Studii medicale: boala Parkinson

β-amiloidul (PET/LCR) prezice declinul cognitiv și demența în boala Parkinson, fiind un biomarker prognostic superior α-sinucleinei și tau.

Meta-analiza arată că variantele GBA cresc riscul de RBD în boala Parkinson, în timp ce varianta LRRK2 G2019S are un efect protector paradoxal, influențând managementul clinic și prognosticul.

Studiul analizează mecanismele moleculare ale agregării alfa-sinucleinei, propagarea de tip prion și heterogenitatea structurală, evidențiind noi ținte pentru terapiile de precizie în boala Parkinson.

Revizuire sistematică privind potențialul neuroprotector al antihipertensivelor în boala Parkinson, evidențiind ținte moleculare comune, dar și calitatea scăzută a dovezilor clinice actuale.

Meta-analiza arată că pacienții cu Parkinson au un risc global redus de cancer, dar un risc crescut de melanom și cancer cerebral. Purtătorii mutației LRRK2-G2019S prezintă un risc oncologic ridicat.

Meta-analiza demonstrează că antrenamentul cu obstacole și cel pe covor rulant sunt cele mai eficiente intervenții comportamentale pentru reducerea blocajului mersului în boala Parkinson.

Studiu transversal pe 40 de pacienți care identifică BAG2 și catepsina D ca biomarkeri plasmatici cu acuratețe de 87,5% în diferențierea bolii Parkinson de tremorul esențial.

Revizuirea analizează rolul neuroinflamației, microgliei, alfa-sinucleinei și axei intestin-creier în patogeneza bolii Parkinson, evidențiind potențialul terapiilor antiinflamatorii ca tratamente noi.

O meta-analiză pe 4.857 de participanți arată că boala Parkinson asociază reduceri semnificative ale substanței cenușii în ganglionii bazali și în rețelele vizuală, vocală și a teoriei minții.

Meta-analiza pe 18 studii arată că pacienții cu boală Parkinson au un risc de 2,4 ori mai mare de fractură de șold și de 1,8 ori mai mare de fracturi non-vertebrale față de populația generală.

Studiul CamPaIGN (141 pacienți, 13 ani) demonstrează că fluctuațiile motorii și diskinezia sunt consecințe inevitabile ale progresiei bolii Parkinson, nefiind accelerate de inițierea precoce a levo...

Studiul demonstrează activarea sistemică a căii Nrf2 și disfuncția complexului mitocondrial I în leucocitele pacienților cu Parkinson, sugerând potențiale biomarkeri periferici neinvazivi.

Meta-analiza a 39 de studii arată că alela APOE ε3 are un efect protector (OR=0,90), în timp ce alela ε4 crește riscul de boală Parkinson în populațiile asiatice (OR=1,22).

Revizuirea analizează disfuncțiile sinaptice, mitocondriale și lizozomale în boala Parkinson, evidențiind mecanisme moleculare comune și noi ținte terapeutice neuroprotectoare.

Studiul demonstrează că inhibitorul MCC950 blochează inflamazomul NLRP3, prevenind neurodegenerarea dopaminergică și deficitele motorii în modele preclinice de boală Parkinson.