Studii medicale: cancer mamar

Studiul demonstrează că doza maximă la artera descendentă anterioară stângă (≥12 Gy) prezice riscul cardiac post-radioterapie în cancerul mamar, fiind un indicator superior dozei cardiace medii.

Revizuirea a 18 studii indică o asociere modestă și neconcludentă între PCOS și riscul de cancer mamar, fără a justifica modificarea actualelor protocoale de screening.

Studiul compară 68Ga-DOTA-Bombesin PET/CT cu 18F-FDG PET/CT, demonstrând o sensibilitate superioară a noului trasor în detectarea metastazelor ganglionare și osoase în cancerul mamar.

Studiul evaluează eficacitatea inhibitorilor CDK4/6 în cancerul mamar metastatic HR+/HER2- cu mutații BRCA, demonstrând rezultate clinice comparabile cu populația generală (PFS 17 luni, OS 47 luni).

Studiul demonstrează că agoniștii GLP-1, singuri sau asociați chirurgiei bariatrice, îmbunătățesc supraviețuirea și reduc recidiva locală la pacientele cu cancer mamar și obezitate.

Studiu pe 279 paciente cu cancer mamar Luminal A: modelul combinat 18F-FDG PET/CT (vizual+cantitativ) a atins AUC 0,889, depășind evaluarea vizuală în predicția metastazelor ganglionare axilare.

Tamoxifenul 5 mg/zi reduce cu 49% recurența cancerului mamar la femeile postmenopauze cu CDIS, oferind un profil de siguranță superior dozei standard, cu beneficii susținute pe 9,4 ani.

Studiul evaluează ctDNA ca biomarker pentru detecția bolii reziduale minime și a recidivei în cancerul mamar precoce, subliniind necesitatea validării clinice în studii prospective randomizate.

Recenzie 2026: doxorubicina (antraciclinică) — mecanisme cardiotoxice (topoizomeraza II, ROS, disfuncție mitocondrială), farmacogenomică (RARG, SLC28A3, OCT3), biomarkeri emergenti (troponine, sfingolipide, cfDNA). Cardioprotecție stabilită (dexrazoxan, liposomal) și investigațională (SGLT2i, OCT3 b

Studiu clinic de faza 3 pe 210 paciente: fulvestrantul ca terapie de menținere prelungește supraviețuirea fără progresie la 17,3 vs 9,0 luni față de capecitabină (HR 0,63; p=0,003) în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−, cu toxicitate de grad ≥3 de 3,6 ori mai rară.

Sinteza analizează disparitățile de sex în oncologie, evidențiind riscul crescut de cardiotoxicitate la femei și prognosticul oncologic mai rezervat la bărbați, pledând pentru medicina de precizie.

Studiul DB11 privind T-DXd neoadjuvant în cancerul mamar HER2+ este criticat pentru limite metodologice, experții considerând că dovezile actuale nu susțin standardizarea acestui tratament.

Studiul demonstrează că RAB5A induce fluidizarea tisulară în cancerul mamar, activând calea cGAS-STING prin eliberarea ADN-ului mitocondrial și crescând sensibilitatea tumorilor la imunoterapie.

Studiul identifică axa Enterocloster bolteae–DCA–FXR–IL-6–MDSC prin care microbiota intestinală accelerează cancerul de sân, oferind noi ținte terapeutice prin blocarea FXR sau IL-6.

Studiul COVIDSurg Cancer (19.676 pacienți) arată că întârzierile chirurgicale moderate în pandemie nu au afectat rezecabilitatea, mortalitatea fiind paradoxal mai mare la operațiile precoce.