Studii medicale: Dementa vasculara

Studiul pe 432.887 de adulți demonstrează că prediabetul crește riscul de demență și AVC, sugerând necesitatea intervenției precoce pentru protecția sănătății cerebrale.

Studiul prin randomizare mendeliană demonstrează că indicele de masă corporală crescut este un factor cauzal pentru demența vasculară, riscul fiind mediat parțial de hipertensiunea arterială.

Revizuire sistematică a 88 de studii clinice (62 molecule) pentru VCID în 2025; nicio terapie aprobată, pipeline limitat comparativ cu Alzheimer, necesitate de investiții în terapii biologice.

Meta-analiza a 11,2 milioane de pacienți demonstrează că injuria renală acută crește semnificativ riscul de AVC, delir și demență, cu un gradient de risc corelat cu severitatea injuriei renale.

Meta-analiza pe 61.610 pacienți indică o reducere numerică de 50% a incidenței demenței vasculare cu agoniști GLP-1, însă rezultatul nu atinge semnificația statistică, necesitând studii dedicate.

Revizuire privind deteriorarea cognitivă vasculară (VCID): tratamente actuale cu dovezi limitate, importanța controlului factorilor de risc cardiovascular și perspective terapeutice inovatoare.

Recenzia JACC 2026 evaluează biomarkeri sanguini (NfL, GFAP, pTau217) și imagistici pentru diagnosticul precoce al demenței vasculare, subliniind rolul cardiologului în prevenția și monitorizarea V...

Studiul identifică PIP2 ca inhibitor tonic al canalului Piezo1 în endoteliul cerebral. Deficitul de PIP2, observat în Alzheimer și CADASIL, cauzează disfuncții neurovasculare corectabile prin resta...

Studiul demonstrează că predispoziția genetică la DZ2 crește riscul de demență vasculară, nu Alzheimer, prin calea hiperinsulinemiei, oferind noi direcții pentru prevenția de precizie.

Revizuire privind mecanismele fiziopatologice ale demenței vasculare și terapiile emergente, subliniind importanța controlului factorilor de risc cardiovascular în absența unor tratamente aprobate.

Studiul mapează interactomul intercelular în demența vasculară, identificând căile Serpine2-Lrp1 și CD39-A3AR ca ținte terapeutice, cu agonistul A3AR demonstrând eficacitate în modele animale.

Recenzia analizează disfuncția vasculară ca mediator al riscului suicidar, evidențiind biomarkeri precum claudin-5 și MMP-9, și sugerează noi direcții de diagnostic și intervenție terapeutică.

Revizuire privind patogeneza cSVD, subliniind rolul disfuncției BBB, al arteriolosclerozei și al factorilor genetici în AVC și demența vasculară, cu accent pe controlul HTA ca prevenție.

Un studiu de cohortă suedez pe 20.390 de pacienți arată că tumorile suprarenale fără funcție manifestă nu sunt asociate cu un risc crescut de demență, boală Alzheimer sau demență vasculară.

Revizuirea a 16 studii de cohortă arată că dieta mediteraneană și MIND reduc riscul de demență vasculară cu 20–35%, subliniind importanța nutriției în prevenția vasculară cerebrală.