Studii medicale: autismul idiopatic

Meta-analiza și studiile de cohortă indică o asociere semnificativă între consumul de cannabis în sarcină și creșterea riscului de TSA și ADHD la descendenți, impunând evitarea consumului.

Studiul demonstrează că variantele genetice de pierdere a funcției asociate cu autismul reduc performanța cognitivă și statutul socioeconomic în populația generală, dincolo de diagnosticul clinic.

Studiul analizează microbiomul intestinal la copii cu autism, frați neafectați și copii tipici, identificând semnături bacteriene distincte corelate cu severitatea simptomelor sociale și emoționale.

Un cocktail de zinc, BCAA și serină administrat în doze mici corectează deficitele sinaptice și comportamentale în modele murine de autism prin efecte sinergice asupra rețelelor neuronale.

Studiul demonstrează că evitarea contactului vizual nu este un marker specific autismului, copiii cu autism manifestând modele de atenție socială similare celor tipic dezvoltați în timpul jocului.

Studiul identifică un deficit de fagocitoză sinaptică în macrofagele persoanelor cu autism, corelat cu expresia scăzută a genei CD209, sugerând un mecanism imunitar în patogeneza ASD.

Studiul demonstrează că intervențiile ludice bazate pe mișcare corporală completă îmbunătățesc controlul inhibitor și reduc comportamentele negative la copiii cu tulburare din spectrul autismului.

Studiul demonstrează că persoanele autiste nu prezintă deficite generale de comunicare, dificultățile sociale apărând din nepotrivirea stilurilor de interacțiune cu persoanele non-autiste.

Studiul propune modelul celor trei lovituri, explicând autismul prin activarea persistentă a răspunsului de pericol celular (CDR) declanșat de factori genetici și de mediu.

Cercetătorii au dezvoltat organoide cerebrale multi-regionale (MRBO) care integrează componente endoteliale, oferind un model fidel al dezvoltării fetale și al comunicării neuro-vasculare.

Studiul arată că 89-97% dintre adulții autiști peste 40 de ani din Regatul Unit sunt nediagnosticați, evidențiind riscuri crescute de sănătate și nevoia urgentă de servicii specializate.

Studiul demonstrează că deficiențele de coordonare motorie reprezintă principalul factor care explică dificultățile de imitație la copiii cu autism, depășind motivația socială sau funcțiile executive.

Studiul confirmă ipoteza nealinierii dialectice, demonstrând că persoanele cu trăsături autiste similare comunică mai eficient prin sincronizare neuronală și ajustări cognitive mutuale.

Studiul arată că evoluția accelerată a neuronilor L2/3 IT la oameni, legată de genele autismului, a favorizat dezvoltarea cognitivă complexă, crescând totodată prevalența neurodiversității.

Studiul identifică sulfatul și amoniul din particulele fine (PM2.5) ca factori de risc pentru TSA prin expunere prenatală, evidențiind vulnerabilitatea în trimestrele II și III de sarcină.