Studii medicale: Cefaleea

Studiul pilot identifică hsa-miR-16-5p seric ca biomarker neinvaziv pentru IIH activă, cu AUC 0,951, corelând semnificativ cu presiunea intracraniană și edemul papilar, facilitând diagnosticul dife...

Revista propune Psihocefalologia, un model biopsihosocial integrat pentru gestionarea comorbidităților psihiatrice în migrenă și cefaleea cronică, subliniind necesitatea abordării multidisciplinare.

Meta-analiza confirmă că fremanezumab reduce frecvența migrenei cu 5,8 zile/lună în practica reală, cu un profil de siguranță stabil și beneficii crescute pe parcursul a 12 luni de tratament.

Revizuire sistematică (n=154.856) privind AI în diagnosticul cefaleei: acuratețe variabilă și risc ridicat de eroare sistematică (88% din studii), limitând implementarea clinică actuală.

Studiu retrospectiv pe 145 pacienți: cefaleea în prolactinom este corelată cu invazia sinusului cavernos (OR 7,8), nu cu prolactina. Controlul tumoral (medicamentos/chirurgical) reduce cefaleea la ...

Registrul CHIME (11.814 pacienți) relevă un paradox în China: diagnostic corect de doar 31%, supradiagnosticare imagistică (91%) și subutilizarea severă a profilaxiei (aderență <13%).

Revizuire sistematică pe peste 1 milion de subiecți privind rolul dual al cafeinei în migrenă: factor declanșator în exces, dar potențial adjuvant terapeutic în doze moderate.

Meta-analiza a 9 studii clinice (7.198 pacienți) demonstrează eficacitatea rimegepant 75 mg în tratamentul acut și preventiv al migrenei, cu un profil de siguranță excelent.

Eptinezumab 100 mg IV cu educație structurată a redus zilele de migrenă cu 3,2 zile/lună față de placebo la pacienții cu migrenă cronică și supraconsum de analgezice (p<0,0001).

Revizuire narativă privind cefaleele secundare: fiziopatologie, semne de alarmă (SNOOP4), biomarkeri și abordare terapeutică pentru diagnosticul diferențial și managementul clinic.

Studiu clinic de fază 3, desfășurat în Japonia, demonstrează eficacitatea susținută și siguranța rimegepantului 75 mg în profilaxia migrenei pe o perioadă de până la 52 de săptămâni.

Analiza FAERS (9.090 raportări) confirmă profilul de siguranță al ravulizumabului, identificând totodată reacții adverse neincluse în prospect: anemie, disfagie, infecții urinare și somnolență.

Analiza FAERS (2020-2025) identifică profiluri distincte de reacții adverse pentru gepanți: efecte gastrointestinale/neurologice pentru cei orali și iritație nazală intensă pentru zavegepant.

Meta-analiză GWAS pe 967.534 subiecți identifică 122 loci de risc pentru migrenă și 181 variante cauzale, evidențiind genele NGF și INPP5A ca noi ținte terapeutice potențiale.

Studiul demonstrează că migrena are o arhitectură genetică non-aditivă, modelele de învățare automată depășind scorul poligenic de risc în diagnosticarea genomică a bolii.