Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
Cu placere, am scris amandoua in acelasi minut, vezi ca ti-am mai trimis inca un mesaj.
LightUp
deci e superba, multumesc din tot sufletul.cand am starile astea de depersonalizare simt parca intradevar uit cine sunt eu, am o stare de "nimic nu-i la fel"...multumnesc inca o data, sa ai o zi minunata!tu acum esti bine?cum te simti?
andrei
ce ma faci?
deci e superba, multumesc din tot sufletul.cand am starile astea de depersonalizare simt parca intradevar uit cine sunt eu, am o stare de "nimic nu-i la fel"...multumnesc inca o data, sa ai o zi minunata!tu acum esti bine?cum te simti?
andrei
ce ma faci?
Destul de ok, ma pregatesc cu somnul pentru drum de Arad vineri dimineata :)) Trebuie sa incep sa ma pun mai devreme la somn! :D
Ma bucur ca ti-a placut melodia!
Asa aveam si eu acum 1 an in psihoza aia, nu-mi mai simteam sufletul, nu mai eram eu, nici memorie, nici in picioare nu puteam sa mai stau, nimeni nu putea sa imi mai aduca sufletul si simtirea vietii si memoria inapoi, doar Dumnezeu, asa m-am intors inapoi la El si am inceput cu slujbele de Maslu pana am inceput sa am memorie si atunci mi-am adus aminte si pacatele din cei 33 de ani si mi-am inteles greselile din viata.
Acum mi-a revenit memoria chiar mi-am adus aminte lucruri uitate de zeci de ani din copilarie si m-a bucurat, nu mai am depersonalizarea de acum 1 an si sufletul aproape mi l-am eliberat spun aproape pentru ca stiu ca pot simti si mai intens, dar a trecut doar 1 an de la psihoza.
Si cel mai mult ma bucur ca m-am intors inapoi la oameni pentru ca ma izolasem si din cauza scolii apoi serviciul apoi teama de a ma contamina de problemele oamenilor din cauza obsesiv-complusivitatii mele plus certurile cu prietenii mei si rudele pana si vecinii, de ce ma certam aiurea? acum m-am impacat cu ei si ei m-au iertat.
Si acum stau cateodata si in mall numai ca sa vad oamenii, vad de multe ori oameni fericiti si la plaja la fel eu care ajunsesm sa nu suport aglomeratia ma obosea acum vreau sa fie cati mai multi oameni, ca la concert, imi pare asa de rau ca am stat departe de ei atatia ani. Si cand mai merg pe strada vad ca sunt multi oameni asa de tristi si asa de dezorientati si nu stiu unde sa caute ajutorul si ajutorul este chiar langa ei, dar ei nu-l simt pe Dumnezeu ca vrea sa ii ajute. Si acelasi sentiment il am de multe ori cand citesc aici pe romedic si alte forumuri vietile chinuite si nu inteleg de ce oamenii prefera sa il ignore pe Dumnezeu in loc sa se lase ajutati de El pentru ca Dumnezeu ne iubeste mult de asta a acceptat sa vina pe pamant acum 2000 de ani ca sa-i ajute pe oameni, sa-i invete sa se ierte si sa se ajute de asta a si ajuns sa fie batjocorit si in final si crucificat, toate pentru oameni. De asta oamenii nu trebuie sa fuga de oameni pentru ca Dumnezeu este in oameni credinta inseamna sa-l ajuti pe celalalt asa cum si Dumnezeu ne-a ajutat pe noi.
Si am mai invatat un lucru pe care nu-l aveam, rabdarea, am avut rabdare sa suport toata manifestarea urata a psihozei fara medicamente doar cu Dumnezeu langa mine pentru ca trebuia sa invat singura sa rezist impotriva raului pe care toti il simtim in psihoza sub forme diferite voci, prezente negre, ganduri, eu le-am invins le-am trecut cu rabdare si incredere in Dumnezeu, am fost lucida tot timpul nu am fost drogata de medicamente ci am rezistat si la sfarsit eu am invins si gandurile urate din minte si injuraturile continue fata de Dumnezeu si obsesiv-compulsiviatea de ani de zile si fricile si teama de oameni si mi-am recapatat si forta fizica si mai ales sufletul meu s-a eliberat.
Si primul lucru la care m-am gandit a fost sa vorbesc cu bolnavii psihici pe forumuri asa cum fusesem si eu si sa le spun solutia vindecarii lor. Si am venit si aici pentru ca sunt multi oameni care se ratacesc in psihiatrie si nu stiu ca solutia nu este intr-o pastila ci este in Dumnezeu, pentru ca depersonalizarile lor, gandurile urate, anxietatile, tot raul pe care il simt ei este o boala a sufletului lor care ajunge in final si la trup dar sursa este sufletul acolo sunt ei bolnavi din cauza mediului departat de Dumnezeu in care traiesc este un dezechlibru al vietii prin greselile lor sau ale celor de langa ei nu este nici un defect al creierului. Bolnavii psihici nu au probleme la creier ci la suflet, boala psihica este o boala a sufletului de asta nimeni nu s-a vindecat niciodata prin psihiatrie. Si pana nu se vor ingriji de sufletul lor pana nu vor avea curaj sa isi schimbe mediul care le ataca sufletul si nu-l vor accepta pe Dumnezeu cu adevarat nu se vor vindeca asa am inteles dupa ani intregi de boala psihica si in final si psihoza. Si nu exista om care sa-l cunoasca pe Dumnezeu cu adevarat si sa nu-si schimbe viata in bine asa cum am fost si eu.
Dumnezeu este langa mine si ma ajuta mereu stiu ca de 1 an atunci cand am probleme eu sau ceilalti ma rog lui Dumnezeu si mereu imi trimite direct in ganduri sau prin ceilalti oameni raspunsurile si incurajarile Lui acum stiu si eu ca exista o alta lume buna catre care ne vom indrepta toti oamenii buni ai lui Dumnezeu. Stiu ca si tu crezi in Dumnezeu si ma bucur mult! Doamne ajuta!
Asa aveam si eu acum 1 an in psihoza aia, nu-mi mai simteam sufletul, nu mai eram eu, nici memorie, nici in picioare nu puteam sa mai stau, nimeni nu putea sa imi mai aduca sufletul si simtirea vietii si memoria inapoi, doar Dumnezeu, asa m-am intors inapoi la El si am inceput cu slujbele de Maslu pana am inceput sa am memorie si atunci mi-am adus aminte si pacatele din cei 33 de ani si mi-am inteles greselile din viata.
Acum mi-a revenit memoria chiar mi-am adus aminte lucruri uitate de zeci de ani din copilarie si m-a bucurat, nu mai am depersonalizarea de acum 1 an si sufletul aproape mi l-am eliberat spun aproape pentru ca stiu ca pot simti si mai intens, dar a trecut doar 1 an de la psihoza.
Si cel mai mult ma bucur ca m-am intors inapoi la oameni pentru ca ma izolasem si din cauza scolii apoi serviciul apoi teama de a ma contamina de problemele oamenilor din cauza obsesiv-complusivitatii mele plus certurile cu prietenii mei si rudele pana si vecinii, de ce ma certam aiurea? acum m-am impacat cu ei si ei m-au iertat.
Si acum stau cateodata si in mall numai ca sa vad oamenii, vad de multe ori oameni fericiti si la plaja la fel eu care ajunsesm sa nu suport aglomeratia ma obosea acum vreau sa fie cati mai multi oameni, ca la concert, imi pare asa de rau ca am stat departe de ei atatia ani. Si cand mai merg pe strada vad ca sunt multi oameni asa de tristi si asa de dezorientati si nu stiu unde sa caute ajutorul si ajutorul este chiar langa ei, dar ei nu-l simt pe Dumnezeu ca vrea sa ii ajute. Si acelasi sentiment il am de multe ori cand citesc aici pe romedic si alte forumuri vietile chinuite si nu inteleg de ce oamenii prefera sa il ignore pe Dumnezeu in loc sa se lase ajutati de El pentru ca Dumnezeu ne iubeste mult de asta a acceptat sa vina pe pamant acum 2000 de ani ca sa-i ajute pe oameni, sa-i invete sa se ierte si sa se ajute de asta a si ajuns sa fie batjocorit si in final si crucificat, toate pentru oameni. De asta oamenii nu trebuie sa fuga de oameni pentru ca Dumnezeu este in oameni credinta inseamna sa-l ajuti pe celalalt asa cum si Dumnezeu ne-a ajutat pe noi.
Si am mai invatat un lucru pe care nu-l aveam, rabdarea, am avut rabdare sa suport toata manifestarea urata a psihozei fara medicamente doar cu Dumnezeu langa mine pentru ca trebuia sa invat singura sa rezist impotriva raului pe care toti il simtim in psihoza sub forme diferite voci, prezente negre, ganduri, eu le-am invins le-am trecut cu rabdare si incredere in Dumnezeu, am fost lucida tot timpul nu am fost drogata de medicamente ci am rezistat si la sfarsit eu am invins si gandurile urate din minte si injuraturile continue fata de Dumnezeu si obsesiv-compulsiviatea de ani de zile si fricile si teama de oameni si mi-am recapatat si forta fizica si mai ales sufletul meu s-a eliberat.
Si primul lucru la care m-am gandit a fost sa vorbesc cu bolnavii psihici pe forumuri asa cum fusesem si eu si sa le spun solutia vindecarii lor. Si am venit si aici pentru ca sunt multi oameni care se ratacesc in psihiatrie si nu stiu ca solutia nu este intr-o pastila ci este in Dumnezeu, pentru ca depersonalizarile lor, gandurile urate, anxietatile, tot raul pe care il simt ei este o boala a sufletului lor care ajunge in final si la trup dar sursa este sufletul acolo sunt ei bolnavi din cauza mediului departat de Dumnezeu in care traiesc este un dezechlibru al vietii prin greselile lor sau ale celor de langa ei nu este nici un defect al creierului. Bolnavii psihici nu au probleme la creier ci la suflet, boala psihica este o boala a sufletului de asta nimeni nu s-a vindecat niciodata prin psihiatrie. Si pana nu se vor ingriji de sufletul lor pana nu vor avea curaj sa isi schimbe mediul care le ataca sufletul si nu-l vor accepta pe Dumnezeu cu adevarat nu se vor vindeca asa am inteles dupa ani intregi de boala psihica si in final si psihoza. Si nu exista om care sa-l cunoasca pe Dumnezeu cu adevarat si sa nu-si schimbe viata in bine asa cum am fost si eu.
Dumnezeu este langa mine si ma ajuta mereu stiu ca de 1 an atunci cand am probleme eu sau ceilalti ma rog lui Dumnezeu si mereu imi trimite direct in ganduri sau prin ceilalti oameni raspunsurile si incurajarile Lui acum stiu si eu ca exista o alta lume buna catre care ne vom indrepta toti oamenii buni ai lui Dumnezeu. Stiu ca si tu crezi in Dumnezeu si ma bucur mult! Doamne ajuta!
@ maria406
Acelea sunt simptome de derealizare si depersonalizare de la anxietate.
Trateaza-le sa nu se amplifice.
Daca o sa auzi voci mai mult de 6 luni vreodata, inseamna ca ai facut schizofrenie.
Deocamdata vaz ca nu te plangi de asa ceva.
Acelea sunt simptome de derealizare si depersonalizare de la anxietate.
Trateaza-le sa nu se amplifice.
Daca o sa auzi voci mai mult de 6 luni vreodata, inseamna ca ai facut schizofrenie.
Deocamdata vaz ca nu te plangi de asa ceva.
doamne fereste, asta e teama mea cea mai urata, sa innebunesc.acum resimt o teama imensa, am o teama de mi frica sa ma uit in jurul meu +plus ca am si depersonalizare...offf, am iesit pe balcon si am avut o senzatie tare ciudata cand m-am uitat la blocuri, ce sa fac sa dorm linistita?
abia astept sa vb maine cu psihiatra.
abia astept sa vb maine cu psihiatra.
din nefericire nu sunt acasa si nu am la indemana, apropo clara tu ce boala psihica ai ?
Nu stiti ce antidepresiv da pofta de mancare? Deocamdata nu iau nici un AD pentru ca nu mai am pofta de mancare. Si ma mai gandesc daca voi lua unul pentru ca asta e nu e solutia corecta. Dar as vrea sa stiu dintre serlift si cipralex care ar da pofta de mancare. Multumesc.
Poate o perioada nu vei avea oricum, dar cand iti mai trec din simptome iti va reveni si pofta de mancare. Stiu ca e foarte neplacut, eu aveam probleme serioase cu alimentatia, la fel, dar acum e foarte bine tot! eu iau Prozac momentan. Dar doar o jumatate de pastila dimineata..
Aseara am fost la primul concert dupa psihoza de acum 1 an, la plaja Modern din Constanta Zilele Prieteniei. Cum a fost? Foarte bine am stat in fata, am sarit, am strigat, am batut din palme, am ascultat muzica data la maxim, mi-a placut muzica si mai ales mi-au placut oamenii, eram toti veseli!
Concertul este un tratament extraordinar de eliminare a fricii inexplicabile de oameni, a fobiei sociale, a depersonalizarii! Acei oameni erau multi tineri sub 18 ani, altii workeri stresati de serviciu si chiar daca stateau in spate chiar daca aveau rate la banca acum erau eliberati si se bucurau si ei cu cei foarte tineri si cu trupele, era o atmosfera la care fiecare participa, nu conta cum dansai conta sa tii ritmul si pana la urma nici ritmul nu mai conta, si cateodata nici macar muzica nu mai conta, tot ce trebuia sa faci era sa sa intri in atmosfera pe care oamenii o faceau frumoasa!
M-am simtit ca atunci cand mergeam la o slujba de la biserica puternica, am primit acelasi Duh Sfant in suflet pentru ca Dumnezeu este in oameni acolo unde sunt oamenii acolo este si Dumnezeu, am primit linistea si speranta pe care o primeam si la biserica Dumnezeu este in tot ce este bun in lumea asta !
Mergeti la concerte cu trupe care va plac, cu muzica pozitiva, in orasul vostru in orasul vecin, gratis sau platit, singuri sau cu prietenii, nu conteaza, mergeti la concerte, o sa va anuleze anxietatea, teama de oameni care este de fapt teama de viata, concertul este o terapie cu muzica data tare, cu dans, cu topait sau pur si simplu privit, cu oameni care au o placere muzicala asemanatoare cu a voastra, si ei au probleme dar la concert uitam toti de ele si ne bucuram toti de atmosfera. Concertul alunga raul din noi pentru ca este o unitate a noastra asa cum isi doreste mereu Dumnezeu pentru noi sa nu fim tristi, depresivi, speriati, nervosi, apatici, nu isi doreste sa stam izolati unii de altii ci Dumnezeu isi doreste ca noi sa ne bucuram IMPREUNA, mergeti la concerte! Doamne ajuta!
Concertul este un tratament extraordinar de eliminare a fricii inexplicabile de oameni, a fobiei sociale, a depersonalizarii! Acei oameni erau multi tineri sub 18 ani, altii workeri stresati de serviciu si chiar daca stateau in spate chiar daca aveau rate la banca acum erau eliberati si se bucurau si ei cu cei foarte tineri si cu trupele, era o atmosfera la care fiecare participa, nu conta cum dansai conta sa tii ritmul si pana la urma nici ritmul nu mai conta, si cateodata nici macar muzica nu mai conta, tot ce trebuia sa faci era sa sa intri in atmosfera pe care oamenii o faceau frumoasa!
M-am simtit ca atunci cand mergeam la o slujba de la biserica puternica, am primit acelasi Duh Sfant in suflet pentru ca Dumnezeu este in oameni acolo unde sunt oamenii acolo este si Dumnezeu, am primit linistea si speranta pe care o primeam si la biserica Dumnezeu este in tot ce este bun in lumea asta !
Mergeti la concerte cu trupe care va plac, cu muzica pozitiva, in orasul vostru in orasul vecin, gratis sau platit, singuri sau cu prietenii, nu conteaza, mergeti la concerte, o sa va anuleze anxietatea, teama de oameni care este de fapt teama de viata, concertul este o terapie cu muzica data tare, cu dans, cu topait sau pur si simplu privit, cu oameni care au o placere muzicala asemanatoare cu a voastra, si ei au probleme dar la concert uitam toti de ele si ne bucuram toti de atmosfera. Concertul alunga raul din noi pentru ca este o unitate a noastra asa cum isi doreste mereu Dumnezeu pentru noi sa nu fim tristi, depresivi, speriati, nervosi, apatici, nu isi doreste sa stam izolati unii de altii ci Dumnezeu isi doreste ca noi sa ne bucuram IMPREUNA, mergeti la concerte! Doamne ajuta!
Eu nu ma tem de oameni, ci de rautatea lor. Acum 2 ani mi s-a facut rau pe strada si imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri. Le ziceam oamenilor sa cheme salvarea, ii imploram iar ei treceau pe langa mine indiferenti, chiar se fereau de mine. Imi este frica de strada pentru ca daca mi se mai face rau pe strada ca atunci oamenii ma vor lasa sa mor. Atunci am paralizat, nu puteam sa mai vb, am facut o criza de tetanie majora. Numai 2 femei m-au ajutat atunci si au chemat salvarea. Acum cand vad oamenii le vad indiferenta, nepasarea totala, rautatea. Si ma bucur enorm cand vad ca mai sunt oameni care vor si sa ajute. Ma simt complet singura, pustiita. Prietenele nu ma inteleg, se prefac ca ma asculta dar ele se gandesc numai la ele. Nu le pasa deloc. Numai eu le-am ajutat si cand am avut eu nevoie mi-au intors spatele. Din pacate asta e societatea. Eu cand merg insotita pe strada nu mai fac atacuri de panica, eu de asta am nevoie. De cineva care sa fie alaturi de mine, sa ma inteleaga, sa ma incurajeze. Daca as fi insotita tot timpul nu as mai avea nicio problema. Dar cine are timpul asta?
Singuratatea simt ca ma omoara, ca ma termina. Si faptul ca nimeni nu ma intelege.
Cand vad maisinile de pe strada, copacii, cand aud zgomotul de pe strada simt ca o iau razna cand sunt singura. Nu stiu daca o sa imi mai revin vreodata. Frica mea e foarte puternica. Cateodata as vrea sa intru in vorba cu strainii pe care ii vad pe strada, dar ce sa le zic? Daca ma vad speriata ei se sperie de mine si se feresc. Efectiv imi pierd controlul asupra mea si merg fara tinta. Poate se gandesc ca sunt o drogata sau ceva.
Singuratatea simt ca ma omoara, ca ma termina. Si faptul ca nimeni nu ma intelege.
Cand vad maisinile de pe strada, copacii, cand aud zgomotul de pe strada simt ca o iau razna cand sunt singura. Nu stiu daca o sa imi mai revin vreodata. Frica mea e foarte puternica. Cateodata as vrea sa intru in vorba cu strainii pe care ii vad pe strada, dar ce sa le zic? Daca ma vad speriata ei se sperie de mine si se feresc. Efectiv imi pierd controlul asupra mea si merg fara tinta. Poate se gandesc ca sunt o drogata sau ceva.
Din pacate asa e la noi, majoritatea oamenilor isi vad doar de propriile interese. O sa fie mai bine, ai incredere! Uite, eu de exemplu, ma simt mai linistit cand sunt singur. E ciudat modul in care se manifesta problemele astea, difera de la om la om! Si eu aveam o perioada cand nici nu eram in stare sa port o conversatie de 5 secunde cu cineva. Cand venea cineva in vizita, de-abia asteptam sa scap de acea persoana, ma tot invarteam prin casa si cautam ocupatii, nu puteam sta locului pentru mult timp! Incet-incet a revenit totul la un nivel cat de cat normal, desi nu aveam sperante nici eu! Apropiatii, psihologul, metodele de relaxare prin respiratie, probabil si medicamentele m-au ajutat mult, iar acum sunt mult mai ok! Mai am de lucru, dar daca ar fi sa compar cu modul in care ma simteam acum 1-2 ani, e de 1000000 de ori mai bine! :) Nu mai exista grijile alea pentru orice urmeaza sa fac, tolerez mult mai usor majoritatea situatiilor si ma bucura mult asta!
Eve90, daca te referi la indiferenta oamenilor atunci ce poti spune despre parintii tai care te-au vazut in ce stare esti, cum te streseaza invatatul pe care ei ti l-au impus, dar cea mai socanta este greutatea ta si tot ce-au putut sa faca ei este sa te duca la psihiatrie? Te rog citeste pentru ca ti-am raspuns complet aici, probabil n-ai vazut http://forum.romedic.ro/prod/Anxietate_cu_atacuri_de_panica_si_depersonalizare._047765.html/61
Tu esti atat de slaba incat e si normal sa fii atat de bolnava fizic, de asta ai tetanie dar tu cauti solutia la psihiatrie locul unde nimeni nu s-a vindecat niciodata si care face doar o drogare ca sa nu mai simti, plus efectele secundare urate.
Toti oamenii avem momente bune si momente rele in care facem rau pana si celor apropiati, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne izolam din contra trebuie sa recunoastem in noi si in ceilalti greselile si sa incercam sa le indreptam pentru ca la majoritatea se pot indrepta greselile, unde nu se poate deloc trebuie sa ne indepartam, dar de obicei se poate.
Si singuratatea de care vorbesti tu este in toti oamenii chiar daca nu o recunosc, oamenii sunt despartiti de familii la serviciu unde isi petrec aproape toata viata, multi ajung la bautura, droguri, sporturi extreme, cheltuieli mari pentru ca simt ca nu mai traiesc, se simt epuizati sufleteste, goliti, este o lume care insingureaza ea insasi, toti simt asta mai mult sau mai putin.
Este un cerc vicios al egoismului pe de o parte omul vrea sa fie ajutat dar pe de alta parte cand ii este cerut ajutorul nu-l ofera.
Dumnezeu a oferit cel mai bun exemplu de lipsa de egoism venind acum 2000 de ani pe pamant intr-o forma simpla, umana, nedumnezeieasca, Iisus Hristos, si ajutand oamenii, indreptand relatiile distruse intre oameni de rautate, razboi, sclavie, discriminare, egoismul era la o dimensiune maxima acum 2000 de ani si totusi Dumnezeu a venit sa schimbe lumea si sa o aduca la adevarata cale a iubirii semenilor. Si iubirea pentru oameni a fost atat de mare incat Dumnezeu s-a lasat pana si crucificat, dar a reinviat pentru a arata ca nici rautatea oamenilor si nici moartea nu pot fi infrante de iubirea si viata vesnica a lui Dumnezeu.
Eu abia de 1 an stiu de Dumnezeu, dupa ce m-a ajutat sa ies din psihoza si sa scap de boala psihica obsesiv-compulsivitatea care ma chinuia de ani intregi si am simtit si drumul pe care Dumnezeu mi l-a dat si pe care il de fapt tuturor oamenilor, iertarea si ajutorarea oamenilor asa cum fusesem si eu iertata si ajutata de Dumnezeu asa si eu am simtit sa fac si cu ajutorul lui Dumnezeu m-am intors inapoi la oamenii de care ma izolasem, altfel n-as fi scris niciodata aici pe forum pentru ca m-as fi putut contamina de toate bolile de aici conform obsesiv-compulsivitatii mele care vedea contaminare in tot, acum nu mai sunt asa, m-am schimbat, m-a schimbat gasirea lui Dumnezeu acum 1 an si este o schimbare pe care oricine o poate face care aduce si vindecarea corpului dar mai presus vindecarea sufletului. Dumnezeu aduce linistea sufletului, speranta si apropierea de ceilalti. Daca vrei mai vorbim aici sau pe mesaje.
Tu esti atat de slaba incat e si normal sa fii atat de bolnava fizic, de asta ai tetanie dar tu cauti solutia la psihiatrie locul unde nimeni nu s-a vindecat niciodata si care face doar o drogare ca sa nu mai simti, plus efectele secundare urate.
Toti oamenii avem momente bune si momente rele in care facem rau pana si celor apropiati, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne izolam din contra trebuie sa recunoastem in noi si in ceilalti greselile si sa incercam sa le indreptam pentru ca la majoritatea se pot indrepta greselile, unde nu se poate deloc trebuie sa ne indepartam, dar de obicei se poate.
Si singuratatea de care vorbesti tu este in toti oamenii chiar daca nu o recunosc, oamenii sunt despartiti de familii la serviciu unde isi petrec aproape toata viata, multi ajung la bautura, droguri, sporturi extreme, cheltuieli mari pentru ca simt ca nu mai traiesc, se simt epuizati sufleteste, goliti, este o lume care insingureaza ea insasi, toti simt asta mai mult sau mai putin.
Este un cerc vicios al egoismului pe de o parte omul vrea sa fie ajutat dar pe de alta parte cand ii este cerut ajutorul nu-l ofera.
Dumnezeu a oferit cel mai bun exemplu de lipsa de egoism venind acum 2000 de ani pe pamant intr-o forma simpla, umana, nedumnezeieasca, Iisus Hristos, si ajutand oamenii, indreptand relatiile distruse intre oameni de rautate, razboi, sclavie, discriminare, egoismul era la o dimensiune maxima acum 2000 de ani si totusi Dumnezeu a venit sa schimbe lumea si sa o aduca la adevarata cale a iubirii semenilor. Si iubirea pentru oameni a fost atat de mare incat Dumnezeu s-a lasat pana si crucificat, dar a reinviat pentru a arata ca nici rautatea oamenilor si nici moartea nu pot fi infrante de iubirea si viata vesnica a lui Dumnezeu.
Eu abia de 1 an stiu de Dumnezeu, dupa ce m-a ajutat sa ies din psihoza si sa scap de boala psihica obsesiv-compulsivitatea care ma chinuia de ani intregi si am simtit si drumul pe care Dumnezeu mi l-a dat si pe care il de fapt tuturor oamenilor, iertarea si ajutorarea oamenilor asa cum fusesem si eu iertata si ajutata de Dumnezeu asa si eu am simtit sa fac si cu ajutorul lui Dumnezeu m-am intors inapoi la oamenii de care ma izolasem, altfel n-as fi scris niciodata aici pe forum pentru ca m-as fi putut contamina de toate bolile de aici conform obsesiv-compulsivitatii mele care vedea contaminare in tot, acum nu mai sunt asa, m-am schimbat, m-a schimbat gasirea lui Dumnezeu acum 1 an si este o schimbare pe care oricine o poate face care aduce si vindecarea corpului dar mai presus vindecarea sufletului. Dumnezeu aduce linistea sufletului, speranta si apropierea de ceilalti. Daca vrei mai vorbim aici sau pe mesaje.
Eve, foarte multe persoane s-au plans pe forum ca s-au ingrasat dup[a ce au luat cipralex sau seroxat, deci incepe si tu cu unul din ele ! Pt pofta de mancare si vitaminizare poti sa mai iei polen granule cate 2 linguri pe zi !
Bafta si pofta !
Bafta si pofta !
eu azi am reinceput tratamentul pt ca eram dis-tru-saaaaaa:))).acum ma simt extra aeriana.sper sa-mi treaca odat ca ma saturasem...ce mai faceti?
@ maria406
Bravooooooooooo !
Eu am iesit si m-am intors cu o stare din aceea generala de rau de care tot vorbiti si voi.
Mi-a trecut cu un xanax de 0, 25 si sunt foarte fericita ca nu stiam ca aceste stari pot trece asa de rapid doar inghitind o mica pastila. Ma chinuiam aiurea cu ele sa treaca de la sine.
Bravooooooooooo !
Eu am iesit si m-am intors cu o stare din aceea generala de rau de care tot vorbiti si voi.
Mi-a trecut cu un xanax de 0, 25 si sunt foarte fericita ca nu stiam ca aceste stari pot trece asa de rapid doar inghitind o mica pastila. Ma chinuiam aiurea cu ele sa treaca de la sine.
Hehe, felicitari! :) Citeste efectele adverse, ca in primele zile o sa le resimti..La mine a fost bine, cand luam Xanax, ca eram foarte adormit noaptea, exact ce imi doream. Negative nu tin minte sa fi avut! Desi nu stiu ce putea fi mai rau cand am inceput tratamentul..
pai acum sunt ok.adica am anxietate, dar nu asa puternica, simt o senzatie ciudata in cap, plus ca parca nu sunt prea racordata la realitate, ma simt asa o imprastiata, nu mai amk greturi dar nici pofta de mancare plus ca parca nu incadrez toata imaginea, un astfel de simptom ai descris si tu, asa-i andrei?...ma cam sperie starea mea, dar in fine, cine doreste sa vb -*.:D
(*modificat de admin)
(*modificat de admin)
andrei poti sa descri senzatia aceea ca nu incadrezi toata imaginea, o am si ma supara enorm:(
Nici nu stiu exact cum sa o explic. Cred ca e ca si atunci cand te uiti cateodata in gol si nu poti sa te concentrezi decat asupra unei chestii, restul chestiilor din jur parca lipsesc si nu sunt in peisaj si trebuie focusate fiecare obiecte sau persoane in parte. Eu mai aveam cateodata senzatia ca prietenii, mai ales cei care stateau in lateralul meu, parca nu au mainile "atasate" exact unde trebuie. E ciudat sa explic, dar parca mintea imi spunea ca mana aceea nu face parte din corpul anumitor prieteni ai mei. E foarte ciudat! :)) Si la psiholog mai tin minte cand ii explicam doamnei ca parca nu mai reusesc sa incadrez peisajul si imi vine sa reactionez cumva, sa fug, sa ma ridic, sa fac ceva, orice...parca mi se reducea peisajul pe care pot sa il percep si trebuia sa imi mut privirea ca sa "reconfigurez" tot ce e in jur.
oaiiiii andrei, exact asta am si eu...deci fix azi eram la psihiatru si exact acelasi lucru mi s-a intamplat...este anxietate?
daaaaa...cel mai usor iti dai seama cand se reduce dupa ce iesi, sau dupa ce te simti mai ok... :)
e foarte ciudata senzatia:)))imi venea sa-i spun la psihiatra astazi:de ce aveti fata asa ciudata?probabil iarasi e legat de perceptie distorsionata...eu m-am gandit ca poate am cv la ochi dar in fine...how do you feel???:
si eu ma gandeam ca poate am probleme la ochi, chiar daca era evident care e problema...Ce sa facem ? :)
Sunt destul de ok, tot cu drumuri cu masina :))
Sunt destul de ok, tot cu drumuri cu masina :))
pai atunci sper sa ai o vacanta frumoasa in continuare!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 5Ma simt incordat tot timpul plus jena pe piept.
- 37anxietatea si atacul de panica
- 12cu ce sa inlocuiesc xanaxul?
- 16Va cer un ajutor sincer pentru depasirea atacurilor de panica!
- 8Atac de panica
- 3nu stiu exact daca e anxietate sau nu
- 9am atac de panica?
- 23ATACURI DE PANICA ZILNICE
- 11Acum 3 luni am suferit un ataca de panica, inima imi batea foarte tare...
- 38Depresia postnatala
- 22Derealizarea si Depersonalizarea
- 2posibil diagnostic sfaturi
- 19Anxietate sau altceva?
- 2Anxietate, pierdere de memorie de scurta durata !
- 7Atac de panica la donarea de sange in scop terapeutic
- 1atac de panica
- 2Extrasistole ventriculare
- 11Tulburări anxioase și atacuri de panica. Ajutor
- 4O părere - parapareză spastică și anxietate și atacuri de panică
- 2Pareri despre efectul medicamentelor si revenirea starilor
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburarea de depersonalizare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: