Studii medicale: Boala celiaca

O revizuire sistematică evidențiază peste 20 de afecțiuni asociate bolii celiace care justifică testarea serologică proactivă pentru reducerea ratei crescute de subdiagnosticare.

Revizuirea a 28 de cazuri de cardiomiopatie celiacă arată că dieta fără gluten și terapia cardiacă standard ameliorează funcția cardiovasculară la 60,7% dintre pacienți, cu prognostic mai sever la ...

O revizuire a biomarkerilor neinvazivi (GIP, IL-2, I-FABP) pentru monitorizarea aderenței la dieta fără gluten în boala celiacă, evidențiind limitele serologiei și perspectivele clinice noi.

Meta-analiza arată că probioticele ameliorează simptomele gastrointestinale și disbioza la pacienții cu boală celiacă, crescând abundența de Bifidobacterium și Lactobacillus față de placebo.

Revizuire sistematică a 112 studii privind SIBO, confirmând rolul său în patologii gastrointestinale, cardiovasculare, endocrine, neurologice, reumatologice și nefrologice.

Studiul demonstrează că eliminarea selectivă a α-gliadinelor de pe cromozomul 6D reduce epitopii imunodominanți ai bolii celiace și îmbunătățește calitatea panificabilă a grâului.

Studiul HUNT4 a identificat 15 noi variante genetice non-HLA asociate cu boala celiacă, evidențiind locusul 5p15.33 și posibile mecanisme autoimune comune cu alte patologii.

Analiza demonstrează că sensibilitatea non-celiacă la gluten nu este cauzată de gluten, ci de FODMAP-uri și mecanisme psihoneurogastroenterologice, fiind o tulburare intestin-creier.

Studiul demonstrează că sensibilitatea non-celiacă la gluten este cauzată frecvent de FODMAP-uri și mecanisme neurogastroenterologice, nu de glutenul în sine, fiind o diagnoză de excludere.

Studiul demonstrează că celulele M umane funcționează ca celule prezentatoare de antigen, exprimând MHC-II și activând limfocitele T, cu rol crucial în patogeneza bolii celiace.