Studii medicale: diabetul

Consens internațional 2026 privind utilizarea agoniștilor GLP-1 și GIP în diabetul de tip 1 la adulți, subliniind riscul de cetoacidoză euglicemică și necesitatea monitorizării continue.

Studiu pe 62.661 pacienți cu diabet tip 2 arată o prevalență a BRC de 30,7%, asociată cu un risc de 2,4 ori mai mare de insuficiență cardiacă și utilizare crescută a serviciilor medicale.

Studiul identifică programe epigenetice distincte pentru vârstă și DZ2 în insulele pancreatice, dezvoltând un scor de risc (MRS+PRS) cu AUC=0,91 pentru predicția diabetului.

Studiu național danez pe 6.862 cazuri de moarte cardiacă subită, demonstrând un risc de 3,7 ori mai mare în diabet tip 1 și 6,5 ori mai mare în diabet tip 2 față de populația generală.

Neoprzewaquinona A din Salvia miltiorrhiza protejează structura osoasă în osteoporoza diabetică prin restabilirea funcției mitocondriale via axa ELF5/PRKD2/PI3K/AKT/mTOR.

Studiu retrospectiv pe 555 pacienți cu HAP arată că suprapunerea renalo-diabetică (42% prevalență) crește mortalitatea cu 47% și este asociată cu un management terapeutic sub-optim.

Meta-analiza pe 1,7 milioane de persoane confirmă că obezitatea (inclusiv cea normoponderală) crește de 2,4 ori riscul de diabet, cu un impact mai sever la tineri și femei.

Studiul analizează rolul stresului oxidativ în menopauză și hipogonadismul masculin, evaluând eficacitatea antioxidanților și a terapiei cu testosteron în prevenirea diabetului zaharat tip 2.

Summit-ul Saclay 2025 analizează bolile cardiometabolice în Maghreb, evidențiind subtratarea și inerția terapeutică a medicului ca bariere principale în atingerea țintelor glicemice și tensionale.

Studiu transversal pe 300 pacienți din Pakistan ce demonstrează disparități de gen în controlul glicemic, femeile având valori ale glicemiei semnificativ mai mari decât bărbații.

Studiul compară riscul renal și hipoglicemic al sulfonilureelor (glibenclamidă, glimepiridă, glipizidă) la 295.092 pacienți cu DZ2, evidențiind beneficiul renal al glibenclamidei cu risc crescut de...

Analiza pe 9 ani a programului EurA1c arată o standardizare globală stabilă a HbA1c, dar subliniază necesitatea îmbunătățirii preciziei pentru a atinge criterii de calitate mai stricte.

Studiul demonstrează că indicele trigliceride-glucoză (TyG) este un instrument de triere fiabil și ieftin pentru identificarea controlului glicemic deficitar la pacienții cu diabet zaharat tip 2.

Studiul demonstrează că biomarkerii inflamatori (NLR, SIRI) sunt predictori ai depresiei în diabetul fără retinopatie, în timp ce în retinopatia diabetică obezitatea centrală devine factorul dominant.

Studiul național TEMD-2 pe 4.956 pacienți arată că 46,7% dintre cei cu diabet zaharat tip 2 suferă de polifarmacie, asociată cu vârsta, durata bolii, obezitatea și complicațiile vasculare.