Studii medicale: Dementa

Studiul pe 187 de autopsii demonstrează că pTau217 plasmatic este un biomarker specific pentru patologia Alzheimer, identificând copatologia chiar și în demențele non-Alzheimer.

Un studiu experimental realizat pe un model murin modern de patologie amiloidă a investigat modul în care acumularea timpurie de amiloid β afectează funcționarea hipocampului, în special stabilitatea celulelor de loc și consolidarea offline a reprezentărilor spațiale. Cercetarea de

Studiul demonstrează că progresia fragilității crește riscul de demență cu 85%, iar reversibilitatea acesteia la starea robustă reduce riscul cu 41%, confirmând fragilitatea ca factor de risc dinamic.

Un studiu experimental publicat în revista Cell Reports investighează modul în care interacțiunea dintre microbiomul intestinal și mutațiile genei C9ORF72 contribuie la inflamația sistemică și neurală implicată în scleroza laterală amiotrofică (SLA) și demența frontotemporală (DFT). Cercetarea arată

Boala Alzheimer este principala cauză de demență la nivel mondial și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații sociale și economice profunde. Un studiu amplu, publicat recent în revista Nature Communications, a investigat rolul infecției cu Chlamydia pneumoniae și al acti

Studiul pe 973 de persoane arată că indicele ALPS (RMN) prezice demența și declinul cognitiv, demonstrând rolul disfuncției glimfatice în patogeneza bolii Alzheimer.

Studiul demonstrează prin randomizare mendeliană că orice nivel de consum de alcool crește riscul de demență, infirmând efectul protector aparent al consumului moderat din studiile observaționale.

Studiu pe 1,26 milioane de pacienți arată că terapia combinată LT4+T3 reduce riscul de demență cu 27% și mortalitatea cu 31% față de monoterapia cu levotiroxină în hipotiroidism.

Un studiu realizat la Școala de Medicină Chobanian și Avedisian a Universității din Boston și publicat în Neuroscience of Consciousness a analizat dacă indicele de complexitate a perturbației (Perturbation Complexity Index – PCI), derivat din stimulare magnetică transcraniană combinată cu electroenc

O meta-analiză globală indică faptul că 33,18% din cazurile de demență sunt atribuibile a 16 boli periferice tratabile, bolile parodontale și hepatice fiind principalii factori de risc identificați.

Un articol de tip perspectivă publicat în Nature Nanotechnology prezintă o abordare inovatoare bazată pe nanoparticule, concepută pentru a elimina proteinele dăunătoare din organism. Cercetarea, coordonată de Universitatea de Tehnologie din Sydney și realizată în colaborare cu centre aca

Revizuire privind deteriorarea cognitivă vasculară (VCID): tratamente actuale cu dovezi limitate, importanța controlului factorilor de risc cardiovascular și perspective terapeutice inovatoare.

Biomarkerii p-tau217 și GFAP prezic severitatea agitației și declinul cognitiv în Alzheimer, explicând heterogenitatea răspunsului la escitalopram în studiul S-CitAD.

Studiul KARE (42.514 adulți) arată că diabetul zaharat tip 2 dublează riscul de demență, cu un impact major al vârstei la diagnostic și al disfuncției mitocondriale asupra riscului de Alzheimer.

Consensul Nottingham stabilește 56 de recomandări de politici publice pentru prevenția demenței, prioritizând combaterea inegalităților în sănătate și intervențiile structurale la nivel populațional.