Medicamente prezente în orice casă și riscurile lor

Dulăpiorul cu medicamente este o prezență constantă în aproape orice locuință, fiind adesea prima oprire în lupta cu o durere de cap, o febră sau o indigestie. Disponibilitatea multora dintre aceste produse fără rețetă medicală creează o falsă senzație de siguranță, făcându-ne să uităm un adevăr esențial: orice medicament este o substanță chimică activă, cu beneficii, dar și cu riscuri. Utilizarea lor corectă este crucială, deoarece o administrare greșită poate transforma un aliat într-un inamic pentru sănătate.

Consumul responsabil de medicamente înseamnă utilizarea lor în modul corect pentru a obține beneficiul terapeutic maxim cu un risc minim de efecte adverse. Acest concept, promovat de organizații mondiale de sănătate, implică mai mult decât simpla înghițire a unei pastile. Presupune citirea cu atenție a prospectului, respectarea dozelor recomandate, a intervalului dintre administrări și a duratei tratamentului [1]. Automedicația, deși convenabilă pentru afecțiuni minore, trebuie practicată cu prudență și, ideal, cu sfatul prealabil al unui farmacist. Ignorarea acestor principii de bază poate duce la consecințe serioase, de la ineficiența tratamentului până la toxicitate severă.

Doze prea mari sau consum cronic

Riscurile majore asociate cu medicamentele de uz casnic se încadrează în două categorii principale:

• Supradozajul (doze prea mari): Apare atunci când o persoană ia o cantitate de medicament mai mare decât cea recomandată, într-un interval scurt de timp. Acest lucru poate fi accidental (de exemplu, administrarea din greșeală a unei doze duble) sau intenționat. Supradozajul poate copleși capacitatea organismului de a procesa substanța activă, ducând la efecte toxice acute, care pot pune viața în pericol [2].

• Consumul cronic nejustificat: Utilizarea unui medicament pe o perioadă îndelungată, fără supraveghere medicală, poate duce la acumularea de efecte negative. Chiar și în doze considerate sigure pentru uz ocazional, administrarea zilnică, timp de luni sau ani, poate afecta treptat anumite organe, poate masca o afecțiune serioasă care necesită un alt tratament sau poate duce la interacțiuni periculoase cu alte medicamente [3].

Toxicitate și efecte adverse

Este important să facem diferența între efecte adverse și toxicitate:

• Efectele adverse (sau reacțiile adverse) sunt efecte nedorite care pot apărea la dozele terapeutice normale. Majoritatea medicamentelor au potențiale efecte adverse, de obicei menționate în prospect (ex: somnolență, greață, uscăciunea gurii). Acestea sunt adesea ușoare și tranzitorii.

• Toxicitatea se referă la gradul în care o substanță poate dăuna organismului. Toxicitatea medicamentoasă este, de regulă, dependentă de doză – cu cât doza este mai mare, cu atât efectul toxic este mai pronunțat. Aceasta implică leziuni celulare și afectarea funcției organelor [2].

Ficatul și rinichii - organele de sacrificiu

În lupta organismului cu substanțele chimice, ficatul și rinichii sunt în prima linie și, prin urmare, cele mai expuse riscului.

• Ficatul (Laboratorul chimic al corpului): Aproape orice medicament ingerat ajunge la ficat, unde este metabolizat (descompus) pentru a putea fi eliminat. În timpul acestui proces, pot rezulta produși secundari (metaboliți) care sunt toxici pentru celulele hepatice. Un supradozaj poate suprasolicita ficatul, ducând la leziuni severe, cunoscute sub numele de hepatotoxicitate sau leziune hepatică indusă de medicamente (DILI - Drug-Induced Liver Injury) [4].

• Rinichii (Sistemul de filtrare): După ce sunt metabolizate de ficat, majoritatea medicamentelor sunt eliminate din corp prin urină, un proces gestionat de rinichi. Anumite medicamente pot afecta rinichii în mod direct, prin deteriorarea structurilor delicate de filtrare, sau indirect, prin reducerea fluxului de sânge către aceștia. Utilizarea cronică a unor analgezice este o cauză cunoscută de nefrotoxicitate, putând duce la boală cronică de rinichi [5].

Topul medicamentelor utilizate frecvent și riscurile lor

Iată o listă a celor mai comune medicamente găsite în casele noastre și pericolele asociate cu utilizarea lor necorespunzătoare.

1. Paracetamol (Acetaminofen)

• Utilizare comună: Ameliorarea durerii (cefalee, dureri musculare) și reducerea febrei.

• Riscuri principale: Hepatotoxicitate severă în caz de supradozaj. Ficatul are o capacitate limitată de a metaboliza paracetamolul în siguranță. Depășirea dozei maxime zilnice (în general, 4 grame pentru un adult sănătos) poate duce la insuficiență hepatică acută, o urgență medicală care poate fi fatală. Un pericol ascuns este prezența paracetamolului în multe produse combinate pentru răceală și gripă, crescând riscul de supradozaj accidental dacă se administrează mai multe produse simultan [4, 6].

2. Antiinflamatoarele Nesteroidiene (AINS) - Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac, Ketoprofen

• Utilizare comună: Dureri, febră și inflamație (dureri articulare, menstruale, dentare).

• Riscuri principale:

  • Gastrointestinale: Iritație gastrică, arsuri, ulcere și sângerări digestive. Riscul crește odată cu doza și durata tratamentului.

  • Renale: Utilizarea pe termen lung poate reduce fluxul de sânge către rinichi, ducând la afectarea funcției renale și la retenție de lichide, ceea ce poate agrava hipertensiunea.

  • Cardiovasculare: Consumul cronic, în special în doze mari, este asociat cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare, precum infarct miocardic și accident vascular cerebral [3, 5].

3. Aspirina (Acidul acetilsalicilic)

• Utilizare comună: Similară cu AINS la doze mari; la doze mici (75-100 mg), este folosită ca antiagregant plachetar pentru prevenția evenimentelor cardiovasculare.

• Riscuri principale:

  • Similar cu AINS, prezintă risc de iritație gastrică și sângerări.

  • Sindromul Reye: O afecțiune rară, dar extrem de gravă (cu potențial fatal), care afectează creierul și ficatul. Din acest motiv, aspirina NU trebuie administrată copiilor și adolescenților care au sau se recuperează după o infecție virală (precum gripă sau vărsat de ploaie) [7].

4. Inhibitorii Pompei de Protoni (IPP) - Omeprazol, Pantoprazol, Esomeprazol

• Utilizare comună: Tratamentul arsurilor la stomac, refluxului gastroesofagian și ulcerelor. Multe variante sunt disponibile fără rețetă.

• Riscuri principale (asociate cu utilizarea pe termen lung): Prin reducerea acidității gastrice, pot afecta absorbția unor nutrienți esențiali. Riscurile includ:

  • Deficiențe de Vitamina B12 și Magneziu.

  • Un risc crescut de fracturi osoase (în special de șold), din cauza posibilei afectări a absorbției calciului.

  • Un risc mai mare de a dezvolta anumite infecții intestinale, cum ar fi cea cu Clostridioides difficile [8].

5. Decongestionantele (Pseudoefedrină, Fenilefrină, Xilometazolină)

• Utilizare comună: Ameliorarea congestiei nazale ("nas înfundat") în răceli și alergii.

• Riscuri principale:

  • Decongestionantele orale (pastile): Pot crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă. Persoanele cu hipertensiune, boli de inimă, glaucom sau probleme tiroidiene trebuie să le utilizeze cu maximă prudență sau să le evite.

  • Decongestionantele nazale (spray-uri): Utilizarea pe o perioadă mai lungă de 3-5 zile poate duce la rinită medicamentoasă – un efect de rebound în care congestia revine și se agravează, creând dependență de spray [9].

Concluzii

Medicamentele pe care le avem în casă sunt instrumente valoroase pentru gestionarea problemelor minore de sănătate, dar puterea lor de a vindeca este direct legată de responsabilitatea cu care le folosim. Fiecare pastilă are un profil de siguranță care trebuie respectat.

Regulile de aur sunt simple:

• Citește întotdeauna prospectul înainte de a lua un medicament nou.

• Respectă doza și durata recomandate.

• Nu combina medicamente fără a întreba medicul sau farmacistul.

• Fii conștient de ingredientele active, mai ales în produsele combinate.

• Adresează-te medicului dacă simptomele persistă sau se agravează.

O abordare informată și precaută ne asigură că dulapul cu medicamente rămâne o sursă de alinare, nu de probleme.