sfătuiesc sa iei în loc de valeriana vagostabil te va ajuta.are la baza păducel.
Misa ndt, mi-am făcut analizele, au ieșit toate bune, am fost cu ele la medic, a zis că totul e ok, am fost la psiholog și mi-a spus că am anxietate, nimic altceva, dar nu știu ce să mai cred. De ce nu merge spre bine?
Trebuie sa mergi la psihiatru pentru tratament si sa faci psihoterapie.
mi s a șters mesajul anterior.pe scurt.părerea mea.fa miscare..mănâncă ordonat...tine capul ocupat.odihnește te bine.ia o pastiluța de vagostabil de trei ori pe zi... încerca să înțelegi fenomenul de anxietate...( metoda Linden pe you tube)...vb cu familia prin ce treci și încearcă sa ii faci sa înțeleagă ca nu ești nebun.De-abia după ce înțelegi tu ce se întâmplă în starea anxioasa atunci sa te duci la psihoterapeut ( astfel poti sa culegi doar ce este bun de la el)dacă dai peste unul prost o sa te îmbuiba cu medicamente fără sa apuci sa deschizi gura.
Hei Emil,
Ceea ce descri tu pare sa fie intr-adevar anxietate generalizata si atacuri de panica. Acum 5 ani de zile am am facut prima data un atac de panica in urma caruia s-au declansat si altele. Frecventa lor a crescut gradual, initial faceam o data la 3 luni, apoi lunar, apoi saptamanal si tot asa...pana cand devenise ceva "generalizat". Starile de anxietate, oboseala, ganduri negative (pesimiste mai bine zis, cum ar fi "sigur sunt bolnava" "sigur patesc ceva", "inebunesc" etc) si atacurile de panica ce culminau cu palpitatii, tremurat, furnicaturi in maini, frisoane, ameteala, gura uscata si deranjament la stomac, devenisera zilnice. INSA, e important sa intelegi ca nu asta este neaparat calea pe care o vei apuca si tu. Nu trebuie sa fii descurajat sau influentat si sa crezi ca vei experimenta aceleasi lucruri si ca iti va fi RAU. Ceea ce vreau sa evidentiez este faptul ca DA, anxietatea poate dura 3-4 zile (asa cum zici tu)...chiar si mai mult.
Referiror la simptome, DA, si eu am avut simptomele descrise de tine. Am iterat mai sus o parte din ele. De asemenea, vreau sa precizez si faptul ca acestea in timp au "evoluat". Initial aveam sezatiile mentionate mai sus, insa apoi s-au adaugat extrasistole, fasciculatii musculare si amorteala mainilor. Asadar, poate ca si tu te vei confrunta cu alte senzatii...da, tot anxietatea este de vina! Insa, inca o data repet, nu te descuraja, nu inseamna ca te vei afunda din ce in ce mai rau in asta si ca iti va fi din ce in ce mai rau. E important totusi sa iti "intelegi" senzatiile si sa stii ce le cauzeaza.
Legat de tratamentul cu valeriana, am incercat si eu tinctura insa nu am fost consecventa. Nu ma pot pronunta daca functioneaza sau nu. In tot cazul, este un medicament naturist si nu cred ca are cum sa iti faca rau.
Bun bun, acum probabil te intrebi, dar de ce sunt eu bolnav? Si cum ma vindec?
In opinia mea, nu esti bolnav. Anxietatea nu este o boala ci un "comportament" dereglat. In creierul tau se intampla procese ce corespund cu senzatiile din starea de "alerta". As putea sa scriu sute de randuri ca sa iti explic tot, dar nu vreau sa ma lungesc, asa ca iti dau doar un singur exemplu: gandeste-te ca mergi pe autostrada cu masina, iar masina din fata ta pierde controlul volanului si intra in sant cu mare viteza, se rostogoleste de cateva ori si ramane rasturnata. Cum
reactionezi? Te vei speria, pt o fractiune de secunda inima ta va tresarii, dar pe langa senzatiile "organice" de "panica", vei ANALIZA rapid: Opresc? Ajut? Dar daca ma apropii si explodeaza masina? Dar daca cade masina pe mine? Dar daca nu pot sa ajut oamenii singur? Dar daca...Dar daca...Acest "dar daca" este TIPIC situatiilor de "alerta". Nu-i asa ca atunci cand ai atacuri de panica te gandesti in mod repetat "dar daca am ceva grav? Daca fac infarct? Daca nu vine salvarea la timp? Desi analizele ti-au iesit bine, te gandesti, dar daca doctorii omit ceva?...Mintea ta reactioneaza ca atunci cand esti in situatia de alerta, insa logica ta e contrariata caci nu ai un stimul, nu ai "masina accidentata"...nu ai ceva vizibil, palpabil in fata. Subconstientul tau percepe insa ca tu esti in "alerta" si astfel esti constant in aceasta "analiza". Tot ceea ce experimentezi tu sunt DOAR senzatii...senzatii plasate prost in context. Dar te intreb, crezi ca in scenariul imaginat, tu, desi esti panicat sa ajuti accidentatii, esti intr-un pericol REAL? Crezi ca starea ta de alerta te-ar omori? Nici vorba!!! Nici nu te gandesti prea mult atunci de ce te-ai speriat si de ce iti bate inima tare...caci intelegi ca e normal in contextul actual. Are sens ce zic??
Cum revi la normal?! Hm, eu am tinut si tratamente naturiste si nenaturiste (prozac, anxiar) si am facut si psihoterapie. Toate ma ajutau pe moment. Cumva, ascundeam mizeria sub pres. Apoi am inceput sa citesc si sa ma documentez pe aceasta tema. Cred ca cartea lui Charles Linden m-a ajutat cel mai mult. Stiu stiu, doar o carte?! Nu cred ca ma vei crede cand iti voi spune ca da, citind si intelegand ce se intampla cu tine e intr-adevar solutia. Ridicol de simplu, stiu!!! Bine, recunosc ca acele carti m-au ajutat defapt sa fac schimbari de comportament, mi-au dat directii de urmat, acelea cred ca sunt defapt solutia. Ce te sfatuieac eu:
1- Afla raspunsul stiintific, biologic, al simptomelor tale. Explicati-le dpdv logic. Intr-un cuvant INTELEGE
2- Reprogrameza-ti subconstientul prin activitati ce
ti-l reeduca. (Da, tot ceea ce e in creierul nostru se "invata")... exemple de activitati le gasesti in carte.
Daca acum esti in criza mare, poti sa ceri ajutorul unui psihiatru care sa iti prescrie o pastiluta "minune" care sa iti estompeze simptomele...pana una alta! Nu ma refer la planuri de tratament de ani de zile...preferabil ar fii sa nu ajungi la acelea...desi eu am ajuns si nu am patit nimic raaaau rau rau! Dar sunt convinsa acum ca puteam si fara, clar!
Sper sa iti fi fost de folos! Keep in touch :)
Ceea ce descri tu pare sa fie intr-adevar anxietate generalizata si atacuri de panica. Acum 5 ani de zile am am facut prima data un atac de panica in urma caruia s-au declansat si altele. Frecventa lor a crescut gradual, initial faceam o data la 3 luni, apoi lunar, apoi saptamanal si tot asa...pana cand devenise ceva "generalizat". Starile de anxietate, oboseala, ganduri negative (pesimiste mai bine zis, cum ar fi "sigur sunt bolnava" "sigur patesc ceva", "inebunesc" etc) si atacurile de panica ce culminau cu palpitatii, tremurat, furnicaturi in maini, frisoane, ameteala, gura uscata si deranjament la stomac, devenisera zilnice. INSA, e important sa intelegi ca nu asta este neaparat calea pe care o vei apuca si tu. Nu trebuie sa fii descurajat sau influentat si sa crezi ca vei experimenta aceleasi lucruri si ca iti va fi RAU. Ceea ce vreau sa evidentiez este faptul ca DA, anxietatea poate dura 3-4 zile (asa cum zici tu)...chiar si mai mult.
Referiror la simptome, DA, si eu am avut simptomele descrise de tine. Am iterat mai sus o parte din ele. De asemenea, vreau sa precizez si faptul ca acestea in timp au "evoluat". Initial aveam sezatiile mentionate mai sus, insa apoi s-au adaugat extrasistole, fasciculatii musculare si amorteala mainilor. Asadar, poate ca si tu te vei confrunta cu alte senzatii...da, tot anxietatea este de vina! Insa, inca o data repet, nu te descuraja, nu inseamna ca te vei afunda din ce in ce mai rau in asta si ca iti va fi din ce in ce mai rau. E important totusi sa iti "intelegi" senzatiile si sa stii ce le cauzeaza.
Legat de tratamentul cu valeriana, am incercat si eu tinctura insa nu am fost consecventa. Nu ma pot pronunta daca functioneaza sau nu. In tot cazul, este un medicament naturist si nu cred ca are cum sa iti faca rau.
Bun bun, acum probabil te intrebi, dar de ce sunt eu bolnav? Si cum ma vindec?
In opinia mea, nu esti bolnav. Anxietatea nu este o boala ci un "comportament" dereglat. In creierul tau se intampla procese ce corespund cu senzatiile din starea de "alerta". As putea sa scriu sute de randuri ca sa iti explic tot, dar nu vreau sa ma lungesc, asa ca iti dau doar un singur exemplu: gandeste-te ca mergi pe autostrada cu masina, iar masina din fata ta pierde controlul volanului si intra in sant cu mare viteza, se rostogoleste de cateva ori si ramane rasturnata. Cum
reactionezi? Te vei speria, pt o fractiune de secunda inima ta va tresarii, dar pe langa senzatiile "organice" de "panica", vei ANALIZA rapid: Opresc? Ajut? Dar daca ma apropii si explodeaza masina? Dar daca cade masina pe mine? Dar daca nu pot sa ajut oamenii singur? Dar daca...Dar daca...Acest "dar daca" este TIPIC situatiilor de "alerta". Nu-i asa ca atunci cand ai atacuri de panica te gandesti in mod repetat "dar daca am ceva grav? Daca fac infarct? Daca nu vine salvarea la timp? Desi analizele ti-au iesit bine, te gandesti, dar daca doctorii omit ceva?...Mintea ta reactioneaza ca atunci cand esti in situatia de alerta, insa logica ta e contrariata caci nu ai un stimul, nu ai "masina accidentata"...nu ai ceva vizibil, palpabil in fata. Subconstientul tau percepe insa ca tu esti in "alerta" si astfel esti constant in aceasta "analiza". Tot ceea ce experimentezi tu sunt DOAR senzatii...senzatii plasate prost in context. Dar te intreb, crezi ca in scenariul imaginat, tu, desi esti panicat sa ajuti accidentatii, esti intr-un pericol REAL? Crezi ca starea ta de alerta te-ar omori? Nici vorba!!! Nici nu te gandesti prea mult atunci de ce te-ai speriat si de ce iti bate inima tare...caci intelegi ca e normal in contextul actual. Are sens ce zic??
Cum revi la normal?! Hm, eu am tinut si tratamente naturiste si nenaturiste (prozac, anxiar) si am facut si psihoterapie. Toate ma ajutau pe moment. Cumva, ascundeam mizeria sub pres. Apoi am inceput sa citesc si sa ma documentez pe aceasta tema. Cred ca cartea lui Charles Linden m-a ajutat cel mai mult. Stiu stiu, doar o carte?! Nu cred ca ma vei crede cand iti voi spune ca da, citind si intelegand ce se intampla cu tine e intr-adevar solutia. Ridicol de simplu, stiu!!! Bine, recunosc ca acele carti m-au ajutat defapt sa fac schimbari de comportament, mi-au dat directii de urmat, acelea cred ca sunt defapt solutia. Ce te sfatuieac eu:
1- Afla raspunsul stiintific, biologic, al simptomelor tale. Explicati-le dpdv logic. Intr-un cuvant INTELEGE
2- Reprogrameza-ti subconstientul prin activitati ce
ti-l reeduca. (Da, tot ceea ce e in creierul nostru se "invata")... exemple de activitati le gasesti in carte.
Daca acum esti in criza mare, poti sa ceri ajutorul unui psihiatru care sa iti prescrie o pastiluta "minune" care sa iti estompeze simptomele...pana una alta! Nu ma refer la planuri de tratament de ani de zile...preferabil ar fii sa nu ajungi la acelea...desi eu am ajuns si nu am patit nimic raaaau rau rau! Dar sunt convinsa acum ca puteam si fara, clar!
Sper sa iti fi fost de folos! Keep in touch :)
Buna seara, exista cineva printre dvs care, fiind in depresie, sa simta ca nu are aer? Este aceasta aparenta lipsa de aer o forma de manifestare a anxietatii si depresiei? Am primit medicatie si nu am curaj sa o folosesc. Starea mea pare ca se inrautateste de la zi la zi, am facut cateva sedinte de psihotareapie care nu m-au ajutat cu nimic. Va multumesc pentru raspuns.
Diana scrie-mi in privat, te pot ajuta -indruma
Stresul.
Acesta este cauza tuturor bolilor moderne tip anxietate/depresie.
Se incepe de la
-un program incarcat,
-suprasolicitare nervoasa
-obiceiuri proaste de hranire
-odihna proasta
-supra stimularea cu cafeina alcohol si tutun
-se pune in greutate
-hormonii o iau razna
-etc
Solutia e pe cat de simpla pe atat de greu de obtinut.
Sa merfi inapoi la basics, sa traiesti asa cum o faceai inainte de a incepe problemele.
Usor de zis greu de facut si asta pentru-ca trebuie s-o faci in timp ce ai acelasi stress (job, relatie etc).
Eu am prin a rezolva simptomele: tensiune arteriala, greutate, sleep apnea, bruxism, inflamatie, impotenta, etc.
De o luna sant in vacanta in Romania si va pot spune ca stresul este cea mai grava problema cu care ne confruntam si nu realizati pana nu iesiti din stress cat de grav e.
CAUTATI SA IDENTIFICATI CAUZA STRESULUI SI CUM SA O ATACATI PE VIITOR si in acelasi timp cautati ajutor fie de la un consilier sau un doctor naturist de renume. Antidepressante daca se poate in ultima instanta
Acesta este cauza tuturor bolilor moderne tip anxietate/depresie.
Se incepe de la
-un program incarcat,
-suprasolicitare nervoasa
-obiceiuri proaste de hranire
-odihna proasta
-supra stimularea cu cafeina alcohol si tutun
-se pune in greutate
-hormonii o iau razna
-etc
Solutia e pe cat de simpla pe atat de greu de obtinut.
Sa merfi inapoi la basics, sa traiesti asa cum o faceai inainte de a incepe problemele.
Usor de zis greu de facut si asta pentru-ca trebuie s-o faci in timp ce ai acelasi stress (job, relatie etc).
Eu am prin a rezolva simptomele: tensiune arteriala, greutate, sleep apnea, bruxism, inflamatie, impotenta, etc.
De o luna sant in vacanta in Romania si va pot spune ca stresul este cea mai grava problema cu care ne confruntam si nu realizati pana nu iesiti din stress cat de grav e.
CAUTATI SA IDENTIFICATI CAUZA STRESULUI SI CUM SA O ATACATI PE VIITOR si in acelasi timp cautati ajutor fie de la un consilier sau un doctor naturist de renume. Antidepressante daca se poate in ultima instanta
Buna ziua! m-a ajutat enorm sa citesc povestiile vostre. am atacuri de panica de 1 an si 3 luni. o perioada de 6 luni de zile nu am avut deloc. m-am cautat bineinteles prin toti medicii si am facut toate analizele posibile. am facut si fac inca psihoterapie fara prea mult succes insa. simptomul care m-a deranjeaza cel mai tare si il am de 3 sapt este un tiui permanent in urechea stanga. il sesiziez doar cand ma pun noaptea la culcare si nu ma lasa sa dorm. cum este liniste cum observ si tiuitul asta subtire in ureche. nu ma pot odihnii. am inceput sa iau bromazepam progresiv de 2 sapt. acum iau cate o pastila de 1.5mg de 3 ori pe zi. este cineva care s-a confruntat cu acest simptom sacaitor ? ce ati facut ca sa scapati de el? pt ca eu am tendinta sa ma tot caut la orl/ neurologie/ etc si simt ca nu mai pot. tiuitul asta mi-a pus capac
Salut!
Am 23 de ani si sunt din Ploiesti. Si eu am probleme cu anxietatea.
As dori sa vorbesc cu tineri, de varsta apropiata, despre problemele noastre si alte subiecte de zi cu zi.
Pentru inceput am o intrebare: a mai luat sau ia in prezent cineva Rispolept sau un medicament asemanator?
Am 23 de ani si sunt din Ploiesti. Si eu am probleme cu anxietatea.
As dori sa vorbesc cu tineri, de varsta apropiata, despre problemele noastre si alte subiecte de zi cu zi.
Pentru inceput am o intrebare: a mai luat sau ia in prezent cineva Rispolept sau un medicament asemanator?
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 24anxietate si dependenta de fumat
- 8panica, anxietate, agorafobie - ajutor
- 18Anxietate
- 6un raspuns va rog: contraceptivele pot afecta psihicul?
- 8piatra la fiere
- 5Extrasistole si scrisoare medicala :-s
- 23stare de anxietate
- 6In ultimele zile au aparut atacurile de panica care nu imi mai permit sa fac nimic
- 4Frica de mine
- 34depresie anxietate, atacuri de panica si tulburari obsesiv compulsive
- 7mama ne confunda numele
- 6Boala psihică- nu stiu ce este
- 3Metoda Lindhen
- 436Ajutor! Atac Panic, Anxietate si Depresie
- 4Anxietate/Despresie
- 4Ameteala, dezechilibru, atacuri de panica.
- 4Anxietate si tremur / senzatie de slabiciune
- 0Simt ca imi ia foc stomacul. Atacuri de panica
- 2Pareri despre efectul medicamentelor si revenirea starilor
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: