Studii medicale: boala Parkinson

Cohortă prospectivă de 107 pacienți cu boala Parkinson tratați prin talamotomie cu ultrasunete focalizate ghidate RMN (MRgFUS) demonstrează reducere semnificativă a tremorului menținută la 6 luni (p<0,001), fără impact negativ asupra cogniției (MMSE/MoCA stabile), și scădere semnificativă a dozei ec

Mutația LRRK2 G2019S amplifică activitatea NADPH oxidazei în neutrofile, îmbunătățind controlul infecțiilor bacteriene, dar crescând riscul de inflamație cronică și neurodegenerare.

Studiul de fază 1/2 arată că transplantul bilateral intraputaminal de progenitori dopaminergici STEM-PD este fezabil și sigur la 12 luni la pacienții cu boala Parkinson moderată.

Revizuirea sistematică a 22 de studii indică profile apraxice distincte în sindroamele parkinsoniene, CBS prezentând cele mai severe deficite, utile pentru diagnosticul diferențial clinic.

Revizuire sistematică privind ECT în tulburările de mișcare: beneficii motorii și non-motorii observate în boala Parkinson, dar date insuficiente și riscuri potențiale în boala Huntington.

Meta-analiză de rețea bayesiană la 2.824 pacienți asiatici: safinamida 100 mg este superioară rasagilinei și zonisamidei în reducerea timpului 'off' și ameliorarea scorului motor UPDRS III.

ActiTect, un instrument open-source de machine learning, detectează tulburarea de somn REM (iRBD) din actigrafie cu acuratețe ridicată (AUROC 0,84-0,95), oferind o alternativă scalabilă la polisomo...

Studiu de fază 1 (n=10) privind vectorul BBM-P002 în boala Parkinson: siguranță și tolerabilitate excelente la 12 luni, fără toxicități limitative de doză sau imunogenicitate clinică semnificativă.

Revizuirea sistematică a 2.107 pacienți indică faptul că boala Parkinson cu debut în corp (body-first) este mai agresivă, având o progresie mai rapidă și afectare cognitivă mai frecventă.

Studiul demonstrează că nivelul plasmatic al neurofilamentului (NfL) la debutul bolii Parkinson precoce prezice independent apariția complicațiilor motorii pe parcursul a 7 ani de monitorizare.

Studiul analizează creșterea prevalenței bolii Parkinson, sclerozei multiple și bolilor motorii neuronale, identificând mecanisme distincte: supraviețuire vs. incidență crescută.

Revizuire privind managementul nutrițional în boala Parkinson, subliniind importanța distribuției proteinelor, dietei mediteraneene și monitorizării disfagiei pentru calitatea vieții.

Studiul analizează rolul variantelor GBA1 în boala Parkinson, evidențiind un fenotip clinic mai agresiv și potențialul terapeutic al țintirii glucocerebrozidazei pentru modificarea bolii.

Studiul demonstrează că intervenția combinată mindfulness și antrenament cognitiv-motor dual îmbunătățește semnificativ cogniția, motricitatea și calitatea vieții în boala Parkinson cu MCI.

Studiul PADOVA (faza 2b) privind prasinezumab în Parkinson timpurie nu a atins obiectivul primar, dar a arătat o întârziere de 11,4 săptămâni în progresia motorie, justificând studii de fază 3.