Studii medicale: boala Parkinson

Studiu de fază I privind bemdaneprocel în boala Parkinson: siguranță confirmată și ameliorare motorie (23 puncte UPDRS III) la 18 luni în cohorta cu doză ridicată.

Studiul pe 866 pacienți arată că nivelurile crescute de HDL-C se asociază cu un fenotip Parkinson mai favorabil la debut, dar nu influențează ritmul de progresie a bolii pe termen lung.

Studiul demonstrează că stimularea optogenetică a coliculului inferior activează regiunea mezencefalică locomotorie, reducând catalepsia indusă de haloperidol la șobolani.

În ultimii ani, intervențiile artistice au fost propuse ca opțiuni non-farmacologice pentru susținerea bunăstării persoanelor cu afecțiuni cronice. Deși utilizarea artelor în sănătate câștigă teren, dovezile solide privind eficiența lor sunt încă limitate. În boala Park

Studiu pilot pe 12 pacienți cu Parkinson arată că psilocibina este sigură, fără a agrava psihoza, și ameliorează depresia și simptomele motorii pe termen de 3 luni.

Meta-analiză de rețea pe 138.282 pacienți arată că dapagliflozin reduce riscul de boală Parkinson cu 72% față de control, sugerând un efect neuroprotector specific.

Studiul identifică profiluri miRNA plasmatice distincte pentru diagnosticul diferențial între boala Parkinson idiopatică și sindroamele parkinsoniene atipice (MSA, PSP).

Ghid de experți privind managementul blocajului mersului în boala Parkinson, propunând două fluxuri terapeutice complementare (farmacologic și non-farmacologic) adaptate fenotipurilor clinice.

Un nou sistem de clasificare (PDPCS) pentru durerea în boala Parkinson, bazat pe mecanisme (nociceptiv, neuropat, nociplastic), îmbunătățește diagnosticul și ghidarea tratamentului multimodal.

Studiu pe 131 de pacienți cu boala Parkinson care demonstrează corelația bidirecțională dintre subtipurile de durere (musculoscheletală, nocturnă, orofacială) și calitatea somnului.

Metaanaliză pe 13.826 pacienți care ierarhizează 39 de tratamente pentru dischinezia din boala Parkinson; GPi-DBS este cea mai eficientă intervenție, iar amantadina IR liderul farmacologic.

Mini-review-ul analizează opțiunile terapeutice pentru depresia în boala Parkinson, subliniind necesitatea unei abordări multidisciplinare și individualizate (farmacologic, psihologic, non-farmacol...

Studiul demonstrează că protocolul Pilates clinic cu învățare motorie îmbunătățește mersul, echilibrul și timpul de reacție în boala Parkinson, cu beneficii susținute la 3 luni post-intervenție.

Meta-analiza a 3 studii (161 pacienți) confirmă siguranța MRgFUS în Parkinson refractar, cu amețeala ca principal efect advers (OR 4,25), fără creșterea riscului de evenimente grave.

Actualizarea MDS 2025 analizează 102 studii clinice, confirmând 8 intervenții eficace și 13 probabil eficace pentru gestionarea fluctuațiilor motorii în boala Parkinson sub tratament cu levodopă.