Studii medicale: depresie

Recenzie cuprinzătoare privind etiologia, neurobiologia și tratamentele TUA, subliniind subutilizarea masivă a intervențiilor bazate pe dovezi în ciuda eficacității lor dovedite.

Recenzie privind prevalența ridicată (≥50%) a depresiei și anxietății în insuficiența cardiacă, subliniind necesitatea screening-ului și a abordărilor terapeutice multimodale.

Recenzie umbrelă a 95 de meta-analize privind acizii grași nesaturați și tulburările mintale; dovezi sugestive doar pentru consumul de pește în depresie și Alzheimer, restul dovezilor fiind slabe.

Meta-analiza a 55 de studii (59.851 vârstnici) estimează o prevalență globală a depresiei de 35,1%, subliniind necesitatea screening-ului sistematic și a intervențiilor preventive în geriatrie.

Recenzie privind tratamentele biologice noi pentru depresia majoră (esketamină, psilocibină, MDMA, neuromodulare), evidențiind eficacitatea rapidă în cazurile rezistente la tratament.

Meta-analiză pe 649.111 participanți privind asocierea dintre pauzele diurne și depresie. Rezultate: OR 1,15, cu variații semnificative în funcție de tipul pauzei și contextul cultural.

Meta-analiza (677 pacienți) indică o sensibilitate de 82% și specificitate de 70% pentru microARN-uri ca biomarkeri diagnostici în depresie, sugerând potențialul lor în psihiatria de precizie.

Meta-analiza a 52 de studii (4.049 pacienți) demonstrează că suplimentele antioxidante (magneziu, zinc, seleniu, CoQ10, crocin) reduc semnificativ simptomele de depresie și anxietate.

Revizuirea sistematică indică faptul că dozele scăzute de litiu oferă beneficii pro-cognitive și neuroprotective, cu un profil de siguranță superior, fiind utile în neurodegenerare și tulburări afe...

Revizuirea analizează biomarkerii neuroimagistici și comportamentali pentru predicția TSA la sugari sub 12 luni, subliniind provocările etice și clinice pentru implementarea screeningului de rutină.

Revizuire a mecanismelor patologice, factorilor de risc și strategiilor terapeutice în Long COVID, evidențiind disfuncția multisistemică și necesitatea unei abordări multidisciplinare.

Studiu comparativ pe 3.246 pacienți evidențiază diferențe clinice majore între BD2 și TDM, incluzând riscul suicidar crescut și virajul afectiv la antidepresive în BD2.

Revizuire a tehnicilor de neurostimulare (invazive și neinvazive) în tulburările de dispoziție, evaluând eficacitatea, mecanismele neurobiologice și perspectivele clinice actuale.

Meta-analiza arată prevalențe ridicate de PTSD (30,5%), depresie (28,6%) și anxietate (25,3%) la migranți, cu riscuri duble în migrația forțată și în faza de tranzit.

Meta-analiza arată că EEG cu machine learning prezice răspunsul la antidepresive cu AUC 0,91, însă lipsa validării externe limitează implementarea clinică imediată.