Studii medicale: boala Parkinson

Revizuire sistematică privind rolul sirtuinelor (SIRT1-SIRT7) în boala Parkinson, evidențiind mecanismele moleculare și potențialul terapeutic al modulatorilor acestora în neuroprotecție.

Revizuirea sistematică indică faptul că N-acetilcisteina ameliorează scorurile motorii UPDRS cu 13% și crește semnalul DAT cu 4-9% în boala Parkinson, necesitând studii clinice randomizate.

Revizuirea sistematică a 20 de studii (820 pacienți) confirmă siguranța tTIS și capacitatea de a modula structuri profunde, cu ameliorare acută a simptomelor în boala Parkinson și tremor esențial.

Studiul identifică două subtipuri de neurodegenerare în boala Parkinson prin RMN și conectivitate: unul infratentorial (sever, progresie rapidă) și unul supratentorial (blând, progresie lentă).

Studiul PPMI (445 pacienți) demonstrează că atrofia nucleului accumbens, putamenului, insulei și leziunile substanței albe frontale prezic progresia apatiei în boala Parkinson de novo.

Studiul ENLITE-PD (150 pacienți) arată că fototerapia cu lumină albă (2x/zi) reduce semnificativ oboseala în Parkinson, dar nu atinge pragul de eficacitate pentru somn necesar fazei 3.

S. mutans intestinal produce imidazol propionat, care activează mTORC1 și induce neurodegenerare de tip Parkinson, sugerând o nouă axă intestin-creier și un potențial biomarker precoce.

Studiul ARIC (13.875 participanți, 30 ani) arată o asociere inversă între fumatul la vârsta medie și riscul de Parkinson (HR 0,36), fără asocieri semnificative pentru alți factori vasculari.

Studiu Science 2025: PM2.5 crește riscul de demență cu corpi Lewy (HR=1,12-1,17) la 56,5 milioane beneficiari Medicare și induce tulpini alfa-sinucleinei cu proprietăți similare strainurilor din pacienți LBD. Șoarecii αSyn−/− complet protejați.

Un studiu publicat în The Journal of Parkinson's Disease a demonstrat că câinii antrenați pot detecta boala Parkinson pe baza mirosului sebumului prelevat de la pacienți. Acest biomarker volatil oferă o metodă non-invazivă, rapidă și cu costuri reduse, care ar putea completa metodele existente de di

Un studiu recent realizat pe un model murin de boală Parkinson a demonstrat că expunerea cronică la hipoxie moderată (11% oxigen) poate preveni și chiar inversa pierderea neuronilor dopaminergici și tulburările de mișcare induse de agregarea α-sinucleinei. Aceste constatări oferă noi perspecti

Studiul pe 309 pacienți arată că atrofia cerebrală regională corelează cu progresia clinică la nivel de grup, dar nu permite predicția traiectoriei individuale în paralizia supranucleară progresivă.

Studiul demonstrează că transplantul de microbiotă fecală proaspătă prin colonoscopie ameliorează simptomele motorii și non-motorii în boala Parkinson, fiind o procedură sigură la 12 săptămâni.

Studiu de cohortă pe 502.364 persoane arată că anxietatea generalizată și TOC sunt factori de risc pentru boala Parkinson, iar utilizarea anumitor anxiolitice crește riscul, mediat cerebral.

Studiu de faza 1 privind siguranța transplantului de celule iPSC-DANs alogeneice la pacienți cu Parkinson, demonstrând tolerabilitate imunologică sub tacrolimus și supraviețuirea grefei la 24 luni.