Studii medicale: boli cardiovasculare

Studiul demonstrează că fragilitatea (scala FRAIL) la vârstnicii cu patologii cardiovasculare prezice revenirea precoce la consultații non-cardiologice și reinternări, independent de mortalitate.

Ghidul IC-OS/MASCC stabilește 5 recomandări practice pentru prevenția și managementul toxicității cardiovasculare la pacienții oncologici, subliniind importanța monitorizării multidisciplinare.

Ghidul IC-OS/MASCC propune 5 recomandări practice pentru oncologi privind evaluarea, prevenția și managementul riscului cardiovascular la pacienții cu cancer pe tot parcursul tratamentului.

Studiul confirmă că obezitatea clinică (cu disfuncție organică) crește riscul cardiovascular cu 77%, fiind un predictor superior IMC, chiar și la pacienții cu IMC sub 30 kg/m².

Studiul analizează mecanismele epigenetice (metilare ADN, histone, ARN non-codant) prin care exercițiul fizic modulează sănătatea cardiovasculară, evidențiind riscurile maladaptării în ultra-rezist...

Studiul validează clasificarea Lancet 2025 a obezității, demonstrând că obezitatea clinică (cu disfuncție de organ) prezice riscul cardiovascular mai precis decât IMC-ul, indiferent de greutate.

Studiul proiectează triplarea poverii cardiovasculare atribuibile căldurii în SUA până în 2050, cu 50.000-70.000 decese suplimentare anual, afectând disproporționat comunitățile vulnerabile.

Studiul CCC demonstrează că IL-6 serică oferă o valoare prognostică independentă și aditivă față de hsCRP pentru 9 evenimente cardiovasculare și mortalitate, susținând țintirea terapeutică a IL-6.

Studiul arată că expresia GLP-1R reduce riscul de BRC, insuficiență cardiacă și MASLD în populația generală, dar beneficiul este absent la persoanele fără diabet și fără obezitate.

Studiu de cohortă pe 3,5 milioane de persoane demonstrează că tulburările mentale cresc riscul de boli somatice, cu un risc de 4–5 ori mai mare de diabet și BPOC la tinerii adulți cu psihoză.

Recenzia analizează riscul cardiovascular în DZ1, subliniind importanța controlului glicemic intensiv și a intervențiilor multifactoriale pentru reducerea morbidității și mortalității pe termen lung.

Consensul EAS recomandă screeningul pediatric și inițierea tratamentului hipolipemiant (statine) de la 6 ani pentru hipercolesterolemia familială, normalizând speranța de viață a pacienților.

Studiu de cohortă pe 23.307 vârstnici arată că fragilitatea fizică precede evenimentele cardiovasculare și se agravează accelerat după acestea, susținând screeningul precoce în medicina primară.

Reviul demonstrează că exercițiul fizic regulat reduce riscul cardiovascular prin mecanisme moleculare, metabolice și antiinflamatorii, fiind o intervenție preventivă esențială și subutilizată.

Studiul demonstrează că indicele imuno-inflamator sistemic (SII) este un predictor independent al trombului în atriul stâng la pacienții cu fibrilație atrială non-valvulară.