Studii medicale: boli cardiovasculare

Analiza a 387.463 de publicații cardiovasculare (2010-2019) arată o creștere a prim-autorilor femei (+76,3%), dar persistă un decalaj de gen în factorul de impact și rata de citare.

Revizuire JACC despre adaptările cardiace la sportivi și managementul exercițiului în bolile cardiovasculare, oferind criterii de diagnostic diferențial și recomandări clinice practice.

Studiul propune un protocol sistematic în pași pentru evaluarea riscului cardiovascular perioperator la pacienții supuși chirurgiei non-cardiace, integrând adaptări pentru contextul post-COVID-19.

Programul de SMS-uri săptămânale timp de 6 luni a crescut cu 62% controlul factorilor de risc cardiovascular post-angioplastie, îmbunătățind semnificativ stilul de viață și aderența la tratament.

Meta-analiza a 5,8 milioane de pacienți demonstrează că NAFLD este un factor de risc cardiovascular independent, cu un risc crescut de 45% și un gradient de risc corelat cu severitatea fibrozei.

Meta-analiză pe 170.930 pacienți: SGLT2i și GLP-1RA reduc riscul cardiovascular major față de placebo, SGLT2i fiind superiori în insuficiența cardiacă și boala renală cronică.

Revizuire narativă privind manifestările cardiovasculare în COVID-19: tromboze, miocardite, leziuni miocardice și riscuri crescute pentru pacienții cu comorbidități cardiovasculare preexistente.

Analiza epidemiologică arată că bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa, generând 60 milioane de ani de viață pierduți anual și inegalități majore între Est și Vest.

Meta-analiză umbrelă ce confirmă adipozitatea ca factor de risc cauzal pentru majoritatea bolilor cardiovasculare, cu excepția accidentului vascular cerebral și a mortalității de orice cauză.

Studiul de randomizare mendeliană pe 404.044 persoane demonstrează că somnul scurt (<6h) are un efect cauzal asupra riscului de hipertensiune, embolie pulmonară, boală coronariană și infarct miocar...

Recenzia analizează bolile cardiovasculare induse de radioterapie, subliniind riscul crescut de fibroză cardiacă și necesitatea unei monitorizări atente și a abordărilor percutane la supraviețuitori.

Studiul analizează rolul troponinei cardiace ca biomarker prognostic în COVID-19, evidențiind corelația dintre leziunea miocardică și severitatea bolii, necesitând monitorizare cardiacă serială.

Studiul STEP demonstrează că ținta tensională 110-130 mmHg reduce cu 26% riscul cardiovascular major la pacienții vârstnici hipertensivi, comparativ cu ținta 130-150 mmHg, fiind o strategie sigură.

Meta-analiza IPD pe 18.162 pacienți demonstrează că polipill-ul reduce riscul cardiovascular major cu 38% în prevenția primară, indiferent de profilul de risc cardiometabolic, pe 5 ani de urmărire.

Meta-analiza (21 studii) indică un risc de 1,38 ori mai mare de boli cardiovasculare la pacienții cu infecție endodontică cronică, însă calitatea dovezilor este foarte scăzută, necesitând studii vi...